2,311 matches
-
sublimarea și reprimarea - permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o percepție conștientă a sentimentelor, a ideilor și a consecințelor lor și asigură cel mai bun echilibru posibil între diferitele motivații conflictuale. 2) Nivelul inhibițiilor mentale (sau al formațiunii de compromis). Cele șapte apărări menționate - deplasarea, disocierea, intelectualizarea, izolarea afectului, formațiunea reacțională, refularea și anularea retroactivă - mențin în afara conștiinței idei, sentimente, amintiri, dorințe sau temeri susceptibile de a reprezenta o amenințare potențială. 3) Nivelul distorsiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nepacienți, luate separat, a scos în evidență existența acelorași factori. Fiecare ansamblu constituit din apărări subordonate aceluiași factor ar corespunde unui stil defensiv distinct (Bond, 1995). Factorul 1 explică 50% din varianța totală și reunește șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite uneori la persoane cu o bună funcționare a psihicului. Pentru Bond, trăsătura comună a comportamentelor corespunzând
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ale dezvoltării eului, sunt realizate prin alte mijloace”. El sugerează astfel, încă din 1915, că apărările trec de la un stadiu inițial, mai puțin organizat, la un stadiu ulterior, mai bine organizat. În 1926, Freud revine asupra subiectului și scrie în Inhibiție, simptom și angoasă (1926/1995): „Se prea poate ca aparatul animic să folosească, înainte de separarea clară dintre eu și sine, înainte de formarea supraeului, alte metode de apărare decât în momentul când a ajuns deja în aceste stadii de organizare”. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mecanisme de apărare și alte modalități de conduită psihică), a căror expresie manifestă sunt”. Procedeele identificate de Shentoub et al. sunt repartizate în patru mari categorii: apărări prin recurgerea la realitate, apărări prin recurgerea la fantezii și afect, apărări prin inhibiție și apărări ce țin de anumite emergențe în procesele primare. Să mai notăm și contribuția lui Debray (1987), care propune o nouă fișă de despuiere a TAT pentru copii și preadolescenți, fișă în care un loc important este rezervat reperării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
33 împotriva pericolelor exterioare ce aduc atingere valorii lui. Apărările sociale pot fi clasificate în trei categorii: 1) ținerile la distanță (atacuri, intimidări, evitări); 2) imobilizările (simulări cum ar fi prefăcătoria sau minciunile în scop de apărare; blocaje de tipul inhibiției; reacții ca autodiminuarea); 3) apropieri (supunere, justificări sau seducții). În cazul apărărilor sociale, accentul cade pe adaptarea individului total la lumea socială. În acest context este indispensabil să evocăm „sistemul de securitate” propus de Kardiner (1947) și care se compune
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
diverse modalități de înlocuire, și anume: • repetiția acționată, prin rememorarea gândită și verbalizată; • identificarea (care-l face pe subiect să se confunde cu experiența trăită), prin obiectivare (care-i permite să ia distanță față de această experiență trăită); • disocierea, prin integrare; • inhibiția, prin control; • obediența, prin experiență. Lagache acordă o atenție deosebită sublimării, clasată de Fenichel printre mecanismele de apărare. În Teoria psihanalitică a nevrozelor (1945/1953), Fenichel considera totuși că sublimarea este un mecanism de apărare aparte: o apărare „reușită”, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care participarea corporală constituie un simptom de conversie, „dar și o organizare defensivă în care recurgerea la clivaj organizează apărările într-un mod operatoriu, manifestarea somatică având funcția de a exclude afectul și reprezentările legate de acesta”. Multe cazuri de inhibiție intelectuală selectivă țin de o astfel de „aservire” a unor sectoare ale eului clivate până la pierderea libertății, alături de o funcționare pe care am putea-o califica drept normală. Însă clivajul aduce o contribuție cu adevărat fecundă pe terenul psihozei, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reprezentările inconștiente. El mai spune că mecanismul contrainvestirii are loc în perioada de constituire a inconștientului, fiind „singurul mecanism al refulării originare”. În modificările pe care le aduce în 1926 teoriilor sale, Freud va reveni la noțiunea de contrainvestire în Inhibiție, simptom și angoasă (1926/1968), unde vorbește despre rezistența la cură. Rezistența este o contrainvestire; ea ia forma rezistenței de refulare, rezistenței de transfer și a beneficiului bolii, fapt care demonstrează în ce măsură se agață eul de toate contrainvestirile posibile. Exemplutc
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aici de plăcerea de a se lăsa văzut. Însă toate celelalte exemple oferite de Freud în legătură cu această apărare se referă la întoarcerea agresivității către propria persoană. În „Eul și sinele” (1923/1981), în „Problema economică a masochismului” (1924b/1974), în Inhibiție, simptom și angoasă (1925/1995) sau în Noi conferințe de introducere în psihanaliză (1933/1984) este descrisă de fiecare dată, în termeni aproape identici, pulsiunea de distrugere întoarsă spre interior „care se descătușează împotriva propriei persoane” (1924b/1974). De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1936/1993) nu o include în lista sa de apărări, dar o citează în discuțiile cu Sandler (1985/1989), iar cei mai mulți dintre autorii ulteriori o recunosc. DSM III-R și DSM-IV admit că reprezintă o apărare și o clasează la rubrica „Inhibiție mentală”. Exempletc "Exemple" Primul exemplu ilustrează raționalizarea la limita relei-credințe, iar al doilea prezintă manifestarea unei raționalizări absolut inconștiente. Kübler-Ross (1987/1988) a primit scrisori pline de indignare din partea locuitorilor unui sat în care voia să implanteze un centru pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
După cum am putut vedea mai sus, spre deosebire de formațiunea reacțională care, în forma ei patologică, este legată de nevroza obsesională, transformarea în contrariu se poate asocia, în anumite cazuri, cu isteria. Freud face doar o scurtă aluzie la acest fapt, în Inhibiție, simptom și angoasă. Știm că în cadrul refugiului în reverie se utilizează în mare măsură această transformare. Dacă satisfacția legată de reverie se instalează la adult, ea își pierde caracterul anodin pe care îl deținea în copilărie, întrucât riscă să modifice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la real și la imaginar. Este o supraumanitate, un efect al proiectării năzuințelor noastre dintotdeauna. Defectele lor sunt „efecte secundare” ale avantajelor adiacente: reducția realului la scheme ideale aseptice și simplificate, inflație haotică de informații și incitări, primatul excitației asupra inhibiției, a reușitei cu orice preț în defavoarea reflexiei, a imediatului asupra termenului lung, a fragmentarului asupra întregului (vezi și Linard, 2000). Ambivalente ca orice invenție tehnică, aceste instrumente clatină edificiul didactic, generând pe lângă facilități și alte întrebări: ce mai este învățarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sale virtuale prin indignarea morală și hohotul de râs al civililor conectațiă Apa de colonie și ciorăpeii roz au fost înlocuite de prețiosul Intel. (Lovink, 2004, p. 51) Cu alte cuvinte, acest mediu se transformă într-o scenă în care inhibițiile ascunse de egolatrie ies la suprafață, se manifestă deschis. În sfârșit, ne putem „manifesta” și altfel într-un univers imaterial, dar concret prin reverberații și funcționalități. Pe de altă parte, se manifestă și o altă o tendință. Individul actual a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru deplasarea la un site de pe internet Conexiunea se face fără cheltuieli de timp datorate deplasărilor Consum de timp pentru întâlnirile în grup Grupul este constituit prin conectivitatea virtuală Comunicare săracă, datorită insuficientei conștientizări a membrilor grupului Comunicare bogată, fără inhibiții, cu inflexiuni subiective Feedback-ul pentru elev/student Dispozitivul de e-learning clasic Dispozitivul m-learning (fără fir) Pas cu pas Întăriri permanente, multidirecționale Asincron, în momente dinainte precizate Atât sincron, cât și asincron Prin probe standardizate Prin probe laxe, adaptate la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
capacitații funcționale a organismului omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul înconjurător. Cercetările științifice au arătat că, în cazul în care organismul este supus unui excitant care crește dintr-o dată, dincolo de limită, se produce o slăbire a reacției, o inhibiție (inhibiție supraliminară sau inhibiție de protecție). Astfel, la un efort slab de volum, intensitate, durată sau structura (sau toate la un loc), organismul sportivului răspunde corespunzător, cu o cheltuială de energie redusă. Pe măsură ce intensitatea excitantului crește, adică parametrii efortului din
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
funcționale a organismului omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul înconjurător. Cercetările științifice au arătat că, în cazul în care organismul este supus unui excitant care crește dintr-o dată, dincolo de limită, se produce o slăbire a reacției, o inhibiție (inhibiție supraliminară sau inhibiție de protecție). Astfel, la un efort slab de volum, intensitate, durată sau structura (sau toate la un loc), organismul sportivului răspunde corespunzător, cu o cheltuială de energie redusă. Pe măsură ce intensitatea excitantului crește, adică parametrii efortului din antrenamente
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
omenesc, pe puterea lui de adaptare la mediul înconjurător. Cercetările științifice au arătat că, în cazul în care organismul este supus unui excitant care crește dintr-o dată, dincolo de limită, se produce o slăbire a reacției, o inhibiție (inhibiție supraliminară sau inhibiție de protecție). Astfel, la un efort slab de volum, intensitate, durată sau structura (sau toate la un loc), organismul sportivului răspunde corespunzător, cu o cheltuială de energie redusă. Pe măsură ce intensitatea excitantului crește, adică parametrii efortului din antrenamente își măresc valorile
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
o epuizare sau la supraantrenament. În cazul în care organismele se adaptează în mod progresiv la excitanți din ce în ce mai puternici, pot suporta o excitație anterior supraputernică (o solicitare neobișnuită pentru organismul sportivului) astfel că excitanții (antrenamentul) care provocau mai înainte apariția inhibiției supraliminare devin accesibili, aceștia acționând întocmai ca un excitant puternic sau mediu. Prin urmare, antrenamentul ideal este cel care înregistrează indici superiori cantitativi și calitativi, atingând valori și solicitând organismul până la refuz. O condiție de bază a perfecționării organismului la
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
elemente speciale, asupra cărora trebuie să insistăm. Acestea privesc următoarele două aspecte: capacitatea de trecere la acțiune, de transpunere În act a forței sufletești interioare prin curaj, Încredere, combativitate; incapacitatea sau lentoarea, dificultatea de a Întreprinde o acțiune, starea de inhibiție, timiditate, frică, neîncredere a persoanei legată de trecerea la acțiune. dă Ca act, puterea se manifestă În două direcții, În funcție de natura forței sufletești interioare care o determină și o menține: reușita sau eșecul. Pot reuși În acțiunile și conduitele mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a face dreptate. Poliția și relațiile ei cu comunitatea. Poliția reprezintă o instituție esențială în asigurarea securității personale și asigurarea unei stări de încredere și siguranță în climatul social și coeziune socială. Se poate estima că, după o perioadă de inhibiție semnificativă imediat după Revoluție, poliția a adus o contribuție importantă la instaurarea unui climat de siguranță în societatea românească. Poliția a intrat pe o direcție pozitivă de reformă internă, în acord cu sistemul Uniunii Europene, dovedind un nivel apreciabil de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
influența unor stări emoționale negative. În procesul de educație psihomotrică, kinetoterapeutul trebuie să prevină stările de blocaj printr-o organizare adecvată a activităților și o atitudine corespunzătoare față de subiect; în multe situații el trebuie să acționeze în direcția deblocării unor inhibiții ce par să cauzeze un deficit psihomotor. BOALĂ (< sl. bolË) - Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului. Alterarea stării de sănătate manifestată subiectiv prin senzații anormale dureroase sau neliniștitoare. Boală genetică: orice manifestare patologică determinată de o mutație
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
patologic sau provocat intenționat. Exemple: colaps pulmonar - alipirea pereților alveolari; colaps vascular periferic, urmarea disproporției între patul vascular și conținutul său sanguin (Rusu, 1983). COLERIC (< fr. colérique) - Temperament ce caracterizează tipul puternic neechilibrat, excitabil, ce manifestă o relativă slăbiciune a inhibiției active, ceea ce conduce la tendința de nestăpânire de sine, impulsivitate, stare de agitație permanentă, nerăbdare, tumultuozitate, emoții explozive, oscilație între activism imperios și depresie, înclinație spre stări de alarmă și exagerare (Popescu-Neveanu, 1978). COLOANĂ VERTEBRALĂ - Structură osoasă ce formează elementul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obiective importante: 1) asigurarea supleței coloanei vertebrale; 2) menținerea suportului minim necesar al masei și forței musculare de la nivelul trunchiului și al membrelor superioare și inferioare. COMĂ (< fr. coma, cf. gr. koma - somn profund; engl. coma) - Stare patologică manifestată prin inhibiția profundă a activității nervoase superioare; pierderea parțială sau totală a stării de conștiință a motilității voluntare și a sensibilității conștiente, dar și absența reacției la stimuli externi. Pacientul păstrează funcțiile fundamentale, circulația și respirația, care pot fi reduse sau perturbate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
actelor motrice specifice profesiunii. Tulburarea motoare cuprinde mușchii implicați în efectuarea actului profesional sau doar în intenția de a efectua actul respectiv. Acest lucru demonstrează că de fapt crampa este o tulburare funcțională a activității nervoase superioare, un proces de inhibiție limitat la nivelul analizatorului motor cortical, determinată printr-un mecanism reflex condiționat patologic ce apare fie pe o scoarță suprasolicitată, ca o inhibiție de protecție, fie ca un proces inhibitor rezultat din ciocnirea proceselor corticale (intenția de a efectua actul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lucru demonstrează că de fapt crampa este o tulburare funcțională a activității nervoase superioare, un proces de inhibiție limitat la nivelul analizatorului motor cortical, determinată printr-un mecanism reflex condiționat patologic ce apare fie pe o scoarță suprasolicitată, ca o inhibiție de protecție, fie ca un proces inhibitor rezultat din ciocnirea proceselor corticale (intenția de a efectua actul profesional și teama că nu va reuși). CREATIVITATE (< fr. créativité) - Capacitate complexă a spiritului uman de a realiza, a produce idei, imagini, obiecte
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]