1,107 matches
-
pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc de a vorbi și judeca cu ton de magistru chiar asupra afacerilor interioare ale bisericilor creștine. Virtuozitatea gazetarilor evrei în injurii și batjocuri contra creștinismului e de-a dreptul revoltătoare, iar asemenea batjocuri i se vând poporului german ca cele mai nouă producte ale civilizației germane! Abia se emancipaseră și numaidecât au cerut "zapis"; au cerut paritatea ad literam în toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai be mine... Nu bermit, jjj, nimănui să se lege de salariul meu!..." Bacaloglu avu iar o grimasă, care se vroia surâs fin. Nu era chiar bine, dar era oricum destul de bine. Ar fi fost cu totul reușit dacă aceste injurii acoperite mi-ar fi fost adresate direct și grosolan, cum îi fuseseră adresate lui. Dar cu timpul se va ajunge și aici. "Mă, Gică, strigă Vintilă adresîndu-i-se lui Calistrat cu un fel de încîntare de sine jubilatoare, te-am urmărit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prostituată care a jucat în filmulețe porno, România Mare, 8 septembrie 2006) Răspunzând la acuzațiile Laviniei Șandru legate de posibilitatea ca Vadim Tudor să fie colaborator al fostei Securități, revista România Mare nu argumentează contrariul cu probe, ci recurge la injurii și atacuri la persoană, catalogând-o pe deputatul Partidului Inițiativa Națională drept "curva liliputană", "idioată", "proastă". În aceste condiții, discursul jurnalistic este nu își mai respectă identitatea, întrucât obiectivitatea sa nu mai există. În textul jurnalistic se poate utiliza și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
crește aderența leucocitelor și trombocitelor printr-un mecanism suplimentar: exprimarea la suprafața celulei endoteliale a unor glicoproteine virale. Cercetările fiziopatologice în ATS datează de 150 de ani, când: Von Rokitansky sugerează rolul micilor depuneri de fibrină prezente la locul de injurie vasculară, urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al vasului la acțiunea unui factor iritativ local de mică intensitate. Ross (1973) emite teoria răspunsului la injurie (agresiune). Din punct de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
prezente la locul de injurie vasculară, urmată de creșterea numărului de CMN (celule musculare netede); Virchoff (1856) formulează ideea unui răspuns inflamator neadecvat al vasului la acțiunea unui factor iritativ local de mică intensitate. Ross (1973) emite teoria răspunsului la injurie (agresiune). Din punct de vedere fiziopatologic, se poate afirma că ATS, boală a arterelor elastice și musculare de calibru mare și mediu, prezintă un mare contrast între bruschețea instalării semnelor clinice și ritmul lent de progresie a leziunilor vasculare. Se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
își modifică obiceiurile alimentare, evitând anumite alimente hrănitoare datorită dificultăților de masticație și aleg alimente bogate în carbohidrați și lipide. Creșterea unor lipide serice reprezintă factorul cel mai des implicat în evoluția ATS. LDL-Col (oxidate) sunt considerate factor primar de injurie. S-a stabilit o legătură directă între Col. Plasmatic > 250 mg/dL și LDL-C > 190 mg/dL, ce determină creșterea riscului aterogen. Astfel, reducerea Col. cu 10% scade riscul cu 20% reducerea Col cu 20-25 mg/dL scade riscul cu
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
lui de Bismarck? Aceeași foaie care zicea că s-a vârât cuțitul în pântecele României de către supremul trădător (în parentez vorbind, d. Boerescu, colegul de ieri al d-lui Brătianu)? E aceeași foaie care la rândul ei istovise tot dicționarul injuriilor la adresa partidului și a guvernului conservator? Ei bine, e aceeași! Și de ce să nu fie aceeași? Din pamfletistul Nichipercea a ieșit binemeritatul și medaliatul N. T. Orășanu; din "Romînul ", a cărui hrană zilnică a fost calomnia și injuria, a ieșit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot dicționarul injuriilor la adresa partidului și a guvernului conservator? Ei bine, e aceeași! Și de ce să nu fie aceeași? Din pamfletistul Nichipercea a ieșit binemeritatul și medaliatul N. T. Orășanu; din "Romînul ", a cărui hrană zilnică a fost calomnia și injuria, a ieșit un organ high life, înmănușat, care ne ține de rău că discutăm în mod viu, guvernul roșu și nu ne mulțumim cu terenul filozofiei de stat și a teoriilor politice generale. Dar să admitem că necuviințele "Romînului" nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale Peninsulei Balcanice tratate cu dispres de câte ori aspirasiunile lor nu convin puterilor apusene și a le vedea ridicate în cer și lăudate de câte ori se dau după păr și renunsă chiar la condisiile lor de existensă în favorul străinătăsii, credem că injuriile aduse Serbiei, departe de-a constitui o pagubă, constituie un merit pentru ea și dovedesc că rezistă cu mai multă conștiinsă de sine politicei de colonizare și exploatasie decât alte țări vecine pretinse mai civilizate. Singura noastră intensie era deci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Germania actuală însă n-a aflat altă recunoaștere decât că întreaga presă germană - cu escepții cari dispar - l-a batjocorit pe unicul bărbat politic și cel mai avut în succese pe care l-a avut Germania de generații încoace prin injurii și suspiciuni de soiul cel mai de rând. Cine i-ar putea-o lua a nume de rău daca, după rezultatul alegerilor actuale, cancelarul a ostenit de-a se mai bate cu prostia și răutatea, deși regretăm din fundul inimei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a decorat și cărora le-a dat titluri. Voiți bună înțelegere, domnule conte? Bună înțelegere voim și noi. Dar nația românească are o singură șiră a spinării și un singur creier. Ceea ce se întîmplă dincolo ne doare pe noi; orice injurie făcută naționalității noastre dincolo e o injurie asupra sângelui și numelui nostru. Nu cuceriri urmărim sau am urmărit vrodată, căci nu suntem nebuni, ci oameni în toată firea și-n toată mintea. Dar voim respect pentru poporul românesc pretutindenea unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
titluri. Voiți bună înțelegere, domnule conte? Bună înțelegere voim și noi. Dar nația românească are o singură șiră a spinării și un singur creier. Ceea ce se întîmplă dincolo ne doare pe noi; orice injurie făcută naționalității noastre dincolo e o injurie asupra sângelui și numelui nostru. Nu cuceriri urmărim sau am urmărit vrodată, căci nu suntem nebuni, ci oameni în toată firea și-n toată mintea. Dar voim respect pentru poporul românesc pretutindenea unde se află, și nu ne este amic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din partea unui vecin. - Te-o fi bătut, maică, zise lupul. - Aș! nu. Esplicări france și conforme realității s-au dat și ne 'nțelegerea a dispărut. O, eufemism! Tu faci din negru alb și din alb negru, tu faci din o injurie... o mică neânțelegere, tu faci din o rușinoasă umilire, din târârea pe pământ a unor târâtoare, o esplicare... francă! Dar oare ce ton ar fi trebuit să aibă scuzele de patru ori emendate și adaose ale cabinetului Brătianu, pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale discordiei Înlocuiesc rațiunea și Înțelegerea prin bună Învoială” (Reforma spiritului, ediția 2002, pg 260-261). Tendința de a asimila violenței manifestări ca impolitețea, desconsiderarea, ironia, lipsa de respect, depășește cu mult cadrul violenței. Am putea reține de aici doar insulta, injuria și jignirea În public, deși și acestea ca și cele dinainte țin mai mult de educație și temperament decât de domeniul violenței. Atâta timp cât unele manifestări rămân la nivel de atitudine, gestică, mimică sau exprimare verbală neagresivă trebuie etichetate mai degrabă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În aceiași ani, Mihai Drăgănescu elabora impresionanta lui construcție a conceptului de informaterie, sintetizată în lucrarea Ortofizica (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). Filosoful savant își recunoștea descendența eminesciană. Bineînțeles, în România diletantismului postmodernist, Mihai Drăgănescu a fost supus unor injurii miticiste, ca de altfel tot ce se ivește valoros și îndrăzneț în această cultură. 131 Ibidem, p. 39. 132 Ibidem, p. 41. 133 Liviu Ioan Stoiciu, Despre generația poetică 2000, răspuns la o anchetă a revistei ieșene "Feed back", an
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regret nici astăzi că am răspuns solicitării respective, care mi-a adus satisfacția (nemeritată, În raport cu anvergura modestă a contribuției mele) de a recepta numeroase ecouri intelectuale favorabile, pe multe meridiane, ca și insatisfacția, evident, tot atât de nemeritată, dar previzibilă, provocată de injuriile proferate la adresa neînsemnatei mele persoane În spațiul pitoresc al vieții publice autohtone. După cum se vede Însă, precum Bourbonii la 1815, nu am uitat nimic și nu am Învățat nimic În urma pățaniilor evocate. Ca urmare, voi readuce articolul meu În atenția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
populare este atestată de preluarea sa În imprecații des folosite, până În ziua de astăzi. Ca urmare a acestei situații, cuvântul pătrunde În limba română mai ales În Transilvania, atât ca denumire a bolii, cât și ca element des Întâlnit În injurii și În limbajul trivial. Originea acestei asocieri semantice Între denominația sifilisului și francez sau, mai corect spus, Între denominația sifilisului și un anumit grup etnic, poate fi plasată În Europa Apuseană. În secolul al XVI-lea, boala este numită „rău
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
simțului tactil. Pentru gură „uși și zăvoare de aur, nu de lemn sau de fier”, acestea reprezentând „cuvintele lui Dumnezeu”. Al doilea simț vizat este auzul, pentru care se vor lua măsuri ca să nu fie afectat prin cuvinte necuviincioase sau injurii. O altă importantă „poartă” a sufletului este mirosul. Acesta se impune a fi păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
enterostomii, drenaje biliare) care vor fi înlocuite semicantitativ; pierderi urinare sunt cel mai bine compensate urmărind diureza zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
selectiv și polimorf al acestor manifestări. Ele apar cu precădere în mediul familial și pot lua expresia unei ostilități la adresa unora dintre membrii familiei, ostilitate obiectivată în gesturi de neascultare, deteriorare de obiecte, nopolitețe, sistematică sau obrăznicie calculată, uneori chiar injurii și loviri etc. De asemenea se pot transforma în manifestări de gelozie față de tată, de mamă sau de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident, îu asemenea împrejurări, adoptarea unor atitudini moralizatoare din partea părinților poate duce la efecte contrare color
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Inegalitățile de atitudine educativă dintre părinți sau ale unuia și aceluiași părinte de la un moment la altul determină de asemenea efecte patogene.Atmosfera familială prea tristă, creată de monotonie apăsătoare, sau aceea prea agitată, caracterizată de certuri, strigăte, bătăi, plâns, injurii, brutalități, etc. are totdeauna un efect nefast asupra copilului. Voi aminti aici și unele atitudini mai particulare ca acelea întâlnite în cazul copilului nedorit, care este considerat ca un obstacol în calea liniștii și planurilor de viață ale părinților, sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
va favoriza apariția infecției, nu sunt recomandate încercările de încălzire a bolnavului înainte de a ajunge la spital deoarece încălzirea ineficientă, lentă, poate agrava degerăturile și, pe de altă parte, dacă pacientul va fi din nou expus la frig în timpul transportului, injuria cumulativă asupra țesuturilor va fi considerabil mai gravă. nu se recomandă fumatul, nicotina având efect vasoconstrictor exagerat la acești bolnavi. 2. Tratamentul de specialitate constă în: a. Reîncălzirea: Acordul general al specialiștilor susține actualmente ideea reîncălzirii rapide, prin imersie în
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]