1,188 matches
-
probabil să nu fie naturale (adică psiho-sociale), ci orientări specifice la condiții socio-culturale. Între subiecții din cele cinci țări studiate (Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și sub-cultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și sub-cultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții și parohialii alienați. Pentru estimarea nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe de-o parte ele sunt legate de instituțiile guvernamentale și politice în SUA
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
competență este esențial pentru stabilitatea sistemului politic: participarea prea răspândită poate provoca instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică mai ridicată a competenților subiectivi. Pentru fiecare națiune, competenții politici se supun mai frecvent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de date empirice colectate: electorii cu o competență mai ridicată își declară mai puternic satisfacția față de votul lor, iar în toate națiunile probabilitatea este mai mare ca cetățenii competenți să considere satisfăcător rolul pe care-l joacă în structura de input. La fel, satisfacția față de outputul guvernamental este mai probabil în cazul competenților politici. În concluzie, stabilitatea s-ar putea să nu fie în legătură cu satisfacția față de input și de output, ci, mai larg, în legătură cu un sentiment mai difuz de loialitate și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ca cetățenii competenți să considere satisfăcător rolul pe care-l joacă în structura de input. La fel, satisfacția față de outputul guvernamental este mai probabil în cazul competenților politici. În concluzie, stabilitatea s-ar putea să nu fie în legătură cu satisfacția față de input și de output, ci, mai larg, în legătură cu un sentiment mai difuz de loialitate și atașament față de sistem bazat pe performanța de sistem. Imaginea cetățeanului bun se întregește prin legăturile pe care acesta le cultivă dincolo de grupul său primar. Strategia de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a problemelor curente. Nu este de mirare că parlamentul este instituția investită cu cea mai mică încredere. Nu doar parlamentul, ci sistemul politic pare un bun străin. 2.2.1.2 Cunoștințele și sentimentele față de sistemul politic Orientarea afectivă către input, în termenii lui Almond și Verba, ne indică disponibilitatea cetățenilor de a acorda atenție și de a se implica emoțional în probleme politice. Utilizând datele sondajului realizat în 2005 de Gallup în mediul urban, de care aminteam, vom analiza cunoștințele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Doar o mică parte discută zilnic sau aproape zilnic (7,5 %). Niciodată sau foarte rar ei cer părerea unor cunoscuți (89,4 %) și li se cere părerea (88,7%) de către cunoscuți despre probleme politice. O altă măsură a afectului față de input este intensitatea partizanatului. Atașamentul față de un partid și votul constant în favoarea lui consolidează orientarea cetățeanului către sistemul politic. În cazul nostru, românii nu se consideră în general vorbind susținătorii unui partid politic (68,8 %) și cea mai mare parte dintre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
se simt foarte apropiați de acel partid. Tipul de partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului politic. În determinarea nivelului de input putem măsura, pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază ale sistemului politic. În determinarea nivelului de input putem măsura, pentru început, disponibilitatea de a urmări subiectele politice în mass-media. Tabelul 2.9. Frecvența urmăririi subiectelor politice în mass-media, în procente În general, cât de des ...? Zilnic / aproape zilnic De câteva ori pe săptămână De câteva ori pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democrației. Mobilizarea cetățenilor duce la stabilirea unui raport direct cu deținătorii funcțiilor politice, într-un sistem de relații virtuoase interdependente. Așa cum arată Almond și Verba (1996), cooperarea cetățenească este o resursă de control a celor aleși, prin gratificații și amenințări. Inputul cetățenesc este procesat de aparatul politic și transformat în output, în răspuns. Este mai probabilă existența unui sistem politic responsabil și dispus la răspuns în cazul existenței unor cetățeni participativi, decât în cazul unora pasivi. De altfel, acesta este mecanismul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
un sistem mai responsabil și mai eficient va determina cetățeni mai mulțumiți și mai activi. Aceștia vor face presiuni pentru o funcționare cât mai responsabilă și eficientă a sistemului politic. Din contră, cetățeni apatici sau alienați nu vor produce suficiente inputuri pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat cel mai probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la rândul lui neîncrederea, dezamăgirea și neimplicarea cetățenilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau parohiali. Cei care participă ar trebui să manifeste în cel mai mic grad atitudini de respingere a output-ului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către input-ul politic și să declare o competență subiectivă mai mare, având speranța că pot participa la luarea deciziilor politice (Almond și Verba, 1996). 4.1 Efectele politice ale participării civice: efecte interne și efecte externe Efectele participării nu sunt doar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele două tipuri de încredere și participarea în organizații secundare asupra atitudinilor și valorilor favorabile democrației, alături de alte variabile importante precum orientarea cognitivă către sistemul politic, lectura ziarelor, urmărirea emisiunilor TV, discuțiile politice în familie și cu prietenii, orientările către inputul și outputul politic. Încrederea interpersonală este în general considerată un prim element al capitalului social. Încrederea este cea care facilitează comunicarea și urmărirea scopurilor comune, fiind esențială în toate problemele legate de acțiunea colectivă. Fukuyama (1995) definește încrederea ca "așteptarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau parohiali. Ne așteptăm ca cei care participă să demonstreze în cel mai mic grad atitudini de respingere a outputului politic, să fie mai orientați cognitiv către procesul politic. Mai mult, aceștia ar trebui să fie cei mai orientați către inputul politic și să declare o competență subiectivă mai mare, având speranța că pot participa la luarea deciziilor politice, așa cum descopereau Almond și Verba (1996). Marc Hooghe (2003: 60) a demonstrat pentru cazul belgian cum participarea reduce sentimentul neputinței politice. Ne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
opoziția reușesc să răspundă cerințelor publicului (România, R = 0,094, p < 0,001; Bulgaria, R = 0,096, p < 0,001). Participarea este semnificativ legată de susținerea democrației și respingerea alternativelor nedemocratice. Mai orientați cognitiv către sistemul politic, către procesele de input și de output, cei care participă prezintă mai frecvent atitudini democratice. Corelațiile sunt pozitive atât pentru eșantionul românesc (R = 0,104, p < 0,001), cât și pentru cel bulgar (R = 0,123, p < 0,001). Tabelul de mai jos prezintă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o scuză pentru o orbire inadmisibilă. Un tânăr crede în revoluție, visează că prin revoluție destinul lui racordat la al țării sale va căpăta nuanțe aurii. E ca o invitație la a trece cu vederea un comportament aberant pe care input-urile (educație, valori, sensibilitate) nu l-ar presupune. Atașamentul față de ideologie, în cazul nostru ideologia comunistă, aduce cu sine consecințe dramatice în plan personal. Tânărul are deschiderea de a asculta povești autentice ale unor prieteni dar... ce folos?!... Cunoașterea aceasta
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu se poate autosusține la infinit, de unde rezultă că o așa-zisă încercare de a-l salva prin menținerea artificială a stării de echilibru este nenaturală sau nefirească în raport cu tendința de evoluție a ecosistemului. Intervențiile legitime trebuie să vizeze acele input-uri care perturbă evoluția sistemului. Sistemele trebuie lăsate să evolueze, să crească, să se schimbe și să se prăbușească în mod natural. Oricum, orice ecosistem stabil și în echilibru evoluează și se transformă, iar în cele din urmă se prăbușește
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
luăm în considerare procese biologice și entități biologice. Pentru o asemenea situație sunt relevante trei tipuri de proprietăți biologice 262: • Mecanismele homeostatice. Acestea au capacitatea de a diminua până la o dimensiune neglijabilă sau de a elimina efectele asupra sistemului dacă input-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situație sunt relevante trei tipuri de proprietăți biologice 262: • Mecanismele homeostatice. Acestea au capacitatea de a diminua până la o dimensiune neglijabilă sau de a elimina efectele asupra sistemului dacă input-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă input-urile dereglează sistemul, atunci acesta se îndreaptă ireversibil spre moarte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă input-urile dereglează sistemul, atunci acesta se îndreaptă ireversibil spre moarte. • Relații dintre sisteme. Dacă un sistem se dereglează, atunci efectele se propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Relații dintre sisteme. Dacă un sistem se dereglează, atunci efectele se propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele nu sunt deloc neglijabile. Cu atât mai mult, cu cât input-urile au fost anticipate mai puțin, adică este vorba despre input-uri la care sistemul nu este adaptat, cu atât mai mult efectele vor fi mai greu de prognozat. Comunitatea umană, înțeleasă ca o comunitate biologică, poate fi într-o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele nu sunt deloc neglijabile. Cu atât mai mult, cu cât input-urile au fost anticipate mai puțin, adică este vorba despre input-uri la care sistemul nu este adaptat, cu atât mai mult efectele vor fi mai greu de prognozat. Comunitatea umană, înțeleasă ca o comunitate biologică, poate fi într-o asemenea situație dacă luăm în considerare efectele asupra generațiilor viitoare ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]