1,276 matches
-
stilul de existență. Sunt oare justificate aceste atacuri? Ceea ce am dori aici este să le reexaminăm. Cum trebuie gândit locul publicității în era consumului-lume? Ce putere îi putem acorda mașinii publicitare asupra organizării modurilor de viață? Dar asupra satisfacțiilor și insatisfacțiilor neoconsumatorului? Publicitatea prometeicătc "Publicitatea prometeică" Istoria publicității este structural legată de dezvoltarea societății industriale și de consumul de masă. Vârsta de aur a afișului comercial începe la mijlocul secolului al XIX-lea, dar abia în jurul anului 1880 au fost orchestrate primele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
liniștea și adevăratele bucurii cedând locul unei nemulțumiri cronice. Închis în universul lucrurilor, încercând o teribilă sete de bucurii și de nou, dorind mereu mai mult decât își poate oferi, neoconsumatorul este sclavul unui joc cu bilanț negativ în care insatisfacțiile nu fac decât să se adâncească. Abia rezolvă o problemă că apare alta, relansând sentimentul de privațiune și de pauperizare psihologică. Astfel, societatea dorinței ne îndepărtează cu atât mai mult de starea de plenitudine, cu cât tot ea înmulțește ocaziile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
le permit veniturile lor? Avem aici dovada că, dacă oferta abundentă creează o lipsă notabilă, ea nu e totuna cu un puț fără fund. În zadar ne flutură mărfurile mirajul unor paradisuri iluzorii, dorințele consumatorilor, în ansamblu, nu sunt hiperbolice; insatisfacțiile pot fi recurente, ele nu fac, pentru aceasta, prezentul „de nesuportat” sau catastrofic, aspirațiile rămânând, grosso modo, în limitele „posibilului”. Ajustarea nivelurilor de aspirații la circumstanțe îl definește pe consumator mai bine decât excrescența Peniei. Lipsa, acțiunea și ceilalțitc " Lipsa
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
recunoscută a legăturilor interpersonale, a vieții relaționale și afective continuă să exercite o dominație considerabilă. Prin aceasta, raporturile cu celălalt sunt în același timp ceea ce poate ridica cele mai mari obstacole pentru fericire și ceea ce împiedică lucrurile să adâncească prăpastia insatisfacției. Toți marii filosofi moderni au insistat asupra transcendenței dorinței: Pascal nota că nu iubim atât lucrurile, cât drumul care duce la ele; în filosofia hegeliană, dorința omenească e definită ca negativitate și dorință de a fi recunoscut de celălalt; Nietzsche
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
transformă, în general, în coșmar: prioritățile lui a Face vin să relativizeze sau să compenseze frustrările lui a Avea. Barca „nenorocirii abundenței” a fost încărcată prea mult. Contrar a ceea ce s-a tot repetat, satisfacțiile materiale sunt mai importante decât insatisfacțiile. Norii negri vin din altă parte. Suportăm mai ușor suferințele generate de consumul obsesiv decât pe cele care-și au originea în viața afectivă, intimă, profesională. Frustrările legate de consum sunt limitate, cele relative la existența subiectivă și intersubiectivă se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
hipermoderni, ci cel puțin trei. În paralel cu „individualismul prin exces” și „individualismul prin lipsă”34, faza III vede afirmându-se ceea ce am putea numi un individualism sălbatic, adică deviant și transgresiv, care combină logica lipsei (sărăcie, situație de eșec, insatisfacție de sine) și logica excesului, logica frustrării și logica „eroizării”, pulsiunea urii și strategia utilitară. Evident, individualismul sălbatic nu coincide cu individualismul câștigătorilor, care dispun de resurse și de independență, dar nu se reduce nici la individualismul negativ sau pasiv
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai mult, pentru defavorizați ea creează, dimpotrivă, sentimentul de a trăi mai puțin și de a însemna tot mai puțin. Suferințe și renașteretc "Suferințe și renaștere" Făcând bilanțul uman al fazei II, Fourastié nota deja, într-o carte celebră, că insatisfacția, lehamitea, depresia au devenit trăsături majore ale individului mijlociu din societățile prospere. Îndopat cu bunuri de consum, dar singur și instabil, acesta știe acum că „e mai greu să fii fericit când ești bogat decât atunci când ești sărac”36. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumul-lume produce mai multe insuficiențe și dezechilibre subiective, cu atât găsim în el mai multe scopuri și instrumente de redinamizare personală, capabile să risipească mai rapid anumite impasuri ale existenței. Este adevărat că evantaiul hipermodern al posibilităților provoacă derută și insatisfacții, dar, într-un context unde „se petrece întotdeauna ceva”, viața cunoaște mai multe ricoșee, alternanțe, schimbări frecvente. Oscilând în permanență între optimism și pesimism, între depresie și excitație, între tristețe și euforie, între sentimentul vidului și proiectul mobilizator, moralul individului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mobilitate subiectivă, cu nenumărate „invitații la călătorie”. Deschizând viitorul și opțiunile, societățile noastre reoxigenează prezentul trăit, posibilitățile de a fi pus în mișcare cresc, ca și cele de a face un nou salt înainte, de „a-ți reface viața”. Deși insatisfacțiile proliferează, ocaziile de a te elibera de ele sunt mai frecvente. Faza III nu garantează un viitor luminos, dar oamenii pot fi mobilizați mai frecvent ca odinioară de niște țeluri, de niște proiecte apte să redea optimismul, să relanseze credința
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
oamenilor de „a-și satisface o plăcere”, de a-și oferi mici bucurii presupuse a compensa lipsa afecțiunii, a legăturilor sau a recunoașterii statutului social. Cu cât legăturile sociale și interindividuale devin mai fragile sau mai frustrante, cu cât crește insatisfacția, cu atât consumerismul de dezlănțuie ca un refugiu, evaziune, mică „aventură” care compensează singurătatea și sentimentul neîmplinirii. Destinat să „remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Dar problema este de a ști dacă acest fapt ne îndreptățește să afirmăm, asemenea lui Allan Bloom, că eliberarea trupului „ne-a făcut mai mult rău decât bine”62. Ordinea sexualistă și hiperindividualistă duce așadar direct în infernul singurătății, al insatisfacției și al anxietății? Acest diagnostic senzaționalist ridică o serie de probleme: centrat pe date reale, dar nu și generale, slăbiciunea lui mai constă și în faptul că este formulat fără a se ține cont de marea durată istorică, singura capabilă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
împlinire libidinală universală. A fost o iluzie să se creadă că el putea să progreseze la infinit, să înainteze neîntrerupt, ireversibil, pretutindeni, către fericirea erotică. În societățile individualiste în care viața s-a eliberat de obligațiile colective, excluderile, frustrările și insatisfacțiile nu sunt niște anomalii, ci niște realități ineluctabile, întrucât rezultă din însăși dinamica individualizării. De îndată ce indivizii se autoguvernează, ei sunt niște subiecți decizionali, dar și, fatal, niște victime supuse legilor dragostei și ale întâmplării, ale atracțiilor și ale respingerilor, ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
epocă a invidiei postmaterialiste sau existențiale. Schoeck avea dreptate atunci când afirma că o societate lipsită de orice formă de invidie nici nu poate fi imaginată, într-atât pare aceasta consubstanțială existenței umane. Lipsa de încredere în sine, sentimentul neputinței, eșecurile, insatisfacțiile vieții de toate zilele sunt tot atâtea experiențe care deschid calea ranchiunei. Întrucât viața ne face să suferim și să ne simțim nefericiți, cum ar putea spectacolul fericirii altuia să nu ne apară, într-un fel sau altul, ca o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere la insatisfacții și frustrări, aventura psiho-spirituală ar duce la o împlinire plină de semnificații și de armonie atât cu sine, cât și cu universul. În centrul fantasticului supermagazin care este nebuloasa spirituală se afirmă primatul experienței interioare ca o condiție a traiului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
liber) se exprimă din ce în ce mai mult prin cumpărături și cadouri. Oare dragostea în cuplu va urma același model? Deja Sfântul Valentin a devenit o a doua ocazie a anului ca importanță, după Crăciun, pentru a oferi cadouri. 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențialătc " 7. Penia\: plăceri materiale, insatisfacție existențială" 1. Tibor Scitovsky, L’économie sans joie, Calmann-Lévy, Paris, 1978, pp. 43-67. 2. Ibidem, pp. 130-138. 3. Ibidem, pp. 207-226. 4. Ibidem, pp. 251-265. 5. Albert Hirschman, Bonheur privé, action publique, Fayard, Paris
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cumpărături și cadouri. Oare dragostea în cuplu va urma același model? Deja Sfântul Valentin a devenit o a doua ocazie a anului ca importanță, după Crăciun, pentru a oferi cadouri. 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențialătc " 7. Penia\: plăceri materiale, insatisfacție existențială" 1. Tibor Scitovsky, L’économie sans joie, Calmann-Lévy, Paris, 1978, pp. 43-67. 2. Ibidem, pp. 130-138. 3. Ibidem, pp. 207-226. 4. Ibidem, pp. 251-265. 5. Albert Hirschman, Bonheur privé, action publique, Fayard, Paris, 1983, pp. 49-76. 6. Ibidem, pp.
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pp. 49-76. 6. Ibidem, pp. 77-80, 111-115. 7. Ibidem, pp. 13-34. 8. Trezirea contemporană a spiritualităților este înrădăcinată, se spune uneori, în decepția încercată în fața lumii averilor. De fapt, protestele neocredincioșilor împotriva consumului sunt limitate și, mai ales, foarte inegale. Insatisfacția ține mai ales de un univers sobru al zeilor, de un univers al deziluziei, în care ideologiile nu mai furnizează un sistem al unității, al certitudinii, al inteligibilității lumii în care trăim. Din această incertitudine hipermodernă, și nu din nefericirea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vitrină la conștiință 119 Hiperconsumul ca destin 120 Despre limitele comercializării 122 Raporturi de piață și sociabilitate 124 Anihilarea valorilor? 126 Sentimentalizarea lumii 127 Frivolitate și fragilitate 128 Partea a II-a Plăceri private, fericire rănită 7. Penia: plăceri materiale, insatisfacție existențială 136 Despre decepție 137 Consum și decepție 139 Noii vectori ai decepției 143 Viață profesională, viață sentimentală, viață ratată 146 Dorințe, frustrări și publicitate 149 Publicitatea prometeică 150 Extinderea domeniului publicitar 151 Iluzia atotputerniciei 154 Publicitatea-reflectare 156 Tragedia supraconsumului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fragmentează personalitățile pentru a supraviețui în lumile multiple în care trebuie să acționeze. Este demn de menționat faptul că, deși câteva femei profesioniste mai în vârstă, cu cariere pe termen lung, precum și majoritatea femeilor profesioniste mai tinere și-au exprimat insatisfacția față de această dualitate comportamentală, majoritatea femeilor mai în vârstă au declarat că le vine foarte ușor și este foarte eficientă. Una dintre femei (N) a comentat că „e ca și cum ți-ai da jos paltonul când vii de la serviciu, și intri
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dezangajare”. Într-un anumit fel, adolescentul nu poate totuși să renunțe la dragostea parentală, indiferent că aceasta este oedipiană în mod direct sau indirect. În mod obișnuit, dinamica familială este caracterizată în această situație printr-un dezechilibru al cuplului cu insatisfacție cronică a unuia dintre părinți față de perechea sa și o deplasare masivă a afectelor și așteptărilor către unul dintre copii. Este evident că este vorba aici de o problematică nevrotică parentală. ALAIN - LEGATURA DE PROXIMITATE MAMĂ-FIU Alain, 16 ani, prezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exprimă prin intermediul limbajului verbal și cuprinde o gamă variată de exprimări valorice (laudă, mustrare, acord, dezacord, „bine”, „corect”, „inexact”, „bravo!” etc.). Acest mod de apreciere nu este prea exact, dar induce elevilor, prin mesajele evaluative, anumite stări de satisfacție sau insatisfacție. În același timp, se evidențiază forța ratificatoare și predictivă a cuvântului, respectiv capacitatea acestuia de a întări sau de a pregăti o capacitate viitoare a educatului. Notarea numerică face apel la cifre, fiecare simbolizând un anumit grad de reușită sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
departe. Mulți „consumatori de consiliere” au nevoie de ajutor material mai degrabă decât de psihoterapie, sau cel puțin au nevoie de ajutor material în egală măsură. Stresul lor este mai strâns legat de situația de mediu decât de dorințele și insatisfacțiile interne. Trebuie să recunoaștem totuși că pacienții nu sunt victime pasive ale determinismului psihologic sau politic, ci agenți în lumea socială. Bineînțeles există un paradox major în care experiența psihoterapeutică sugerează că indivizii sunt în același timp responsabili pentru acțiunile
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Adevăr de moment, adevăr al unei lecturi, adevăr al unei propoziții subiective - perspectivismul și relativismul pe care le revendic existau deja la marii înțelepți ai Antichității... PARTEA Itc "PARTEA I" Înțelepciunile anticetc "Înțelepciunile antice" tc "" „Disprețul față de trup este consecința insatisfacției pe care o încercăm din cauza lui.” Nietzsche, Fragmente postume PRIMUL MOMENTTC "PRIMUL MOMENT" Urme de atomi într-o rază de lumină: materialismul abderitantc " Urme de atomi într‑o rază de lumină \: materialismul abderitan" Itc "I" LEUCIP și „bucuria autentică”tc
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nimeni - nici de zei, nici de cei mari; să nu întreprinzi nimic peste puterile ori mijloacele tale; să-ți cunoști limitele și să țintești ceva realizabil; să nu-ți ruinezi sufletul în plăceri a căror satisfacere antrenează în mod cert insatisfacția; să dorești plăcerea comuniunii fericite cu tine însuți; să nu procreezi, să nu-ți complici viața cu progenituri; să nu te implici niciodată în treburile cetății; să nu te lași pradă pasiunilor, pulsiunilor care dezechilibrează; să nu dorești mai mult
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a lui Epicur ne instruiește nu atât asupra adevăratei naturi a filosofiei Grădinii, cât asupra inhibiției, complexelor și mizeriei corporale a adversarilor săi: platonicienii și stoicii în linie de bătaie, urmați de creștini, au dezvăluit din plin, fără să știe, insatisfacția încercată în privința propriului trup, pe care au simțit nevoia să-l deteste, să-l chinuie, să-l urască în așa un hal... Antihedonismul își dezvăluie în mod simptomatic ura de sine, concentrată, transfigurată, deplasată, inversată ca sens, iar apoi îndreptată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]