6,411 matches
-
de drept prezentând naturi juridice eterogene. În acest sens, Curtea a reținut, cu titlu de exemplu, reglementarea, în legea penală în vigoare, a cauzelor speciale de nepedepsire, în cazul infracțiunilor de nedenunțare [art. 266 alin. (2) din Codul penal], favorizarea infractorului [art. 269 alin. (3) din Codul penal], tăinuire [art. 270 alin. (3) din Codul penal] și nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale [art. 410 alin. (2) din Codul penal], atunci când fapta este săvârșită de un „membru de familie“, noțiune
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
Partea I, nr. 1.163 din 2 decembrie 2020. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. Curtea a mai constatat existența unor modificări substanțiale față de concepția Codului penal din 1969, care reglementa sancționarea concursului de infracțiuni, pentru persoana fizică, inclusiv pentru infractorul minor
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. Curtea a mai constatat existența unor modificări substanțiale față de concepția Codului penal din 1969, care reglementa sancționarea concursului de infracțiuni, pentru persoana fizică, inclusiv pentru infractorul minor, în cuprinsul art. 34, prevăzând - în dispozițiile alin. 1 lit. b) și c) ale acestui text de lege - că, în cazul în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care putea fi
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
facă abstracție de adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare - prevăd însă aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Potrivit prevederilor de lege criticate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul special al pedepsei, dar, totodată, îi oferă aceluiași judecător instrumentele care îi permit alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana infractorului. Astfel, în prima etapă a operațiunii de determinare concretă a pedepsei, în cazul concursului de infracțiuni, judecătorul stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune concurentă în parte, ca și cum ar fi singură, folosind în acest scop criteriile generale de individualizare a
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
de individualizare a pedepsei și, eventual, criteriile speciale, respectiv cauzele generale de agravare sau de atenuare a pedepsei. În această etapă, judecătorul realizează o individualizare a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune care se află în pluralitatea de infracțiuni săvârșite de infractor, făcându-se abstracție de existența celorlalte infracțiuni, fiecare infracțiune păstrându-și gradul său de pericol social. Curtea a reținut, așadar, deplina independență a judecătorului în a proceda la individualizarea judiciară a sancțiunilor pentru fiecare dintre infracțiunile concurente. În cea de-
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
regimului sancționator în cazul pluralității de infracțiuni. Legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mai eficiente de sancționare, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancționată, cauza de agravare fiind, în foarte multe situații, ignorată de instanțe în aplicarea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ. Așadar, în cazul concursului de infracțiuni, pe lângă
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa fiind, prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - cât privește persoana fizică, infractor major -, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 20. De asemenea, Curtea a reținut că din jurisprudența mai sus citată reiese că argumentele care au stat la baza respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate nu au
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
repetarea comportamentului infracțional, adică perseverența pe calea infracțională a persoanei care comite două sau mai multe infracțiuni aflate în concurs real. Curtea a constatat că simpla existență a unei pluralități de infracțiuni constituie un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, indiferent că este vorba de un concurs de infracțiuni real sau formal/ideal. Curtea a observat, totodată, că în cazul concursului formal/ideal - când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană realizează conținutul mai multor infracțiuni în raport cu împrejurările
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
pe care o prezintă persoana făptuitorului care deține și poate pune în circulație bunurile. Confiscarea este o sancțiune de drept penal, aplicată in rem, respectiv asupra bunurilor care au legătură cu infracțiunea. De regulă, confiscarea privește lucruri care sunt proprietatea infractorului și numai în cazuri excepționale, prevăzute expres de lege, aceasta se referă și la bunuri aparținând altor persoane. ... 8. Confiscarea este o măsură de siguranță definitivă și nu poate fi revocată pe motiv că starea de pericol a încetat. Bunurile
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
natura și gravitatea faptei penale, astfel încât, atunci când există o vădită disproporționalitate, se va dispune confiscarea în parte a bunurilor ori prin echivalent bănesc; instanța poate să nu dispună confiscarea dacă bunul face parte din mijloacele de existență ale infractorului sau ale persoanelor asupra cărora ar putea opera măsura confiscării; deși se poate dispune instituirea sechestrului asigurător pe mai multe bunuri/valori, confiscarea acestora se dispune până la concurența sumei ce reprezintă prejudiciul produs prin infracțiune. ... 12. Or, analiza acestora necesită
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
și documente solicitate 1. Cererea de extrădare va fi formulată în scris și se va transmite prin canale diplomatice. Cererea adresată României de Guvernul Malaysiei va fi transmisă Ministerului Justiției. Cererea adresată Guvernului Malaysiei va fi transmisă ministerului competent pentru infractorii dați în urmărire. ... 2. Pentru comunicări ulterioare, autoritățile competente vor comunica între ele în mod direct, însă, dacă doresc, pot să comunice pe canale diplomatice. ... 3. Cererea de extrădare va fi însoțită de: (a) informațiile necesare în scopul stabilirii identității
TRATAT din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/262439]
-
curții de apel de a audia martorii în cauză, înainte de a-l declara vinovat pe reclamant, a limitat semnificativ caracterul efectiv al dreptului la apărare. Aceste elemente îi permit Curții să concluzioneze că respectiva condamnare a reclamantului pentru favorizarea infractorului, pronunțată fără ascultarea directă a martorilor, deși acesta fusese achitat de două instanțe inferioare, este contrară cerințelor unui proces echitabil în sensul art. 6 paragraful (1) din Convenție. “ ... 19. Așadar, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă constituie transpunerea în
DECIZIA nr. 438 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263033]
-
din Codul de procedură penală. ... 36. Totodată, odată cu reglementarea infracțiunilor în Partea specială a Codului penal, legiuitorul a prevăzut o cauză specială ce poate duce la reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei, constând în ajutorul pe care infractorul îl dă, în cursul urmăririi penale, pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților la săvârșirea infracțiunii. Raportat la infracțiunile pe care le vizează legea criticată, această cauză se aplică infracțiunii prevăzute la art. 367
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 91 alin. (1) lit. a) din Codul penal, una dintre condițiile pe care instanța le analizează pentru a putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este cea referitoare la cuantumul pedepsei aplicate infractorului. Cu alte cuvinte, numai după pronunțarea unei soluții de condamnare (în condițiile stabilirii de către instanță, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat) se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
are în vedere desființarea măsurii suspendării, motivat de existența unei cauze anterioare rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, necunoscută la momentul pronunțării hotărârii, și care ar fi condus la neîndeplinirea condițiilor privind infractorul. ... 24. Din analiza dispozițiilor de lege anterior menționate, Curtea constată că, pentru a fi dispusă anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, trebuie îndeplinite mai multe condiții. Prima condiție se referă la săvârșirea de către persoana condamnată a unei infracțiuni (distincte
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
monitorizarea, diminuarea și raportarea riscurilor, la nivelul fiecărei categorii de client și de serviciu profesional oferit, precum și pentru tranzacțiile ocazionale, luând în considerare vulnerabilitățile serviciilor contabile și indicatorii de risc. 1. Vulnerabilitățile serviciilor contabile: a) consilierea financiară și fiscală - infractorii pot juca rolul unor persoane care apelează la consiliere financiară sau fiscală pentru a-și muta activele astfel încât să evite datorii viitoare; ... b) înființarea de companii și fiducii - infractorii pot încerca să ascundă sau să creeze confuzie cu privire
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
risc. 1. Vulnerabilitățile serviciilor contabile: a) consilierea financiară și fiscală - infractorii pot juca rolul unor persoane care apelează la consiliere financiară sau fiscală pentru a-și muta activele astfel încât să evite datorii viitoare; ... b) înființarea de companii și fiducii - infractorii pot încerca să ascundă sau să creeze confuzie cu privire la legăturile dintre încasările în urma unei infracțiuni și autorul acesteia prin înființarea unor vehicule corporative sau a altor structuri juridice complexe (de exemplu, o fiducie); ... c) cumpărarea sau vânzarea
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
să ascundă sau să creeze confuzie cu privire la legăturile dintre încasările în urma unei infracțiuni și autorul acesteia prin înființarea unor vehicule corporative sau a altor structuri juridice complexe (de exemplu, o fiducie); ... c) cumpărarea sau vânzarea de proprietăți - infractorii pot utiliza transferurile de proprietate drept acoperire pentru transferurile de fonduri ilegale (etapa de stratificare) sau pentru investirea finală a acestor încasări după ce au trecut prin procesul de spălare a banilor (etapa de integrare); ... d) efectuarea de tranzacții financiare
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
pot utiliza transferurile de proprietate drept acoperire pentru transferurile de fonduri ilegale (etapa de stratificare) sau pentru investirea finală a acestor încasări după ce au trecut prin procesul de spălare a banilor (etapa de integrare); ... d) efectuarea de tranzacții financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru a realiza sau a facilita diverse operațiuni financiare în numele lor (de exemplu, depuneri de numerar sau retrageri din cont, operațiuni de schimb valutar cu amănuntul, emiterea și încasarea de cecuri, achiziționarea și vânzarea
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
de exemplu, depuneri de numerar sau retrageri din cont, operațiuni de schimb valutar cu amănuntul, emiterea și încasarea de cecuri, achiziționarea și vânzarea de acțiuni, expedierea și primirea de transferuri de fonduri internaționale etc.); ... e) facilitarea accesului în instituțiile financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituțiile financiare sau pentru intermediere. Acest lucru se poate întâmpla și invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituțiile financiare pentru a întâlni contabili; ... f) infractorii pot abuza de serviciile
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
vânzarea de acțiuni, expedierea și primirea de transferuri de fonduri internaționale etc.); ... e) facilitarea accesului în instituțiile financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituțiile financiare sau pentru intermediere. Acest lucru se poate întâmpla și invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituțiile financiare pentru a întâlni contabili; ... f) infractorii pot abuza de serviciile furnizate de contabili spre a oferi o nuanță de legitimitate situațiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor. De exemplu, contabilii pot revizui
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
accesului în instituțiile financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituțiile financiare sau pentru intermediere. Acest lucru se poate întâmpla și invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituțiile financiare pentru a întâlni contabili; ... f) infractorii pot abuza de serviciile furnizate de contabili spre a oferi o nuanță de legitimitate situațiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor. De exemplu, contabilii pot revizui și semna astfel de situații pentru întreprinderi implicate în infracțiuni, facilitând astfel procesul de
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
situațiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor. De exemplu, contabilii pot revizui și semna astfel de situații pentru întreprinderi implicate în infracțiuni, facilitând astfel procesul de spălare a încasărilor. Contabilii pot efectua și tranzacții financiare cu valoare mare, permițând astfel infractorilor să utilizeze abuziv conturile de client ale contabililor. Practica în insolvență, care poate fi realizată de anumiți profesioniști din domeniul contabilității, poate prezenta de asemenea riscul ca infractorii să ascundă pista de audit a banilor spălați prin intermediul unei companii
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]
-
încasărilor. Contabilii pot efectua și tranzacții financiare cu valoare mare, permițând astfel infractorilor să utilizeze abuziv conturile de client ale contabililor. Practica în insolvență, care poate fi realizată de anumiți profesioniști din domeniul contabilității, poate prezenta de asemenea riscul ca infractorii să ascundă pista de audit a banilor spălați prin intermediul unei companii și să transfere încasările rezultate în urma infracțiunii. Serviciile de contabilitate pot fi folosite și pentru facilitarea evaziunii fiscale și a fraudei în materie de TVA. ... ... 2. Indicatori
NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264055]