KorAP: Find »[drukola/base=inhibitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...145 >

3,604 matches

Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306

competitivi nu modifică valoarea vitezei maxime din ecuația Michaelis-Menten, dar se modifică valoarea lui KM, care devine mai mare. Când inhibitorul se găsește în concentrații suficient de mari, substratul poate fi înlocuit complet, iar reacția enzimatică blocată. Un exemplu de inhibitor este acidul malic, care având o structură chimică apropiată de a acidului succinic îl poate concura în reacții cu acidul fumaric, prin fixarea la centrul activ al succinat dehidrogenazei, enzimă ce catalizează reacția de dehidrogenare: Prin creșterea concentrației de acid

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
activat enzimă-substrat ES, ceea ce are ca efect micșorarea vitezei maxime, fără a se modifica valoarea lui KM. Inhibiția necompetitivă nu depinde de concentrația substratului și deci nu poate fi anulată prin adăugare de substrat în exces. Între enzimă, substrat și inhibitor au loc reacțiile: Din reacții se vede că substratul se combină numai cu o parte din enzimă, cealaltă parte fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
substratul se combină numai cu o parte din enzimă, cealaltă parte fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor fig. 44. Curbele de saturare ale enzimei în prezența unui inhibitor competitiv 259 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor fig. 44. Curbele de saturare ale enzimei în prezența unui inhibitor competitiv 259 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
E1 are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed-back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
cu moleculă mare,în anumite poziții din interiorul catenei, până la peptide și aminoacizi. Proteinazele se formează din proenzimele respective inactive în sistemul ribozomal din celule, care apoi sunt secretate în tractul digestiv, unde devin active, prin scindarea unor fragmente peptidice inhibitoare. Endopeptidazele acționează atât în mediu acid, cât și în mediu alcalin. Din această subgrupă fac parte pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac

Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă (2012) [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327

creatorilor, autorii includ și motivația: Multe dintre dimensiunile caracteriale sunt energizate prin intermediul afectivității. în 1946, Rene Zazzo (apud A. Munteanu, 17, p. 83) afirma: Fenomenul complex al creației cunoaște și o altă categorie de factori, cei de ordin stimulativ și inhibitor asupra creativității, după cum i-a clasificat A. Stoica-Constantin (32, pp. 301 302). Factorii stimulativi interni (țin de individ) sunt factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori

Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru (2013) [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322

enzimatic viteza de reacție este dependentă de concentrația enzimei: V = K [E] În cazul unor concentrații mri ale enzimei, proporționalitatea nu se mai respectă, din cauza deplasării în sens invers a echilibrului de reacție; de asemenea, prezența unor substanțe cu efect inhibitor sau activator modifică cinetica reacției enzimatice. 6.5.3. Influența pH-lui Activitatea enzimatică este dependentă de concentrația ionilor de H+ din mediul de reacție, deci de pH. Majoritatea enzimelor își desfășoară activitatea într-un anumit interval de pH,în interiorul căruia

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
îndeplinesc și vitaminele E, K, C, care protejează enzima de acțiune toxică a peroxizilor care apar în timpul reacțiilor biochimice. În acest caz activatorii se numesc protectori. Alți activatori acționează asupra proenzimelor inactive din punct de vedere enzimaticdatorită unui fragment proteic inhibitor, care blochează centrii activi ai enzimei. Prin scindarea fragmentului proteic, centrii activi sunt deblocați, iar enzima eliberată își reia activitatea. Astfel enterokinaza intestinală în prezența HCl, acționează asupra tripsinogenului inactiv, transformându-l în tripsină activă, prin scindarea unui hexapeptid. Activatorii

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
competitivi nu modifică valoarea vitezei maxime din ecuația Michaelis-Menten, dar se modifică valoarea lui KM, care devine mai mare. Când inhibitorul se găsește în concentrații suficient de mari, substratul poate fi înlocuit complet, iar reacția enzimatică blocată. Un exemplu de inhibitor este acidul malic, care având o structură chimică apropiată de a acidului succinic îl poate concura în reacții cu acidul fumaric, prin fixarea la centrul activ al succinat dehidrogenazei, enzimă ce catalizează reacția de dehidrogenare: Prin creșterea concentrației de acid

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
activat enzimă-substrat ES, ceea ce are ca efect micșorarea vitezei maxime, fără a se modifica valoarea lui KM. Inhibiția necompetitivă nu depinde de concentrația substratului și deci nu poate fi anulată prin adăugare de substrat în exces. Între enzimă, substrat și inhibitor au loc reacțiile: Din reacții se vede că substratul se combină numai cu o parte din enzimă, cealaltă parte fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
substratul se combină numai cu o parte din enzimă, cealaltă parte fiind blocată de inhibitori; în acest caz concentrația enzimei apte să reacționeze va scădea, iar viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
are ca efect oprirea întregului proces A.... F până la restabilirea prin mecanisme biochimice sau fiziologice ale concentrației normale de produs. Inhibarea prin intermediul produsului final al primei reacții dintr-o secvență metabolică, poartă numele de retroinhibiție sau inhibiție feed back. Metabolitul inhibitor se numește efector sau modulator, iar enzima asupra căreia acționează,se numește enzimă reglatoare sau alosterică. Inhibiția feed-back este o reglare alosterică reversibilă: când scade concentrația produsului final, acesta se desprinde din situsul alosteric, eliberând enzima E1 care redevine activă

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
cu moleculă mare,în anumite poziții din interiorul catenei, până la peptide și aminoacizi. Proteinazele se formează din proenzimele respective inactive în sistemul ribozomal din celule, care apoi sunt secretate în tractul digestiv, unde devin active, prin scindarea unor fragmente peptidice inhibitoare. Endopeptidazele acționează atât în mediu acid, cât și în mediu alcalin. Din această subgrupă fac parte pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac la un pH 1,5-2,5 pepsinogenul se transformă în pepsină activă: pepsinogen H autocatalitic pepsina + inhibitor polipepeptidic + Prezentă în sucul gastric, pepsina hidrolizează legăturile peptidice dintre un aminoacid aromatic și unul dicarboxilic, degradând astfel proteinele până la faza de polipeptide. Pepsina este diferită ca structură, în funcție de specie. Tripsina este produsă de pancreasul exocrin și este secretată sub

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Activitate (unități) Să se indice pH-ul optim de activitate al enzimei (E) și să se traseze curba dependenței activității enzimatice în funcție de pH pentru valorile date 6. Se dau următoarele reacții enzimatice simbolizate astfel: a) E + S ↔ b) E + S + Inhibitor alosteric ↔ Să se reprezinte prin scheme reacțiile menționate și să se completeze aceste reacții pe baza datelor rezultate din schemele obținute. Să se comenteze și să se interpreteze cele două tipuri de reacții enzimatice. 7. Enzimele E1, E2, E3 se

Biochimie by Lucia Carmen Trincă (2014) [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

punctului de contact. Evaluarea calitativă sau cantitativă a unor determinanți moleculari ai reacțiilor enzimatice (de exemplu expresia catepsinei D) reprezintă un important element de prognostic [18,329]. Proteinele cu activitate inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
moleculari ai reacțiilor enzimatice (de exemplu expresia catepsinei D) reprezintă un important element de prognostic [18,329]. Proteinele cu activitate inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
este procesul prin care se asigură eliminarea celulelor cu leziuni ale ADN, într-un mod activ, în absența mecanismelor de supraveghere imunologică. Procesul are loc în mai multe etape și este coordonat, în principal, de două gene: bcl-2, cu rol inhibitor și p53 care, prin oprirea celulelor în G1, permite repararea leziunilor ADN [85,145,232,349,378,420]. Leziunile ADN sunt recunoscute de p53 direct sau, mai probabil, indirect (prin intermediul proteinei AT). Când apare semnul de leziune a ADN, proteina

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
contexte diferite (de exemplu prezența sau absența E1A), p53 poate declanșa în mod alternativ oprirea celulei în ciclul celular sau apoptoza. Această teorie este susținută de experimente care evidențiază capacitatea de declanșare a apoptozei p53 dependente în ciuda prezenței unui factor inhibitor al transcripției [21,85]. O altă dovadă este reprezentată de capacitatea genei myc de a induce apoptoza prin parcurgerea ciclului celular, fără să fie nevoie să treacă prin fazele G1/S, unde expresia c-myc este cea mai crescută. Aceste două

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
punctului de contact. Evaluarea calitativă sau cantitativă a unor determinanți moleculari ai reacțiilor enzimatice (de exemplu expresia catepsinei D) reprezintă un important element de prognostic [18,329]. Proteinele cu activitate inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
moleculari ai reacțiilor enzimatice (de exemplu expresia catepsinei D) reprezintă un important element de prognostic [18,329]. Proteinele cu activitate inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
este procesul prin care se asigură eliminarea celulelor cu leziuni ale ADN, într-un mod activ, în absența mecanismelor de supraveghere imunologică. Procesul are loc în mai multe etape și este coordonat, în principal, de două gene: bcl-2, cu rol inhibitor și p53 care, prin oprirea celulelor în G1, permite repararea leziunilor ADN [85,145,232,349,378,420]. Leziunile ADN sunt recunoscute de p53 direct sau, mai probabil, indirect (prin intermediul proteinei AT). Când apare semnul de leziune a ADN, proteina

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
contexte diferite (de exemplu prezența sau absența E1A), p53 poate declanșa în mod alternativ oprirea celulei în ciclul celular sau apoptoza. Această teorie este susținută de experimente care evidențiază capacitatea de declanșare a apoptozei p53 dependente în ciuda prezenței unui factor inhibitor al transcripției [21,85]. O altă dovadă este reprezentată de capacitatea genei myc de a induce apoptoza prin parcurgerea ciclului celular, fără să fie nevoie să treacă prin fazele G1/S, unde expresia c-myc este cea mai crescută. Aceste două

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
caracterizând un fenotip agresiv, cu potențial de metastazare. Implicarea p53 în metastazare este evidențiată de faptul că 70% din tumorile p53+ se asociază cu invazia ganglionilor axilari. Angiogeneza este influențată direct și indirect de p53. Proteina normală exercită un efect inhibitor asupra apariției neovascularizației prin inhibarea sintezei de VEGF și prin stimularea sintezei de trombospondin-1 (inhibă angiogeneza). Variantele mutante nu mai exercită acest efect, stimulând chiar în mod direct angiogeneza, etapă fundamentală în procesele de invazie și de metastazare [100]. Prezența

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]