1,122 matches
-
entități în raport cu mediul său înconjurător, înțelegând că orice modificare a unui obiect, detectabilă extern, poate fi considerată ca și comportament. De aici apare metoda comportamentală care, aplicată unui obiect sau sistem, presupune examinarea outputului acestuia și a relației outputului cu inputul. Această metodă era opusă „metodei analitice”, dominantă la acea vreme în știință, prin care erau studiate cu precădere structura, proprietățile și organizarea intrinsecă a obiectului sau sistemului, și nu relațiile acestora cu mediul înconjurător. Conform clasificării introduse în lucrarea menționată
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și nu relațiile acestora cu mediul înconjurător. Conform clasificării introduse în lucrarea menționată mai sus, comportamentul poate fi „activ”, deci obiectul însuși este sursa activității observate și „inactiv”, în care obiectul suportă influența mediului, iar outputul său provine doar din input. Comportamentul activ, la rândul său, se împarte în „orientat către scop” și „neorientat către scop” sau „aleator”. Ei consideră că o mașină este „orientată către scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul orientat către scop era, la rândul său, clasificat în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la output la input necesită timp, astfel
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la output la input necesită timp, astfel că, uneori, direcția feedbackului se inversează (deci de la input la output) și astfel apar, în comportamentul sistemului, oscilații. Acesta este fenomenul care intervine frecvent atunci când în dispozitivele de ochire se interpune sistemul nervos al omului, care constituie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii de acest tip, remarcă ei. Transmisia semnalelor de la output la input necesită timp, astfel că, uneori, direcția feedbackului se inversează (deci de la input la output) și astfel apar, în comportamentul sistemului, oscilații. Acesta este fenomenul care intervine frecvent atunci când în dispozitivele de ochire se interpune sistemul nervos al omului, care constituie un sistem feedback de control al erorii. O altă distincție făcută de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
date transmise. O temă importantă a conferințelor a fost modul în care pot fi utilizate conceptele din teoria informației în procesul de comunicare umană. Este introdusă analogia dintre bucla feedback și canalul de informație, iar legătura inversă de la output la input este considerată ca un mesaj purtător de informație care are un triplu sens: sintactic, semantic și pragmatic. Treptat a apărut și problema stocării informației în mașinile de calcul automate care, în acea perioadă, își începuseră marșul triumfal către calculatoarele de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de a tine cursul cârmei, astfel încât să compenseze orice abatere de la acest curs. Pentru aceasta acest cârmaci trebuie să fie informat cu privire la consecințele actelor sale anterioare, care le corectează inginerii de comunicare numesc aceasta «feedback negativ» pentru ca producția timonierului scade input-ul timonierului. Guvernarea intrinsecă a activității nervoase, reflexele noastre, și poftele noastre exemplifica acest proces. În toate acestea, ca și în direcția navei, ceea ce trebuie să se întoarcă nu este energie ci informații. Astfel, într-un sens extins, cibernetica include
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pentru a realiza obiectivele sale proiectate.” (Jenings, Sykara, Woldridge, 1998, p. 8). Se observă că acum se folosesc trei concepte cheie pentru a defini un agent: poziționarea în raport cu mediul, autonomia și flexibilitatea. Poziționarea, în acest context, înseamnă că agentul primește inputuri de la mediul său și că el poate executa acțiuni care schimbă acest mediu într-un anumit fel. Astfel, Internetul reprezintă un mediu în care poate fi situat un astfel de agent dar, tot așa de bine, acest mediu poate fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mediu la diferite nivele de abstractizare. Multe arhitecturi consideră ca fiind suficiente trei nivele. Astfel, la nivelul cel mai de jos din ierarhie se află un agent ,,reactiv”, care ia decizii privind acțiunile ce le va întreprinde doar pe baza inputului asigurat de senzori. Nivelul din mijloc acționează ca un agent al cunoașterii, generalizând comportamentele relevate de primul nivel și folosind reprezentări simbolice. Al treilea nivel al arhitecturii, cel superior, tinde să opereze cu aspecte sociale ale mediului și de aceea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și anume: Corpul operațional − constituit din operatori, din personalul care efectuează direct activitatea de muncă. Aici ar putea să intre: operatorii de la mașini, agenții de achiziții/cumpărări, asamblorii/montatorii, agenții de vânzări etc. Ei formează baza organizației, cei care transformă inputul în output. Vârful strategic − apare ca urmare a dezvoltării organizației, a adâncirii diviziunii muncii, ceea ce duce la instituirea necesității ca activitatea operatorilor să fie supravegheată direct. Vârful strategic va fi format din consiliul director executiv, președinte, comitetul executiv, stafful prezidențial
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de venit, respectiv profit. Actualmente aceste relații sunt distorsionate de faptul că agricultorul este de obicei un unic producător, furnizorii și clienții săi sunt unități mari, cu capital de stat, privat sau mixt, dispuse să fixeze în favoarea lor, atât prețurile input-urilor agricole cât și ale output-urilor. În aceste condiții, producătorul agricol cumpără scump factorii de producție de care are nevoie și vinde relativ ieftin produsele pe care le obține. Exceptând piața țărănească, agricultorul vinde produsele sale în majoritatea cazurilor
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
comutator ~) -, cât și calcuri - program beta (beta software), imprimantă color (color printer), calculator laptop (laptop computer), imprimantă ink-jet (ink-jet printer), rețea multiserver (multiserver network), asistenta on-line/online (online help), întreținere soft (software maintenance), compatibilitate soft (software compatibility), intrare standard (standard input), casetă zoom (zoom case); ● unele dintre adjectivele aparținând, la origine, domeniilor tehnice au depășit granițele domeniului tehnic, unele pătrunzând în lexicul uzual: broadband (conexiune ~), cross-border (situații ~), dial-up (servicii ~), duty-free (regim ~), forward (contracte ~), leasing (regim ~), offshore (companii ~), postpaid (servicii ~), prepaid (servicii
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
fost implementate cu scopul de a administra riscurile interne și externe. Desigur, Consiliul de administrație poate asigura informațiile referitoare la funcționarea sistemului de control intern, prin intermediul informațiilor provenind din managementul riscurilor și procesul de raportare, dar o mare parte din „inputuri” vor fi furnizate de auditul intern, auditul extern și comitetul de audit. Dintre toate acestea, auditul intern rămâne „jucătorul” cel mai important cu privire la raportarea funcționării sistemului de control intern, motiv pentru care echipele de auditori interni se concentrează pe cerințele
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
nu se poate autosusține la infinit, de unde rezultă că o așa-zisă încercare de a-l salva prin menținerea artificială a stării de echilibru este nenaturală sau nefirească în raport cu tendința de evoluție a ecosistemului. Intervențiile legitime trebuie să vizeze acele input-uri care perturbă evoluția sistemului. Sistemele trebuie lăsate să evolueze, să crească, să se schimbe și să se prăbușească în mod natural. Oricum, orice ecosistem stabil și în echilibru evoluează și se transformă, iar în cele din urmă se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
luăm în considerare procese biologice și entități biologice. Pentru o asemenea situație sunt relevante trei tipuri de proprietăți biologice 262: • Mecanismele homeostatice. Acestea au capacitatea de a diminua până la o dimensiune neglijabilă sau de a elimina efectele asupra sistemului dacă input-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situație sunt relevante trei tipuri de proprietăți biologice 262: • Mecanismele homeostatice. Acestea au capacitatea de a diminua până la o dimensiune neglijabilă sau de a elimina efectele asupra sistemului dacă input-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă input-urile dereglează sistemul, atunci acesta se îndreaptă ireversibil spre moarte
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-urile se situează sub o anumită limită critică. Dacă însă input-urile sunt peste capacitatea de autoreglare, atunci sistemul se prăbușește, intră în colaps. • Transformări ireversibile. În sistemele biologice sunt posibile transformări ireversibile, așa cum ar fi îmbătrânirea sau moartea. Dacă input-urile dereglează sistemul, atunci acesta se îndreaptă ireversibil spre moarte. • Relații dintre sisteme. Dacă un sistem se dereglează, atunci efectele se propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Relații dintre sisteme. Dacă un sistem se dereglează, atunci efectele se propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele nu sunt deloc neglijabile. Cu atât mai mult, cu cât input-urile au fost anticipate mai puțin, adică este vorba despre input-uri la care sistemul nu este adaptat, cu atât mai mult efectele vor fi mai greu de prognozat. Comunitatea umană, înțeleasă ca o comunitate biologică, poate fi într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
propagă și în celelalte sisteme cu care se află în interdependență. Este evident că în ultimele două cazuri efectele nu sunt deloc neglijabile. Cu atât mai mult, cu cât input-urile au fost anticipate mai puțin, adică este vorba despre input-uri la care sistemul nu este adaptat, cu atât mai mult efectele vor fi mai greu de prognozat. Comunitatea umană, înțeleasă ca o comunitate biologică, poate fi într-o asemenea situație dacă luăm în considerare efectele asupra generațiilor viitoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Kornai oferă o viziune mai vie a conceptului de sistem economic și formulează soluții de transformare a economiei dintr-o știință logico matematică într-una a sistemelor econo-mice concrete, reale. Funcționarea sistemului economic constă în aceea că el primește permanent input-uri și eliberează output-uri, transformîndu-și între timp starea internă, elementele sale materiale și informaționale. Fiecare sistem are o componentă organizatorică reală și una de organizare. În comportamentul său, în decizii și acțiuni, sistemul economic are o anumită regularitate. El
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este generatoare nu numai de produse, dar și de informații și cunoștințe folosite în scopuri interne sau cu valoare comercială, adăugându-se portofoliului de produse/servicii al unității. Schema logică a unui sistem efector (unitate industrială, de pildă) înregistrează ca inputuri: materiile prime, capitalul, resursa umană - cu grad propriu de instruire-cunoaștere, utilități, materii auxiliare, informații și cunoștințe -, ultimele având ca suport licențe, brevete, know-how, asistență de specialitate din afara unității (expertiză), programe pentru sistemele de control ale proceselor pentru metodele de analiză
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cherry-uri, chipsuri, coffee-breakuri, crossing-shoturi, CV-uri, cybercafeuri, deckuri, desktopuri, digesturi, discounturi, display-uri, dressinguri, drinkuri, drugstore-uri, duty-free-uri, exit-polluri, fast-fooduri, flashbackuri, forehanduri, gadgeturi, grilluri, happeninguri, harduri, hard diskuri, jackpoturi, joburi, laptopuri, layouturi, linkuri, lookuri, LP-uri, make-upuri, malluri, marketuri, minimarketuri, mouse-uri, inputuri, one-man show-uri, openuri, party-uri, puburi, puzzle-uri, ragtime-uri, ratinguri, remake-uri, reprinturi, rock'n-rolluri, rotringuri, scrabble-uri, sex-shopuri, showroomuri, single-uri, site-uri, skate-uri, skateboarduri, slashuri, snackuri, snackbaruri, snow-boarduri, softuri, songuri, staffuri, sticksuri, story-uri, summituri, supermarketuri, talk-show-uri, tie-breakuri, timinguri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Importanța dezvoltării comunicării la copilul cu surdocecitate Prof. psihopedagog Lăcrămioara Gabriela Gherman Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Copilul cu surdocecitate are acces la o cantitate limitată de informație. Ca urmare a diminuării inputului senzorial, se confruntă cu absența sau insuficienta stimulare. Intervenientul are rolul de a crea situații propice pentru a minimaliza izolarea în care se află copilul față de mediul înconjurător. Modalitățile de intervenție principale sunt comunicarea, interacțiunea, adaptarea mediului și oferirea de
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
consideră că între angajat și organizație există o permanentă relație de schimb, localizată în planul perceptiv al angajatului. Termenii utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
utilizați de Adams sunt: contribuții (inputs), rezultate (outcomes), Persoana (Person) și Altul (Other) (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 275-276). Inputurile sunt contribuțiile (investițiile) percepute de angajat, parte a schimbului cu angajatorul, pentru care acesta așteaptă o recompensă justă. Inputurile variază de la un angajat la altul putând fi: educația, inteligența, experiența, instruirea, abilitățile, vechimea în muncă, vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul, efortul depus la locul de muncă. Tot inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]