678 matches
-
acestuia. More arăta astfel că acest ideal, care ar crea o dată pentru totdeauna "o societate fericită pentru un popor virtuos", era, pentru epoca lui cel puțin, o iluzie. Utopiile au înflorit ulterior în secolul al XVII-lea, dar numai una inovează cu adevărat: în The New Atlantis ⁄ Noua Atlantidă (1627)13, Francis Bacon se interesează mai puțin de organizarea unei societăți, desigur înfățișată ca ideală, și mai degrabă de o posibilă reformă a științei, în ideea că progresele științifice actuale și
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
gen a fost influențată de intervenția editorilor, îndeosebi a lui Jules Hetzel, apoi a lui Hugo Gernsback și John W. Campbell Jr., apropiați de publicarea revistelor pulp, apoi a celorlalte reviste și, în fine, a romanelor. Editorul J. Hetzel a inovat cel dintâi în această direcție, făcându-l pe Verne să semneze un contract care specifica publicul vizat și accentua aspectul didactic al textelor sale. Acestea utrebuia să întrețină excelente raporturi cu știința, sub aparența divertismentului. Prin dinamismul său și traducerile
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
schimbările mediului sau a interacțiunii cu "ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New Wave. Însă, în ciuda invențiilor tematice, SF-ul nu a inovat materia narativă. Să folosești un robot drept detectiv, cum face Asimov în Caverne de oțel, îți permite, ce-i drept, să ai o perspectivă diferită aupra intrigii polițiste. În Stand on Zanzibar ⁄ Zanzibar (John Brunner, 1968)101, autorul multiplică punctele
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
remarcabilă piesă, care i-a desăvârșit notorietatea pe scena cercetării și care, mai mult, a intrat în istoria domeniului Științelor comunicării, alături de contribuțiile studentului său, profesorul Phillip Wander, în calitate de context în care instrumentarul teoretic și metodologic al criticismului retoric se inovează, inclusiv la nivel terminologic. Conceptul lui Black, de "second persona", dar și cel al lui Wander, "construit" în spațiul discursiv deliniat de inovația teoretico-metodologică a celui dintâi, "third persona", sunt, pesemne, mai cunoscute publicului academic de pretutindeni decât înseși numele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
acces la spațiul discursiv. Cu alte cuvinte, în proprii săi termeni, întreaga cercetare critico-retorică exprima, până la momentul Edwin Black, ideologia neo-aristoteliană. Interesul profesorului Black pentru lărgirea posibilităților reprezentaționale în contextul cercetării critico-retorice este vădit în încercarea sa reușită de a inova, din punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții remarcabile, cum ar fi superbul act de oratorie conținut în adresa de la Coatesville
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
secrete, nu-i așa?, locul privilegiat sau mai puțin privilegiat pe care îl considerăm necesar în procesul de obținere a consensului, din partea unei comunități la care visăm, în privința sensurilor (culturale) pe care le-am ales să (inter)medieze sau chiar inoveze actul de comunicare în care ne-am angajat. Astfel, la intersecția, la interfața dintre sinele nostru (cultural) și celălalt se află doar acest teren discursiv al negocierii sensurilor (culturale), în timp ce dincolo (sau dincoace?) domnește misterul. Acestui "mister" Campbell eșuează să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
se pliază pe canonul individual, specific Anei Blandiana, dar și pe canonul paradigmatic, suportând o anumită deviere de la sensul clasic regăsit în dicționarele de simboluri. Ocupându-ne de acestea, identificăm un dinamism semantic, nu doar de la sensul originar la cel inovat de Ana Blandiana, ci și în interiorul volumelor Anei Blandiana. Copilăria, ca primă metaforă-simbol a volumelor de debut, cunoaște un traseu cel puțin complex, pe măsură ce scrierile poetei se pliază vârstei acesteia. La început, ea asigură identitatea spațiu/timp, într-o armonie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu e total ignorată În cuprinsul cărții). Despre cognitivism nici nu mai poate fi vorba, iar “culturalismul” e un concept atît de cuprinzător Încît merita să fie explicitat. Nu-i putem cere Însă prea mult unui singur autor. Deși nu inovează, virtual măcar, lucrarea sa recunoaște implicit problema cu care se confruntă cultura, mai mult, societatea și indivizii, În pragul mileniului trei: comunicarea. Tema din remă a cărții aceasta este, comunicarea, conștiința stimulată de prezența Celuilalt, ignorat de teoriile tari și
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poate primi reacții În ziua În care postează un text oricît de scurt pe blogul său. Dimensiunea esențială a autoficțiunii, prin care se deosebește de scrierile personale romantice sau de memorii și epistolele clasice, este cea temporală. Frédéric Beigbeder a inovat și aici: ficțiunile sale sînt colecții de aforisme și vorbe de duh pe care le poți savura fără să trebuiască să citești volumul de la Început. Lipsește construcția, tocmai pentru ca piesele să poată fi detașate și Întrebuințate de citittor În numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ideală a lumii, pe care reușim s-o generăm prin aspecte imaginare create ori împrumutate. Poate că revolta tinerilor împotriva generației mai vârstnice constituie ingredientul necesar al evoluției culturale. În domeniul culturii conservarea cedează locul, ca importanță, capacității de a inova. Definiția umanului este în acest caz: conservare + inovare. Efortul oricărui cercetător în actuala definiție a științei este concentrat pe tentarea unor noi moduri de a vedea. * Găsesc în muzica populară românească un mod anume de a simți ritmurile vieții cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
încât le-a ridicat la înălțimea unei științe a stilului. Dar nu s-a putut desprinde de tiparul romantismului, fiind o reprezentantă a acestui curent. A fost desigur la curent cu încercarea modernistă a epocii sale, dar niciodată nu a inovat precum Joyce, Woolf, Beckett, Stein sau Cocteau. Marguerite Yourcenar la ea acasă, în Maine Experimentarea la nivel formal a fost străină spiritului ei estetic clasic și accepțiunii romantice a personalității. A fost un scriitor ancorat ferm în maniera realistă a
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
servi drept epitaf. Cu toate acestea, recent, lucrurile au început să ia o altă întorsătură. Noi o surprindem pe Yourcenar pe măsură ce își intră în drepturi exact după împlinirea centenarului: 1903-2003. Repetata șicană a cercurilor academice, cum că Yourcenar nu putea inova forma literară, este numai o parte din întregul tablou; nu a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale europene moștenite din epoca lui Dürer și a naturii moarte olandeze până la
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai presus de manifestările evoluției lingvistice și de diferențele de uz individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
acoperă explicația acțiunilor în câmp, scopul fiecărui producător cultural (intelectual, om de știință, artist, scriitor, jurnalist, critic de artă) fiind să obțină monopolul legitimității și al instanțelor de legitimare. Ideea că trebuie să se distingă întotdeauna, să se diferențieze, să inoveze amintește crezul teoriei economice, care merge de la Veblen (1899) la Schumpeter. Acest punct de vedere apropie, de altfel, teoria câmpurilor de paradigma precedentă. Bourdieu nu concepe operele decât prin faptul că ele exprimă strategii distinctive: "Numele școlilor sau grupurilor nu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adică acea categorie de științe care operează cu desăvârșire asupra unui „obiect” înzestrat cu reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca program de muncă, cum s-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și endosomatice, universuri aritmomorfe și antropomorfe, în sens roegenian, în serviciul deopotrivă al condiției umane și al naturii umane regăsite prin inovare în unitatea lumii. Sistemul despre care vorbim ca metaforă epistemică are comportament globalizat fără să distrugă identități pentru că inovează calea identificării cu performanța, el reproduce întregul care este mai mult decât suma părților componente, în timp ce acestea din urmă tind să se comporte ca întregul în starea aproape de echilibru, pe care am numit-o cândva dezechilibrul favorabil (Dinu, 1987). Pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care-l vom analiza în partea a III-a a cărții. Este principiul ordonator care lansează lumea globală în care condiția umană depinde în mod esențial de forța naturii umane de a găsi echilibrul în toate, prin ceea ce creează și inovează, prin cunoaștere ca resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
constatăm în literatura română veche o privire ceva mai nuanțată asupra sorții, asupra poziției omului în lume. Această viziune nu iese din cadrele bisericești, însă ea devine ceva mai personală și nu mai adoptă integral fatalismul. Nu întâmplător, cei care inovează, deși într-un mod mai degrabă timid, față de doctrina Bisericii Ortodoxe, înțeleasă ca o dogmă față de care nu te poți abate, au fost scriitorii culți, cei care luaseră contact cu diverse opere filozofice și istorice care își lărgiseră astfel considerabil
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
astfel considerabil orizontul. În viziunea acestor autori, dacă soarta este dată de Dumnezeu și nu poate fi modificată, îi rămâne totuși și omului o oarecare libertate în sensul că acesta își poate influența soarta printr-o acțiune personală. Scriitorii care inovează în viziunea asupra conceptului de soartă au fost Constantin Cantacuzino Stolnicul, mult mai liber față de tradiția religioasă în cronica sa, și, mai ales, Dimitrie Cantemir. În literatura noastră veche, Dimitrie Cantemir reprezintă personalitatea cea mai complexă și cea mai evoluată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
existențial; în fond, câștigarea sau pierderea unui joc nu afectează decât starea de bine a jucătorului, dar nu influențează condiția sa vitală; de aici și disponibilitatea angajării în joc, dar și libertatea de a născoci jocuri noi sau de a inova în interiorul celor vechi. În realitate, această libertate este (mai precis, era) specifică vârstei copilăriei, atunci când jocul stătea sub două instanțe cu implicații oarecum contradictorii: mai întâi, libertatea copiilor de a se manifesta în timpul jocului, inclusiv libertatea de a schimba reguli
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
analiză retrospectivă, precum generațiile trecute. "Nativii digitali" sunt ca o lentilă avansată prin care putem vedea cum va arăta lumea, cum va comunica, trăi, învăța, cum se va juca, cum se vor face afaceri, conduce țări și cum se va inova în viitor". (Dumitrescu, 2013, p. 57) Dacă viitorul nu mai seamănă cu trecutul, atunci incertitudinea domină viața individului, iar jocul devine util datorită valenței sale inovative, de spargere a rutinei, de multiplicare a alternativelor, deci a soluțiilor; într-o lume
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
moderne, în primul rând prin chimioterapie [10]. Colectivul Disciplinei Chirurgie IV - Clinica Chirurgie II UMF Tg. Mureș, prin Conf. Dr. Naftali Zoltán, care în perioada 1953-1981 a operat 680 de cazuri prin procedeul de toracoplastie osteoplastică Naftali, a reușit să inoveze, să dezvolte și să perfecționeze tehnici chirurgicale pentru rezolvarea cât mai eficace a acestor probleme. Există opinii din ce în ce mai importante în ceea ce privește vaccinarea BCG pentru că sensibilizează organismul la diateza tuberculinică. Există țări care au scos vaccinarea BCG din schema vaccinărilor obligatorii cum
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
spațiul geografic. De obicei, publicul acestor muzee este în majoritatea sa constituit din persoane de peste 35 ani, mai instruit și cu o situație financiară în general bună. În același timp, muzee care introduc concepte, tematici, modalități de prezentare insolite, care inovează în privința ofertei captează atenția publicului tînăr în general, deschis acestor forme de discurs cultural, mari consumatori de evenimente inedite. Muzeul restabilește un set de practici adaptate cererii și ofertei culturale în încercarea de a nu pierde controlul și sensul menirii
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
filosofia comună și binele comun. Diferențe din punctul de vedere al “Elanului” Manager Lider Se orientează spre o eficiență. Întreabă “cum, cănd”? Administrează. Optimizează într-un cadru rigid. Exercită autoritatea oferită de poziție Se centrează pe eficiență. Întreabă ”ce, de ce”? Inovează regulile și politicile sau le schimbă. Folosește înfluența personală. Cu alte cuvinte, dacă managementul are grijă ca din doi plus doi la intrare să iasă patru la ieșire, leadershipul are capacitatea, prin aplicarea legităților proprii de a încerca obținerea , la
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3089]
-
este, în primul rând, de a întregi cultura, dar, desigur, și de a completa civilizația cu inovațiile altora. În cultura unui popor, inovația este actul temeiniciei sensului ei (al acelei culturi); dar nu trebuie nesocotite adaptările unor idei și deprinderi inovate în alte culturi. Căci natura pune și în "adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este un fapt forțat sau adăugat prin contrabandă culturii. Ea urmează din nesiguranța pe care o are oricare timp
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]