2,901 matches
-
între întârzierea legiferării imputabile statului și lipsa despăgubirilor acordate reclamantelor pentru imposibilitatea exploatării pădurilor lor clasificate drept zone protejate Natura 2000. Părțile nu și-au exprimat o opinie clară cu privire la faptul dacă prejudiciul rezultat este analizat ca o „ingerință“ sau o încălcare a unei obligații pozitive care rezultă din incapacitatea autorităților statului de a face tot ce le stă în putință pentru a proteja interesele patrimoniale ale reclamantelor (a se vedea, mutatis mutandis, Öneryıldız, citată anterior, pct. 135). ... 72
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
1 din Protocolul nr. 1 nu se pretează unei definiții precise. Principiile aplicabile sunt totuși comparabile în ambele cazuri. Cu alte cuvinte, indiferent dacă se analizează cauza din punctul de vedere al unei obligații pozitive a statului sau al unei ingerințe din partea autorităților publice care solicită o justificare, criteriile care trebuie aplicate nu diferă pe fond [Broniowski împotriva Poloniei (MC), nr. 31.443/96, pct. 144, CEDO 2004-V, și trimiterile citate, Ališić și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei, Croației, Serbiei, Sloveniei și
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
Guvern (supra, pct. 66), pot fi considerate un obstacol în calea exercitării efective a dreptului protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 sau o neaplicare a acestui drept. Prin urmare, Curtea va stabili dacă comportamentul statului pârât - caracterizat drept ingerință sau inacțiune - este justificat în raport cu principiile legalității, legitimității scopului urmărit și, dacă este necesar, celui al proporționalității (Broniowski, citată anterior, pct. 146, și Ališić și alții, citată anterior, pct. 102). ... 74. Curtea observă, în primul rând, că Legea
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
În plus, Guvernul nu a susținut că omisiunea de a publica normele metodologice și neplata despăgubirilor rezultate ar fi urmărit un scop legitim, iar Curtea nu vede care ar fi putut fi un astfel de scop. Întrucât a constatat că ingerința în cauză nu era „legală“ în sensul jurisprudenței sale citate supra la pct. 69 și că nu urmărea un scop legitim, Curtea nu trebuie să examineze dacă a fost asigurat un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință, și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
această condiție de rezonabilitate, întrucât prin efectul prevederilor de lege criticate s-ar putea produce un dezechilibru între interesul statului/unităților administrativ-teritoriale și cel al persoanei juridice, în defavoarea acesteia din urmă. ... 46. Prin urmare, Curtea va analiza în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului la proprietate privată reprezintă o limitare rezonabilă, care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, având în vedere „testul“ de proporționalitate structurat în jurisprudența sa. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie adecvată
DECIZIA nr. 338 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288086]
-
cauțiune de numai 50% din cuantumul celei deja constituite, ceea ce conduce la ideea că justiția nu este egală pentru toți subiecții de drept; (ii) dreptul la un proces echitabil presupune accesul efectiv la justiție, însă normele criticate reprezintă o ingerință în acest drept, în privința exercitării căilor de atac în materia achizițiilor publice și a contestării actelor autorității contractante, având în vedere cuantumul cauțiunii impuse prin dispozițiile legale criticate; (iii) imprevizibilitatea și incertitudinea cu privire la soarta cauțiunii, având în
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289200]
-
a exclus explicit repararea unui astfel de prejudiciu moral, acesta nu poate fi înlăturat pe cale pretoriană. ... 46. Art. 26 din Constituție protejează viața intimă, familială și privată și impune autorităților publice atât obligații negative, de abținere de la orice ingerință în sfera vieții de familie a persoanei, cât și obligații pozitive, și anume aceea de a asigura cadrul normativ necesar protejării acestui drept fundamental. Dimensiunea juridică a familiei vizează cel puțin două coordonate majore: pe de o parte, protejarea familiei
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 30, instanța de contencios constituțional a reținut că dispozițiile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, impune și obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie. Aceste obligații pot
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
instanța de contencios constituțional a reținut că dispozițiile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, impune și obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie. Aceste obligații pot implica adoptarea de măsuri concepute pentru respectarea vieții private (Hotărârea din 17 iulie 2008, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
Cererea nr. 31.931/07), paragraful 17, și Hotărârea din 18 iunie 2013, pronunțată în Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova împotriva României, paragraful 32]. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că aplicarea unei amenzi este, în principiu, o ingerință în dreptul garantat de primul paragraf al art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție deoarece privează persoana în cauză de un element component al dreptului său de proprietate, respectiv suma pe care trebuie să o plătească. Revine însă autorităților
DECIZIA nr. 118 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289759]
-
opera numai în una dintre ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituție; restrângerea să fie proporțională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanța dreptului. ... 17. Raportând condițiile arătate la prezenta cauză, Curtea a constatat că ingerința generată prin dispunerea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile vizează drepturi fundamentale, respectiv dreptul de proprietate, este reglementată prin lege, respectiv art.
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
instrucției penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, se impune, fiind adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie și este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. Totodată, Curtea a constatat că ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, de vreme ce măsurile asigurătorii au caracter provizoriu, întrucât acestea se dispun pe durata procesului penal, iar Curtea, analizând principiul proporționalității în jurisprudența sa constantă, a reținut că acesta presupune caracterul
DECIZIA nr. 307 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288941]
-
permisă confiscarea proprietății dobândite licit. Rețin că, din perspectiva protejării dreptului de proprietate, consacrat de dispozițiile art. 44 din Constituție și de prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice ingerință în exercitarea dreptului de proprietate trebuie să îndeplinească 3 condiții, și anume: să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie proporțională. Cât privește dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 171/2010, susțin că sunt
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 20 septembrie 2016, sunt neconstituționale. ... 29. În motivarea soluției sale, la paragrafele 46-52 din decizia menționată anterior, Curtea a verificat dacă ingerința în dreptul de proprietate este justificată, prin efectuarea unui test de proporționalitate în scopul stabilirii existenței unui corect echilibru între interesele în concurs. În concret, Curtea a analizat dacă privarea de proprietate, prin aplicarea obligatorie a sancțiunii contravenționale complementare a
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
acestor libertăți, respectiv de a folosi și de a dispune de dreptul de proprietate privată în scopul obținerii unor beneficii economice pentru titularul acestuia. ... 6. Judecătoria Brașov opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, deși normele criticate constituie o ingerință în dreptul de proprietate, aceasta este proporțională cu scopul urmărit, respectiv ocrotirea intereselor consumatorilor care se află într-o situație de excepție de a nu mai putea onora obligațiile contractuale, context în care instituția de credit dobândește dreptul de proprietate
DECIZIA nr. 353 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288686]
-
arată că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 încalcă dreptul de proprietate al creditorului, întrucât anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire. Mai mult decât atât, nu se poate justifica o ingerință și o privare de proprietate a creditorului în condițiile în care un imobil a fost deja executat silit în vederea stingerii creanței. Din punct de vedere juridic, un imobil executat silit nu mai poate fi dat în plată. Totodată, executarea
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
legalitate pe care îl înfăptuiește instanța de contencios administrativ devine imposibil de exercitat în contextul în care resorturile administrației nu îi sunt cunoscute. Întrucât aduc o limitare drepturilor și libertăților fundamentale, actele administrative trebuie să respecte o anumită formă. Orice ingerință a statului în sfera drepturilor și intereselor private trebuie să fie bine definită pentru a nu deschide drumul arbitrarului și abuzului. Principiul formalismului reprezintă o dominanță a dreptului public, întrucât este un drept al constrângerilor, raportul juridic încheiat fiind unul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
organelor administrative cu legea pe care o aplică, acest comportament trebuie să se circumscrie unor cerințe de fond și formă bine definite: Obligația autorității publice de a asigura informarea corectă a beneficiarului asupra unei decizii de natură de a produce ingerințe în drepturile și interesele sale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței de a emite acest act, ci și din perspectiva posibilității autorului actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; desigur, ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
Sentința civilă nr. 1.076/2021 a C.A.B., rămasă definitivă prin Decizia Î.C.C.J. nr. 3.883/2021), ea este inexistentă din punct de vedere juridic, fără a putea produce vreun efect juridic. În aceste condiții nu este îndeplinită condiția premisă pentru a fi aplicată ingerința prevăzută la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Fiind vorba de o ingerință în exercitarea dreptului de acces la justiție, reamintește că, potrivit art. 53 din Constituție: (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
inexistentă din punct de vedere juridic, fără a putea produce vreun efect juridic. În aceste condiții nu este îndeplinită condiția premisă pentru a fi aplicată ingerința prevăzută la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Fiind vorba de o ingerință în exercitarea dreptului de acces la justiție, reamintește că, potrivit art. 53 din Constituție: (1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
neagă opusul său, care este cel al unanimității, caracteristic statului totalitar și dictatorial. În al doilea rând, presupunând totuși că art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ar fi aplicabil, trebuie specificat că, în speță, este vorba de o ingerință care este prevăzută de lege (cel puțin la nivel de aparență, deși pandemia nu este declarată prin niciun act normativ), dar care nu este proporțională cu situația care a determinat-o. Mai exact, statul nu a asigurat justițiabilului niciun mecanism
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]