972 matches
-
fr. contrevaleur). Prefixul are foarte puține derivative în vocabularul economic: ro. contrabanda (cf. fr. contrebandier; es. contrabandista). Foarte apropiat de prepoziții, prefixul delocutiv de- (des-) este cel mai productiv dintre formanții seriei, în limbajul economic. Punctul de plecare este un infinitiv lung. Apare, de regulă, în calcuri și în împrumuturi savante dar și în formațiuni românești: ro. decodificare (cf. fr. decodage, es. descodificacion, en. decoding); deducere (cf. fr. déduction, en. deduction): deducerea dobânzii, deducerea fiscală, deducerea taxelor pe profit; delega, demonetizare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în română și a în spaniolă). Împreună cu italiana, limba română păstrează ca desinențe de plural mărcile caracteristice ale nominativului de declinarea întîi și a doua plural din latină. Între limbile romanice, româna are particularitatea că prezintă, la forma tip a infinitivului (forma scurtă) a verbului și cînd verbul are funcția de subiect, de atribut prepozițional sau de complement, o prepoziție antepusă (a din lat. ad: a merge), așa cum se întîmplă în engleză și în limbile germanice nordice ( engl. to go, norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nordice ( engl. to go, norv. å gå, sued. att gå, dan. at gå "a merge"). Timpul viitor și modul condițional se formează cu auxiliarul vrea-voi, la fel ca în greacă, iar, în multe situații în care limbile occidentale folosesc infinitivul, româna recurge la conjunctiv, chiar în cazul aceluiași subiect. De altfel, în română s-au petrecut și treceri de paradigme de la conjunctiv la indicativ, cum s-a întîmplat în cazul timpului mai mult ca perfect și în cazul unor forme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de întărire se folosesc două lexeme: medesimo și stesso. În conjugarea verbală, la perfect compus și la mai mult ca perfect se întrebuințează două auxiliare (avere și essere), ca în franceză, iar imperativul negativ de persoana a doua singular preia infinitivul (non andare !), ca în limba română. În domeniul lexicului, italiana se caracterizează, la fel ca toate limbile romanice sudice, printr-o mare productivitate a sufixelor diminutivale, augmentative și peiorative. Unele cuvinte latinești au fost moștenite numai de italiană, iar, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă numai cu ser. La fel, există două verbe pentru "a avea": haver și ter, amîndouă cu posibilitatea de a fi întrebuințate pentru realizarea timpurilor compuse. Trăsătura morfologică cea mai caracteristică a limbii portugheze este existența a două tipuri de infinitiv, unul personal și unul impersonal, dintre care primul este flexionar și corespunde de obicei unei propoziții din alte limbi romanice cu un verb personal: èle diz sermos pobres "el spune că noi sîntem săraci". Primele atestări în scris ale limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
funcție. În sfîrșit, uneori, formele flexionare au primit statut de cuvînt în limbă, s-a produs o "lexicalizare" a lor, dar nu prin-tr-o schimbare a categoriei gramaticale (cum ar fi substantivarea, prin articulare, a adjectivelor și, în multe limbi, a infinitivului), ci printr-o detașare a acestor forme din structura paradigmatică specifică. Acest fenomen nu se înscrie nici în cadrele obișnuite de creație lexicală precum derivarea, fiindcă manifestarea lui nu este sistematică, de puține ori antrenînd mai mult de un caz
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu trăsături variate, nu mai reflectă aceeași continuitate cu stările originare. Limbile spaniolă și portugheză au tot trei conjugări, în -ar, în -er și în -ir, toate cu posibilitatea de a fi raportate la latină, căci, avînd în vedere aspectul infinitivului, s-a pierdut conjugarea a treia: lat. cantare > sp., pg. cantar, lat.pop. cadére (clasic cádere) > sp., pg. caer, lat. perdere > sp., pg. perder, lat. sentire > sp., pg. sentir. Desigur, fenomenul s-a produs mai ales datorită confuziilor în urma unor modificări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conjugării a doua, iar verbele poartă accentul pe temă, iar nu pe terminație. Cel mai bine s-a păstrat modul de repartizare a verbelor din conjugările latinești în limbile română și italiană, fapt care se poate constata chiar numai cu ajutorul infinitivului: lat. cantare > rom. cînta(re), it. cantare; lat. videre > rom. vedea(re), it. vedere; lat. scribere > rom. scrie(re), it. scrivere; lat. venire > rom. veni(re), it. venire. Situația se explică în mare măsură prin legile fonetice specifice acestor două
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rînd prin înlocuirea lui în unele situații de condițional, un mod inexistent în latină. Condițional-optativul are, în limbile romanice, un prezent și un perfect, ambele perifrastice fiind alcătuite dintr-un auxiliar și dintr-o formă nominală a verbului de conjugat (infinitivul la prezent și participiul trecut la perfect). Auxiliarul este "a avea" în majoritatea limbilor romanice și "a vrea" în limba română și stă la imperfect. Astfel, de exemplu, fr. (je) chanterias, (tu) chanterais etc. sînt alcătuite din infinitivul chanter și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de conjugat (infinitivul la prezent și participiul trecut la perfect). Auxiliarul este "a avea" în majoritatea limbilor romanice și "a vrea" în limba română și stă la imperfect. Astfel, de exemplu, fr. (je) chanterias, (tu) chanterais etc. sînt alcătuite din infinitivul chanter și -ais, care provin din lat. habebam, habebas etc. Această formație este similară cu a viitorului ale cărui pseudodesinențe (fr. -ai, -as etc.) sînt for-mele de prezent ale aceluiași verb auxiliar. În română, auxiliarul condiționalului este aș, ai, ar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Dialectul istroromân și subdialectul bănățean oferă însă stadii intermediare care arată că originea auxiliarului de condițional este verbul a vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent, se remarcă faptul că limbile romanice au dezvoltat substantivarea, fenomen rar în latină. Uneori, în aceste limbi, infinitivele au suferit conversiuni totale în substantive: rom. încăpere, it. piacere, fr. devoir, sp. pesar, pg. poder. Există și situații în care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent, se remarcă faptul că limbile romanice au dezvoltat substantivarea, fenomen rar în latină. Uneori, în aceste limbi, infinitivele au suferit conversiuni totale în substantive: rom. încăpere, it. piacere, fr. devoir, sp. pesar, pg. poder. Există și situații în care unele substantive din franceza veche se folosesc în franceza modernă numai ca substantive: loisir, plaisir. Spre deosebire de moduri, timpurile verbale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ad cantare, volo cantare, debeo cantare, venio ad cantare. Dintre acestea, cea mai răspîndită era formula cantare habeo, din care a rezultat viitorul în limbile romanice occidentale, dar printr-o modificare importantă a formei auxiliarului și prin aglutinarea lui la infinitivul verbului de conjugat, încît a căpătat aspectul unei desinențe: it. canterò, fr. (je) chanterai, sp. cantaré, pg. canterei. În latina răsăriteană (folosită în vecinătatea limbii grecești, care realizează viitorul cu auxiliarul "a vrea"), a avut prioritate construcția volo cantare din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care a rezultat în română voi cînta (o structură similară cu cea întîlnită în dialectele italiene de sud). A rămas însă în uz și formula habeo ad cantare din care a rezultat v. rom. am a cînta, de unde, prin înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, a rezultat am să cînt. Cele patru timpuri ale conjunctivului latin s-au transmis numai în parte limbilor romanice, fiecare dintre aceste limbi organizînd acest mod într-o manieră proprie, uneori prin inovații ce nu mai reflectă o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
verbul habere, a cărui semnificație "a poseda" s-a atenuat treptat în construcțiile respective, pînă la dispariția ei totală. Printr-o astfel de folosire s-a creat în timp perfectul compus cu verbul la participiu trecut, dar, în combinație cu infinitivul, habeo a redat o serie de valori modale și apoi ideea de viitor sau cea de condițional. În zona occidentală, procesul de gramaticalizare a lui habere a continuat pînă la transformarea lui într-o desinență personală. În același timp, verbul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezentau două direcții deosebite: germanica o opoziție binară, iar latina o opoziție ternară. În gramatica limbilor germanice nu este operantă clasificarea verbelor în conjugări, așa cum se întîmplă în cazul limbii latine și a descendentelor ei, pornind de la vocala tematică a infinitivului și de la unele particularități ale flexiunii. De altfel, această clasificare a verbelor latine și romanice lasă necuprinse o serie de elemente precum verbele neregulate și deponente din latină sau adună în același grup verbe cu un comportament flexionar și funcțional
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
găsi". Toate limbile germanice au o clasă de verbe semiauxiliare, care arată dacă acțiunea este posibilă, obligatorie, permisă etc. (modalitatea) sau dacă reprezintă o dorință, o intenție, o obligație etc. (atitudinea). Întrucît, în propoziție, semiauxiliarele sînt urmate de verbe la infinitiv, purtătoare ale semnificației propriu-zise în enunț, acestea se folosesc la forma scurtă, fără prepoziția specifică infinitivului (dacă ea există): sued. Jag måste gå nu. (fără att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obligatorie, permisă etc. (modalitatea) sau dacă reprezintă o dorință, o intenție, o obligație etc. (atitudinea). Întrucît, în propoziție, semiauxiliarele sînt urmate de verbe la infinitiv, purtătoare ale semnificației propriu-zise în enunț, acestea se folosesc la forma scurtă, fără prepoziția specifică infinitivului (dacă ea există): sued. Jag måste gå nu. (fără att) "Trebuie să plec acum."; dan. Han vil ikke gifte sig. "Nu vrea să se însoare"; engl. I must go. (fără to) "Trebuie să plec". Flexiunea verbului din limbile germanice prezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pondere a adstratului germanic. Pentru redarea timpului viitor, idiomurile germanice prezintă mai multe tipuri, uneori cu situații complexe în interiorul aceleiași limbi. Germana prezintă sub acest aspect situația cea mai simplă, deoarece uzează de prezentul auxiliarului werden "a deveni" urmat de infinitivul verbului de conjugat: Ich werde kommen. "Voi veni". Engleza recurge pentru persoana întîi, singular și plural, la auxiliarul shall (din vechiul englez sceal, de origine germanică), dar la persoanele a doua și a treia, singular și plural, la auxiliarul will
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste o oră"), dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste o oră"), dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor se realizează printr-un adverb de posterioritate: I morgan har jag mera fritid. "Mîine
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wyllan, al cărui urmaș este will. Ca atare, corespondența originară shall-should și will-would atestă relația dintre viitor și condițional. Situația se reflectă și pe terenul limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acasă, din concediu, ilustrate cu femei goale etc. Așa se-ntîmplă și-n Tinerețile, unde orice procedeu de „înfrumusețare“ literară este persiflat, deconspirat cu silă. Cartea nu are, inten ționat, construcție, fraza nu are stil (uneori enervează prin eterne gerunzii și infinitive), tot ce-ar putea fi frumos, măreț, etic, romantic etc. Își are reversul său în această mare deri ziune. Mulți critici vor vedea în carte o însăilare - și, luată-n sine, asta și e. Dar con textual ea este o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o marcă a vocativului pe care îl însoțesc". În opinia noastră, conjunctivul, prin valoarea sa atenuantă, este un adjuvant al interjecției hortative în realizarea funcției de asociere, având totodată funcția de a atribui construcției numele acțiunii ce trebuie îndeplinite (asemenea infinitivului); vezi Avram (1997a: 206). 31 Cf. DEX on line s.v. Hai: "2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem!". De altfel, el este redat de dicționare, în traducere, după cum urmează: En avant!, marche, va-t-en! (SIO
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]