55,646 matches
-
ignoră verosimilul filmului, susținînd că "este atît de absolut real încît te absoarbe în lumea lui la fel cum documentarul lui Frederick Wiseman din 1970, Spital îți picură în conștiință". De remarcat că Puiu îl include pe Wiseman pe lista influențelor lui. Și BBC-ul a pus accentul pe scenariu și pe profunzimea filmului, comentînd însă prea puțin modul de filmare. Criticul de gardă a subliniat însă efortul cerut din partea spectatorului și imersiunea la care acesta trebuie să fie gata să
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
constrângerea pe care i-a impus-o destinul de a fi critic. În primul volum de Memorii insistă asupra genezei personalității sale, punând într-o succesiune logică întâlnirea dintre fondul său "natural" (deci profund psihologic) de scepticism și relativism cu influența exercitată extrem de timpuriu de critica și stilul lui Emile Faguet. E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu puternica luminozitate a unui eveniment fondator. Descoperirea lui Faguet echivalează cu o revelație, devenind mitul fondator al personalității critice a lui E. Lovinescu
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
Meritele lui Timotei Cipariu (1805-1887), de la a cărui naștere s-a împlinit anul trecut bicentenarul, nu sunt ușor de evaluat, pentru că avem în față un savant de secol XIX, comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj a fost faptul că a activat în condițiile politice limitate ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
ar merita analizat pe îndelete e scrisoarea polemică de răspuns, adresată susținătorilor bucovineni ai Lepturariului lui Aron Pumnul, contestatari ai Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
privirea concretă a prezentului și cu cea abstractă a viitorului. Îi revine probabil tot posterității sarcina de a stabili rolul lui în "întoarcerea la consonanța netonală" (rol cu totul diferit de cel al minimaliștilor), contribuția sa la instaurarea postmodernismului 2), influența directă și indirectă asupra unui Schnittke sau a unei Gubaidulina, interferențele mai mult sau mai puțin reciproce cu Stroe sau Xenakis, Marbé sau Ligeti, Olah sau Kurtag. "Tardis venientibus ossa - nu numai pentru dirijori, care au de ocupat un număr
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
-se altele, de autori francezi cunoscuți, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar șederea lui Enescu la Viena, contactul cu maeștrii austrieci generase, încă de la începutul carierei sale, gustul pentru lied, stimulat de o importantă influență schubertiană. Mariana Nicolesco a oferit acest Recital nu numai la Paris, ci și în România și în Japonia. Urmează Ierusalimul și din nou America, unde marele compozitor a predat o vreme la Mannes College of Music din New York, primul oraș
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Paris o mătușă, în casa căreia locuiam. întâlneam mulți români. Erau, de asemenea, aspectele culturale, am devenit prietena lui Ionescu, a lui Cioran. Pentru mine a fost foarte important din punct de vedere literar, pentru că ei au avut o mare influență asupra mea. Au fost foarte amabili, eu scriam deja, le citeam textele mele și m-au încurajat să scriu în continuare. Toată această epocă a fost foarte interesantă. Dar apoi, în mod curios, mi-a lipsit Buenos Aires-ul. - în perioada
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
proletariatului - a comunismului care hotăra cine are sau nu dreptul la viață - opinia publică este placidă, nu întrevede vreo primejdie venind din direcția unui partid, de regulă în opoziție, și care acceptă regulile parlamentarismului. în statele din fosta sferă de influență a comunismului, partidele comuniste s-au transformat în formațiuni social-democrate, deci, printr-o uluitoare metamorfoză, în ceea ce detestau mai mult. Asemenea regelui barbar care a ars ce adorase și adoră ce arsese - și, probabil, ca și acela, fără cine știe ce procese
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
pe “activiștii” de serviciu (dar saurienii, bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi, Edit. Credința Strămoșească, Iași, 1999, p. 60. footnote>, Părinții sfătuiesc că pentru ca aceste imagini înșelătoare să nu se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și îmbătrânirea populației; instabilitatea cuplurilor măritate.<footnote Kogler Rusu Ioan, Evaluarea raportului risc-beneficiu în avortul indus versus contracepție, teză de doctorat, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa, Iași, 1995, p. 169. footnote> Toți acești factori vor avea o influență negativă în domeniul demografiei, întrucât vor duce la scăderea populației din România. Numeroasele tentative nereușite de avort au ca rezultat nașterea copiilor cu handicap, care pentru cele mai multe familii reprezintă o adevărată povară, ei sfârșind prin a înmulți rândurile copiilor uitați
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
resurr., MG 46, 46B). Ca rezultat, „tot ceea ce a fost util, el șia însușit, tot ceea ce era lipsit de profit, a îndepărtat” (De vita Ephraem Syr., MG 46, 82B). Deși Platon a fost cel care a exercitat cea mai profundă influență asupra Sfântului Grigorie, asupra pregătirii sale, prezentării sale, terminologiei și abordării problemelor, sub nici o formă nu constituie și singurul fundament al sistemului Sfântului Grigore. Rămâne marele merit al investigației lui J. Daniélou asupra relației lui Grigore cu Platon de a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Studiu cu case vechi" demonstrează un sens al compoziției care te duce cu gândul la maeștrii olandezi ai secolului al XVII-lea. Totodată, jocurile impresioniste de lumină din spatele unei perdele de copaci sunt cu totul originale... În câțiva ani, sub influența prieteniei cu mult mai vârstnicul William Blake, Palmer va produce lucrări în care a reușit, ca puțini alții, să captureze pe hârtie misterioasa armonie a naturii. În pofida realismului aparent al detaliilor, pictorul manipulează lumina și perspectiva pentru a crea o
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
lui Schnittke de ideologia lui Berio și, implicit, a modului diferit în care aceștia își formulează criteriile valorice, o reprezintă atitudinea lui Schnittke față de Dmitri Șostakovici (1906-1975), iar modul în care acesta din urmă este prezentat în textul intitulat „Cercurile influenței”, poate fi re-proiectat asupra lui Schnittke însuși și asupra esteticii polistilicice care îi aparține: „Creația lui Șostakovici reprezintă un caz impresionant al înnoirii neîntrerupte, a îmbibării constante a tot ceea ce este proaspăt, a unei noi înfloriri în fiecare primăvară. Compozitorul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și asupra esteticii polistilicice care îi aparține: „Creația lui Șostakovici reprezintă un caz impresionant al înnoirii neîntrerupte, a îmbibării constante a tot ceea ce este proaspăt, a unei noi înfloriri în fiecare primăvară. Compozitorul a prelucrat și topit o multitudine de influențe, însă întotdeauna acestea sunt într-un mod irepetabil ale lui, ale lui Șostakovici, o muzică a cărei fiecare măsură poartă în ea tot organicismul gândirii lui muzicale. Într-un mod uimitor, chiar și citatele din colaje, tipice mai ales pentru
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
bază scris, dar și din cauză că nimerind în câmpul magnetic al muzicii lui Șostakovici, un material străin se recolorează în nuanțe caracteristice doar lui Șostakovici. Și, în sfârșit (însă mai întâi de toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă toate lucrările lui într-un singur traiect creativ, însă atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare problemă existențială a artistului - înrâurirea lumii prin contopire cu aceasta.”<footnote Alfred Schnittke, „Cercurile influenței” („Krugi vliianiia”), în D. Șostakovici. Articole și materiale, Moscova, 1976, p. 225 footnote> Este paradoxal, însă, faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
actual cel mai surprinzător de nepotrivire între formă și conținut mi se pare a fi cel al unor declarații parlamentare. Specia declarației presupune explicitarea unei poziții, a unei opinii, într-o formă clară, non-ambiguă, oficială. În Parlamentul României, probabil sub influența jurnalismului politic de opinie, se citesc unele declarații incredibile: pamflete compuse într-un limbaj cât mai pitoresc, vizînd efecte de umor facil; discursuri subiective, afective, vulgare, confuze. Autorii lor se raportează în mod evident la modelele literare și jurnalistice, punînd
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
soluția Geoană nu i-a adus nici un cîștig? Realegerea ,prostănacului" și transformarea lui Ion Iliescu în președinte onorific trădează o criză structurală în acest partid care pare să-și fi rătăcit pentru mult timp busola. Echipa Iliescu și-a pierdut influența în PSD, iar Iliescu însuși e cercetat penal cu tot mai multă atenție din cauza rolului pe care l-ar fi avut în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Și totuși, în vădită disperare de cauză și de protagoniști, echipa Geoană preferă
Victoria unui perdant,Geoană by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10056_a_11381]
-
este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
stilistică), lipsa unor instrumente actualizate și foarte detaliate (ghiduri și tratate), neglijarea punctuației în învățămînt, răspîndirea - în Internet, în mesajele telefonice - a scrisului rapid, neglijent, care simplifică punctuația, renunțînd aproape total la o serie de semne; în fine, chiar și influența engleză: practica de a citi texte într-o limbă care are unele reguli net diferite (și al cărei prestigiu este foarte mare) relativizează normele, lăsîndu-le multora libertatea să amestece codurile sau să renunțe la orice regulă. Pe lîngă toate acestea
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
pe Maia Morgenstern, și mai tîrziu pe Mihaela Rădescu în one-woman-show-urile de la Green Hours sau de aiurea. îmi trec prin fața ochilor atîția actori și îi aud cîntînd compozițiile Dorinei Crișan Rusu. Ei înșiși parcă se modificau și se îmbogățeau sub influența acestei muzici. Incandescentă. Ca și ea. Pian, saxofon, viori, voci sau numai ea și pianul ei. Era foarte severă cu ea însăși, în primul rînd. Perfecționistă. Chipul ei căpăta o lumină nemaipomenită cînd vorbea despre muzică, despre pian, despre teatru
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
coarda în legătură cu inconsecvențele șocante ale trustului de presă care patronează ziarul "Jurnalul național" și posturile de televiziune "Antena". După ce au făcut o zarvă de final de lume promovând așa-zisele dezvăluiri ale ex-securistului Liviu Turcu, voci din sferele înalte de influență ale aceluiași trust de presă au contestat, indignate, veridicitatea acuzațiilor. Să nu se înțeleagă nimic - aceasta e deviza lumii în care am intrat. Dac-ar fi să dau crezare și variatelor grupuri de discuții de pe Internet, aș ajunge la concluzia
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]