1,190 matches
-
să se facă distincția dintre cele trei niveluri ale efectelor preconizate de formare (acestea sunt ușor de confundat atunci când nu sunt sistematic corelate între ele). Iată într-o schemă prezentată de Savage (1994) cele trei niveluri de eficacitate ale formării: INPUT NIVEL 1 NIVEL 2 acțiune de formare δ eficacitate pedagogică δ modificare de δ comportament NIVEL 3 OUTPUT δ variație de randament δ performanță și ameliorare cantitativă și calitativă a activității Astfel, atunci când referirile teoretice sunt făcute la nivelul efectelor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
o variabilă folosind meniul principal: 1) se selectează din meniul principal TRANSFORM/ RECODE/ INTO DIFFERENT VARIABLES. 2) din lista de variabile se selectează variabila inițială (a cărei valori vor fi transformate) și se trece (apăsând butonul cu săgeata) în rubrica Input variable. 3) se tipărește numele noii variabile în căsuța corespunzătoare rubricii Output variable și se apasă butonul Change. 4) se selectează butonul Old and New values. 5) se completează prima valoarea veche (dacă este un interval se selectează opțiunea Range
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fost implementate cu scopul de a administra riscurile interne și externe. Desigur, Consiliul de administrație poate asigura informațiile referitoare la funcționarea sistemului de control intern, prin intermediul informațiilor provenind din managementul riscurilor și procesul de raportare, dar o mare parte din „inputuri” vor fi furnizate de auditul intern, auditul extern și comitetul de audit. Dintre toate acestea, auditul intern rămâne „jucătorul” cel mai important cu privire la raportarea funcționării sistemului de control intern, motiv pentru care echipele de auditori interni se concentrează pe cerințele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
consum, export, fiind utilizate ca investiții sau rămase pe stoc. Suma valorilor adăugate corespunde cu ceea ce a ieșit din circuitul productiv, adică Produsul Intern Brut (PIB). Deci putem afirma că PIB-ul depinde, pe de o parte, de cantitatea de inputuri utilizate factori de producție, iar pe de altă parte, de outputurile rezultate în urma consumului de factori de producție. Producția administrațiilor se măsoară la costul factorilor de producție. Valoarea produsă de administrații este deci egală cu costurile acestora. Prin consum final
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
prosperitate? * Care sînt principalele structuri economice, mental-culturale, politice, juridice și sociale ale sistemului economic și social capitalist? * Ce este lupta de clasă în concepția lui Karl Marx? * Ce este clasa de mijloc în concepția lui Alexis de Tocqueville? * Ce sînt inputurile negative moștenite de la comunism? * Prin ce se definește starea de subdezvoltare în concepția lui F. Perroux? * Care sînt diferențele dintre terapia de șoc și terapia gradualistă? * Care sînt deosebirile dintre homo sovieticus și homo œconomicus? * Care este rolul politicii economice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
și a încheiat un parteneriat de tip joint venture cu firma sud-coreeană Daewoo 3. O firmă decide să devină multinațională din două motive: * să găsească noi debușee și să le deservească într-o formă cît mai performantă; * să reducă costurile inputurilor specifice (materii prime, forță de muncă, management, logistică și distribuție) pentru ca să devină mai competitivă pe piață. Conform lui Naomi Klein, aceste corporații pot chiar modifica dimensiunea culturală a unui spațiu, deoarece vînd bunuri și servicii emoționale și nu doar materiale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
479-498. Connellan J., Baron-Cohen S., Wheelwright S., Batki A., Ahluwalia J., „Sex differences in human neonatal social perception”, în Infant Behavior and Development, nr. 25(1), 2001, p. 113-118. Fagot B., Leinbach M., „The young child's gender schema: Environmental input, internal organisation”, în Child Development, nr. 60, 1989, p. 663-672. Lutchmaya S., Baron-Cohen S., „Human sex differences in social and non-social looking preferences, at 12 months of age”, în Infant Behavior et Development, nr. 25 (3), 2002, p. 319-325. De ce
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
impact semnificativ asupra capacităților verbale ale copiilor, altfel spus, cu cât părinții au făcut mai multe studii, cu atât mai repede și mai devreme se vor exprima copiii. Pentru mai multe detalii Pancsofar N., Vernon-Feagans L., „Mother and father language input to young children: Contribution to later language development”, în Journal of Applied Developmental Psychology, nr. 27 (6), 2006, p. 571-578. Actrițele recompensate cu Oscar sunt mai tinere decât omologii lor masculini? Relația dintre vârstă și recompensă în cinematografie V-a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
după următoarele dimensiuni: 1. climatul Ă de pildă, comportându-se într-o manieră apropiată, caldă cu elevii față de care manifestă expectații înalte; 2. feed-back-ul Ă de exemplu, lăudându-i mai mult pe cei față de care manifestă expectații înalte; 3. intrări (input) Ă predând mai multe informații celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întâi comportamentul. Un alt model, făurit de R. Rosenthal însuși (vezi Cooper, 1983; Dafinoiu, 1996) indică dimensiunile sociale ale comportamentului profesorului ce sunt implicate în acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanți pentru confirmarea comportamentală: atmosfera, output-ul (ieșirile), input-ul (intrările) și feed-back-ul. Potrivit lui Rosenthal, profesorii creează un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciază. Atunci când își imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă mai multă încredere și le zâmbesc mai mult
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
buni, le acordă mai multă încredere și le zâmbesc mai mult decât elevilor pe care-i cred slabi. În general, registrul non-verbal este acela care exprimă atitudinea binevoitoare, ce are la bază expectații pozitive. Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arată că elevilor slabi li se oferă mai puține ocazii de a învăța chestiuni noi și li se explică mai puțin chestiunile dificile. Al treilea factor, output-ul verbal, se referă la două comportamente ale profesorilor: insistența lor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diversificate (Vrânceanu și Guyot, 2004, pp. 27-28). Astfel, operațiunile de fuziuni sau achiziții pot fi Însoțite de folosirea În comun a resurselor tangibile, putând astfel conduce nu doar la obținerea de economii de scară, dar și la o raționalizare a inputurilor (eliminarea posturilor și a echipamentelor duplicate) și la obținerea de economii de gamă4. Economiile de gamă se obțin Începând cu momentul În care există input-uri utilizabile la un cost adițional redus datorită noilor linii de produse (Panzar și Willig
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
conduce nu doar la obținerea de economii de scară, dar și la o raționalizare a inputurilor (eliminarea posturilor și a echipamentelor duplicate) și la obținerea de economii de gamă4. Economiile de gamă se obțin Începând cu momentul În care există input-uri utilizabile la un cost adițional redus datorită noilor linii de produse (Panzar și Willig, 1981). Inputurile ce se pot folosi În comun pot fi reprezentate de elemente ale unui sistem de producție folosite la obținerea de diferite outputuri, de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
posturilor și a echipamentelor duplicate) și la obținerea de economii de gamă4. Economiile de gamă se obțin Începând cu momentul În care există input-uri utilizabile la un cost adițional redus datorită noilor linii de produse (Panzar și Willig, 1981). Inputurile ce se pot folosi În comun pot fi reprezentate de elemente ale unui sistem de producție folosite la obținerea de diferite outputuri, de echipamente indivizibile disponibile pentru mai multe procese de producție, de capital uman capabil să producă sau să
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
elemente ale unui sistem de producție folosite la obținerea de diferite outputuri, de echipamente indivizibile disponibile pentru mai multe procese de producție, de capital uman capabil să producă sau să promoveze mai mult de un tip de output, sau de inputuri care oferă produse derivate diverse. Operațiunile orizontale, datorită similitudinii activităților desfășurate, pot genera economii de gamă mai mari, deoarece În cadrul celor două organizații pot să se regăsească resurse asemănătoare, ceea ce impune o politică de regrupare. Sinergiile pot rezulta din schimbul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
au arătat că puterea de piață, reflectată printr-o creștere a prețurilor, a condus la obținerea unor câștiguri de eficiență. Snyder (1998) susține că operațiunile orizontale măresc puterea de negociere a firmelor, care Își pot diminua prețul de achiziție a inputurilor dacă piața furnizorilor este concentrată. Fee și Thomas (2004) susțin, de asemenea, această idee, În urma unei analize a unui număr mare de tranzacții orizontale, derulate În perioada 1980-1997. Aceștia nu au identificat o reacție semnificativă din partea clienților, ceea ce denotă faptul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
piață, fără ca firmele ce există deja pe piață să o facă. Bain (1956, citat de Coutinet și Sagot-Duvauroux, 2003, p. 53) identifică patru surse de avantaje după intrarea pe o piață: brevetele sau secretele de fabricație, controlul exclusiv al unui input, penuria unui factor de producție (ce va mări costul de producție dacă pe piață mai pătrunde o firmă) și accesul privilegiat la capitalul financiar. Aceste avantaje pot fi obținute prin realizarea unei operațiuni de fuziune sau achiziție, ce poate mări
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
servicii oferite de firmă poate fi asigurată doar prin mărirea numărului de activități, comparti mente, factori de producție, specializări, materii prime, informații etc.; activitatea normală a firmei necesită cel puțin un sistem de reglare și control, care adaptează activitatea și inputurile firmei în funcție de outputurile acesteia și starea mediului extern; \n firma este un sistem care atinge eficiențe, creează specializări, obține produse imposibil de realizat fără conlucrarea dintre subsistemele acesteia, modifică prin activitatea sa mentalitățile și relațiile umane; fiecare firmă contribuie la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
producție, un contract general pe termen lung, decât încheierea de contracte separate, cu fiecare dintre aceștia. Practic, firmele cumpăra materii prime, capital, forță de muncă etc., de la proprietarii acestora și le transformă în bunuri și servicii destinate vânzării, iar proprietarii inputurilor folosesc veniturile obținute din vânzarea acestora pentru a cumpăra bunuri și servicii produse de firme. Are loc astfel un schimb permanent între firmă și beneficiarii factorilor de producție prin intermediul piețelor, fiecare influențându-l și fiind influențat de dorințele, deciziile și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
grup de oameni care să producă bunurile respective, sau să presteze serviciile care formează \n-domeniul de activitate al firmei. Acest grup de oameni va decide, pe baza informațiilor primite de la piață, pe baza tehnologiei existente în firmă și a inputurilor pe care le poate obține firma, care sunt cantitatea și proporția optimă în care trebuie combinate inputurile pentru a realiza cantitatea și proporția optimă a bunurilor și serviciilor definite de programul de producție, furnizat de subsistemul raporturilor cu piața, care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
activitate al firmei. Acest grup de oameni va decide, pe baza informațiilor primite de la piață, pe baza tehnologiei existente în firmă și a inputurilor pe care le poate obține firma, care sunt cantitatea și proporția optimă în care trebuie combinate inputurile pentru a realiza cantitatea și proporția optimă a bunurilor și serviciilor definite de programul de producție, furnizat de subsistemul raporturilor cu piața, care vor fi oferite de firmă spre vânzare. Este deci necesară considerarea unui subsistem care ia deciziile legate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dedicat acestor activități, a unor instrumente corespunzătoare de analiză și a unui grup de oameni care se ocupă de culegerea, centralizarea, analiza, interpretarea și transmiterea informațiilor, numit subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate. Pentru a-și putea desfășura activitatea, orice firma are nevoie de inputuri, pe care le procură pe piețele specifice. În acest sens, se desfășoară permanent activități de: studiere a pieței factorilor de producție, pentru cunoașterea disponibilului de factori și a prețului acestora; obținere a factorilor de producție și de sincronizare a acestora
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
domeniul său de activitate, orice firmă are cel puțin următoarele cinci subsisteme: I) subsistemul raporturilor cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS); II) subsistemul de producție (tehnologic) (SPT); III) subsistemul prețuri - cost - profitabilitate (SPCP); IV) subsistemul asigurării cu factori de producție (inputuri) (SAFP); V) subsistemul financiar (SF). 1.4. Mecanismele de reglare și autoreglare ale întreprinderii Vom face, în continuare, o scurtă prezentare a funcțiilor îndeplinite de fiecare subsistem, a scopurilor și obiectivelor acestora, a instrumentelor și metodelor utilizate și a interdependențelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
arătat mai sus, subsistemul de producție are sarcina dificilă de a găsi, dintre toate posibilitățile de producție, acea combinație inputurioutputuri care asigură eficiența maximă. El va primi programul de producție de la subsistemul raporturilor cu piața, va găsi, dintre combinațiile de inputuri pe care le poate asigura subsistemul asigurării cu factori de producție, combinația optimă și va formula cererea de inputuri (către SAFP) și de investiții către subsistemul prețuri-costuri-profitabilitate (SPCP), va fabrica, pe baza inputurilor și resurselor bănești primite, produsele finite și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]