2,197 matches
-
Stuart Îi strălucesc ochii de Încîntare, În timp ce face demonstrația. The Warrior este Humvee-ul cărucioarelor de teren. Vedeți sistemul 4x4? — The Warrior? Îl Îngîn, Îngrozită. Nu ne luăm nici un cărucior numit The Warrior! Ambii bărbați mă ignoră complet. — E o bijuterie inginerească, apucă Luke mînerele. Îmi place. Ăsta e un cărucior bărbătesc. Și nu unul de fițe. Stuart se uită cu dispreț la landoul cu poza lui Lulu Guiness, pe care Îl țin În mînă eu. — Domnule Brandon, zilele trecute a venit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Pentru socialism, ea avea un avantaj social excepțional - acela de a reproduce aceeași structură socială care întemeiase, în perioada inițială, structura socială specifică socialismului, adică o clasă muncitoare semicalificată, antrenată în deservirea unor sisteme de mașini-unelte, dar subordonată unei structuri inginerești relativ rigide, care dominase un întreg secol de producție industrială de tip capitalist - între jumătatea secolului al XIX-lea și jumătatea secolului XX - și pe care capitalismul occidental o abandona la sfârșitul deceniului al optulea în favoarea unei tehnologii bazate pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la principiul acesteia. Prima privatizare s-a realizat în acest domeniu și a fost extrem de limitată. În 1990, forța politică aflată la guvernare decide dublarea suprafeței loturilor date în folosință țărănimii. Iată o decizie politică majoră, întemeiată pe un calcul ingineresc. Cifrele referitoare la producție dovedeau că, utilizând în regim de agricultură tradițională cei 15 ari pe care îi avea la dispoziție, țărănimea putea produce pe suprafața care îi revenea majoritatatea producției de lapte, ouă, lână, miere și o parte însemnată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi confirmată empiric. Ei au folosit această descoperire pentru a ataca teoria marxistă, dar nu au reușit să-i absoarbă teoretic consecința imediată, aceea că distribuția capitalului are loc după criterii mai complexe decât simpla obținere a profitului. Specificul metodei inginerești în opoziție cu cea științifică este algoritmul „încercare-eroare”, care constă în încercare eșuată, urmată de corectarea intuitivă a erorilor. Metoda a dominat dezvoltarea tehnologică și economică a capitalismului până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ei îi datorăm metalurgia modernă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
90% dintre ele propunând o pregătire În științele umanistice În sens larg. Jumătate din ele pregăteau În economia Întreprinderii sau În științele economice. Dacă disciplinele tehnice continuau să dețină majoritatea - 37,2% dintre studenți urmând o facultate sau o școală inginereasca (43,2% dacă Îi adăugăm și pe inginerii economiști), erau Înregistrate scăderi importante ale efectivelor În primul an de studii În facultățile de ingineri și agronomi. Din 1965 până În 1993, proporția facultăților tehnice a trecut de la 48% la 35%. În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decât În Europa sau În oricare altă țară din lume, economia americană devenind astfel cea mai puternică de pe planetă. Explicația pentru succesul american În acest domeniu se datorează abilității noastre de a ne asuma riscuri, perspicacității antreprenoriale, spiritului inovativ, talentului ingineresc și credinței În justețea economiei de piață libere. Evident, există o doză de adevăr În toate aceste argumente. Dar au existat și alte avantaje pe care America le-a avut față de Europa, care se datorează În principal poziției geografice. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interdisciplinar, transdisciplinar chiar - începând din anii ’50 se vorbește despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale și antropologice. Între aceste discipline au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală (cea scrisă mai ales) ar fi mai mult digitală (arbitrariul semnelor, concepția binară), comunicarea nonverbală este analogică, întrucât prin gesturi și alte mijloace kinestezice suntem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicării) a avut un ecou însemnat asupra modului în care putea fi înțeles și conceptualizat procesul comunicării, datorită câtorva caracteristici definitorii: dintre acestea, cea mai importantă a fost aceea că autorii, Claude Elwood Shannon și Warren Weaver (a căror formație inginerească l-a făcut pe Jean Lohisse ș2002ț să o denumească „o teorie a inginerilor”), au propus un model liniar și relativ simplu asupra comunicării (pe care l-am descris anterior). Cercetările lor au vizat un obiectiv precis, acela de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
circa 2/3 din numărul catastrofelor produse anual în lume au cauze de origine naturală, cele având cauze tehnologice și sociale se află însă într-o continuă expansiune. Este vorba de noi forme de poluare, explozii, incendii, accidente la construcțiile inginerești, accidente în cadrul rețelelor și sistemelor bazate pe noile tehnologii și, nu în ultimul rând, o întreagă gamă de amenințări din sfera hazardului social, contribuind la lărgirea, în mod îngrijorător, a paletei riscurilor (generând, în medie, relativ puține victime, însă cu
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
preocuparea pentru limitarea consecințelor pentru populație. Acestea se înscriu, după amestecuri și dozaje variabile, în patrulaterul: răspunsuri tehnice, răspunsuri din sfera amenajării spațiale, răspunsuri din sfera gestionării, răspunsuri din sfera sistemului de asigurări. Răspunsuri tehnice - relevă diferite ramuri ale științelor inginerești; au ca obiectiv major, dacă nu eliminarea riscului, cel puțin atenuarea intensității pentru riscurile naturale și limitarea probabilității de a surveni pentru riscurie tehnologice. Constau în lucrări de geniu civil (de multe ori însă eficacitatea acestora rămâne relativă), modificarea produselor
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
în care aceasta se implică. Perspectiva în cauză a dat naștere conceptului de stres occupațional. 1.2. Teorii , orientări și modele ale stresului Din punct de vedere istoric, s-au evidențiat trei concepții ale stressului <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> : stressul ca răspuns al organismului la orice fel de schimbare stressul că o caracteristică a mediului stressul că tranzacție disfuncționala între persoană și mediu Prima concepție se încadrează în teoriile clasice despre stress în care accentul
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
iar cele cu locul controlului extern atribuie factorilor externi (șansă, destin, întâmplare) responsabilitatea acțiunilor lor. Studiile din domeniul organizațional pledează în favoarea angajatului cu locul controlului intern. De asemenea, modelele comportamentale de tip A și B <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> propuse de Rosenman, descriu deferente în modul de a percepe condițiile de muncă de către angajat. Persoanele de tip A sunt ambițioase, cu spirit de competiție, uneori agresive sau ostile, nerăbdătoare și nu resimt stresul ca fiind
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și empatiei și încercarea de a le aplică în practică de zi cu zi. 2.4.Valoarea inteligenței emoționale la locul de muncă Martin Seligman a dezvoltat un construct pe care îl numește ’’optimism învățat’’<footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> și care se referă la atribuirile cauzale pe care oamenii le fac atunci când se confruntă cu eșecuri sau obstacole. Astfel, pesimiștii tind să facă atribuiri externe, temporare și specifice în timp ce pesimiștii fac atribuiri interne, permanente și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
jumătate a secolului XX și cu evoluția spectaculoasă a societății industrializate. Curricula moderne le-au înlocuit pe cele tradiționale. Le depășeau prin rigoare și prin sporirea suportului științific. Curricula moderne erau mult mai centrate pe learner, dar erau eminamente „școlare”, „inginerești” și rămâneau formale. Abia la sfârșitul aceluiași secol au fost descoperite numeroasele „curricula extrașcolare”, „curricula informale”, „curricula ascunse”, „curricula subliminale” etc. Știința prescriptivă a curriculumului modern s-a pomenit în fața unor tipuri de curricula care nu se supuneau regulilor, care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu încercări de a converti teorii ale învățării în teorii ale instruirii eficiente, concepute rațional și controlate prin feedback. Curricula moderne păstrează filosofia pragmatică a celor premoderne, dar sunt mult mai subtile. Curricula premoderne sunt aproape „mecanice”, cele moderne sunt „inginerești”, „cibernetice”, „procesuale”, „informatice”. Cele mai multe curricula moderne nu renunță la management-by-objectives, dar descrierea obiectivelor nu este făcută în termeni de eficiență economică, ci de „eficiență umană”. Imitând managementul modern, începând din anii ’70, pedagogii au încercat să introducă în școli un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist” și „ingineresc”, cu aspirații universaliste, iar teoria modernă a curriculumului este rezultatul firesc al acestei abordări. Virtuțile sale teoretice și practice păreau, până în anii ’80 ai secolului XX, incontestabile. Realizările au culminat cu marile sinteze ale școlii lui Robert Gagné, care reușise
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îngrijit de publicarea în volum a lucrărilor unei importante „conferințe reconceptualiste” organizate de universitatea amintită 31. Clarificările propuse de Klohr în urma acestei conferințe s-au impus larg în perioada următoare. De exemplu, el a impus distincția dintre „teoriile-cadru” și „teoriile inginerești” formulată de Macdonald în timpul conferinței. Curriculum framework theories sunt abordări filosofice, interpretative și fenomenologice; în schimb, curriculum engineering theories sunt tehnologii de dezvoltare și optimizare curriculară. Teoreticienii „cadrului”, interpretează curriculumul nu în termenii raționalității științifice, ci în termenii „raționalității estetice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la Herbert Marcuse (1966)32. Ambii susțineau că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind-o prin experiențe succesive și revelatoare. Or, teoriile nonestetice ale curriculumului, teoriile inginerești sunt întotdeauna lipsite de această dimensiune intuitivă, profund umană și decisivă pentru formarea persoanei. În timpul conferinței de la Ohio State University, Macdonald a subliniat convingător primejdiile pe care le implică orice curriculum conceput inginerește. Astfel a debutat lunga serie de acuze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umană și decisivă pentru formarea persoanei. În timpul conferinței de la Ohio State University, Macdonald a subliniat convingător primejdiile pe care le implică orice curriculum conceput inginerește. Astfel a debutat lunga serie de acuze aduse curriculumului modern conceput, într-adevăr, în termeni inginerești precum mecanism, aparatură, sistem, angrenaje, procese, rețele, componente etc. Deși în teoria modernă a curriculumului aceste expresii erau folosite doar ca metafore, recurgerea la ele trăda tendința teoreticienilor de a asimila curriculumul unei mașinării productive ca oricare alta din societatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În acest fel se părea că „visul de mărire științifică” al pedagogiei fusese împlinit cu aceleași metode obiective verificate ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare The Conditions of Learning, care a fost reeditată în 19709. El „scotocise” în puzderia de teorii behavioriste ale învățării, realizate pe baza unor cercetări experimentale, pentru a identifica mecanismele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
odată cu creșterea influențelor americane într-un spațiu al interdependențelor globale tot mai accentuate, se resimt și în organizarea și funcționarea studiilor universitare. Acestea din urmă încep să se schimbe pentru a face un loc mai extins științelor naturii și celor inginerești, ce pregăteau absolvenții specifici profesiilor atât de solicitate de dezvoltarea industriei și cunoașterii. Filosofia, teologia, dreptul, matematica și literele, ce constituiau nucleul de referință al oricărei universități mai vechi, încep să accepte sub aceeași cupolă programe de studii în științe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dreptul, matematica și literele, ce constituiau nucleul de referință al oricărei universități mai vechi, încep să accepte sub aceeași cupolă programe de studii în științe ale naturii și chiar să le cedeze supremația. Curând, vor apărea și programele de studii inginerești, ce vor face din inginer zeul constructiv cel mai important al epocii. Încet-încet, cultura academică se scindează în forma a ceea ce englezul C.P. Snow numea, prin anii ’50 ai secolului trecut, „cele două culturi” - științifică și umanistă - care au ajuns
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
obiectul pieței însăși. De exemplu, înainte de 1980, biologia era o știință de bază, în care universitarii cercetau pentru a publica. Extinderea cercetărilor din genetică sau biologie moleculară sau din alte ramuri ale biologiei și, concomitent, a aplicațiilor acestora în forme inginerești au determinat companiile publice și mai ales private să solicite expertiza universitarilor pentru a crește profitul. Către sfârșitul anilor ’80, din ce în ce mai mulți profesori de biologie moleculară au început să creeze companii de tip spin-off (mici corporații ce produceau pe scară
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
superior. Să considerăm totuși unele configurații ale celor mai reprezentative dimensiuni. Diviziunea academică a cunoașterii include încă disciplinele tradiționale, însă, în noul context, ponderile artelor liberale de genul filosofiei, literelor, istoriei și artelor sunt în recul, științele tari și cele inginerești tradiționale sunt tot mai puțin atractive, domeniile profesionale de tip vocațional (dreptul, ingineria de vârf, economia, medicina) își conservă pozițiile tradiționale și chiar tind să atragă în jurul lor noi construcții. Studiile clasice de filologie, de filozofie sau de istorie abia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de a Încuraja adeziunea celor educați”. Un document intern elaborat În 1960 evidențiază legătura strânsă dintre dezvoltarea economică proiectată pentru următorii cinci ani și existența unui număr suficient al „cadrelor tehnico-economice”. Documentul laudă realizările partidului În domeniul instruirii economice și inginerești din 1949 până În 1960 (cu 14.000, respectiv 49.000 de absolvenți), dar afirmă că aceste cifre se situează mult sub necesar. Un exemplu pentru această situație inacceptabilă În ochii partidului era cazul posturilor necesitând cunoștințe inginerești: 26,3% dintre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]