2,665 matches
-
sub control... Avem oameni și la Bedford Junction. Și pe drum la Harrisonburg. Suntem cu totul proactivi. Îi șopti ei, din nou. - Îți păstrezi vechiul număr, agent. Ridică insigna, care sclipea. Numărul era același de pe legitimația de patrulă: 5885. Strecură insigna în suportul ei de piele. Apoi mai găsi ceva în plicul galben: o legitimație temporară, pe care o puse de asemenea în suport. Apoi i-l înapoie. Legitimația o identifica drept Amelia Sachs, detectiv de rangul al treilea. - Da, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
E vorba de datoria civilă și nu am putut face nimic în privința asta. Dar să te trimit la Biroul Detectivi, asta a fost în puterea mea. Ramos nu avea cum să împiedice asta. De acum, vei asculta de Sellitto. Privi insigna aurită. - Nu știu ce să spun. - Poți să spui: Vă mulțumesc foarte mult, domnule căpitan Marlow. Mi-a făcut plăcere să lucrez cu dumneavoastră la Serviciile de Patrulare toți acești ani. Și îmi pare rău că nu voi mai face asta. - Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
aștepte. Mai putea conduce mașina, chiar și așa lovită cum era, câteva zile; făcuse destul de des așa ceva în ultimii zece ani. În clipa aceea, voia să se ducă acasă la Lincoln Rhyme, să îi împărtășească felul în care alchimia transformase insigna ei de argint în una de aur, apoi să se întoarcă la muncă, să descifreze misterele complicate care urmau: ale celo doi diplomați uciși, reprezentând autorități străine, ale amprentelor dubioase pe terenuri noroioase și ale celor doi pantofi lipsă. Ambii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din câmpul vizual. M-am simțit provocat s-o readuc în lumea conștientă și m-am întrebat dacă folosirea forțată a numelui ei ar reuși s-o scoată înapoi la mal. Am decis să fiu îndrăzneț și am privit repede insigna de pe pieptul ei, parțial îngropată de adâncimile toracelui cu carouri verzi. Abia puteam să deslușesc primele cuvinte din mesajul vesel de întâmpinare: „Salut! Mă bucur să te ajut! Eu sunt St...“, dar continuarea era bine ascunsă vederii. N-am reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ajutor. Întinse mîna ca să se urce la bord, dar cînd Jim i-o apucă, marinarul Îl trase brusc În barcă, genunchii lovindu-i-se de inelele de alamă ale ramelor de hublou. Îl ridică și Îi pipăi reverele hainei și insigna. Părul lui lung, blond Încadra o față sinceră de american, dar marinarul cerceta spre rîu pe furiș, de parcă s-ar fi așteptat ca un scafandru japonez, În echipament complet, să apară la suprafață În apropierea bărcii de salvare. — Acum, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Întreținuți. Cineva a achitat multe note de plată pentru gurița asta dulce. Frank, ai fi surprins să afli cîți oameni neglijează dinții copiilor lor. Basie Îl bătu pe Jim pe umăr, pipăind lîna albastră a hainei lui. Curăță noroiul de pe insigna școlii. — Se pare că e o școală bună, Jim. Școala Catedralei? Frank se uită urît la grămada de rame de hublou. Se purta cu băgare de seamă față de Jim, de parcă acest băiețel ar fi putut să i-l ia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Jim știa că pe englezi nu-i interesau cu adevărat copiii. Aduse vasul cu apă caldă pentru el și Basie și le oferi și celorlalți din lichidul plin de sevă. Îngenunche lîngă bătrînii misionari plescăind din limbă, sperînd că vederea insignei de la Cathedral School va aprinde În mințile lor o scînteie religioasă și Îi va Înviora. Nu arată prea bine, Îi mărturisi el doctorului Ransome. Dar cred că o să-și mănînce cartofii mîine dimineață. — Poate. Odihnește-te, Jim, o să cazi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
elicele avioanelor Brewster Buffalo. Se Întoarse spre avionul de transport parcat lîngă șoseaua de perimetru. Pilotul japonez și ofițerii În uniformă mergeau prin iarbă, spre pistă. Se opriră la marginea noroioasă, rîzÎnd unul către celălalt, În timp ce inspectau lucrările. Cataramele și insignele lor lustruite străluceau ca bijuteriile europenilor care vizitaseră Înainte de război cîmpurile de luptă de la Hungjao. Jim păși În iarbă, lăsînd În urmă norii de praf și rîndurile de soldați chinezi. Voia să vadă pentru ultima dată avioanele parcate și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că era păcat să o gătească - Jim invidia masiva carapace a reptilei, o fortăreață tainică Împotriva lumii. Scoase de sub pat o cutie de lemn, pe care doctorul Ransome Îl ajutase să o meșterească. În ea era toată averea lui: o insignă japoneză de șapcă pe care i-o dăduse soldatul Kimura; un joc de șah și un exemplar din cartea lui Kennedy, Manual de latină pentru Începători, Împrumutată de la doctorul Ransome pe termen nelimitat; haina lui de uniformă de la Cathedral School
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
resemnare, venea de la marginea cîmpului de aterizare. Înainte ca Jim să se poată ascunde, se auzi o mișcare În urzicile din spatele avionului Zero. Un aviator japonez stătea la vreo șapte metri de el. Purta o salopetă largă de zbor, cu insigna unui grup special de atac cusută pe mîneci. Era neînarmat, dar ținea În mînă un par de pin scos din gardul de perimetru. Lovea urzicile din jurul lui și se uita nervos la avioanele ruginite, trăgînd aer de parcă ar fi Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sfârșitul lumii și ei nu văd că ne prăpădim!” E de-ajuns să deschizi ochii ca să revii În dimineața ta de pionier În vacanță În care cel mai frumos gând este dragostea ta pentru știință, literatură și artă (ai primit insigne de Prieten al Cărții) și dragostea ta pentru patrie. Bei o cană cu lapte. Bătut. Printre sursele de energie locale, ieftine și fără dificultăți de exploatare este și energia denumită și cărbunele albastru. Țara noastră este bogată În regiuni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
unor cehoaice de lângă Lidiçe, de care s-au mai legat niște polonezi. Săptămâna sofiotă se scurge ca nisipul printre degete și nu-ți bagă În traistă decât o păpușă de plastic, cu o rochie pepit, o pungă de bomboane, câteva insigne, un tricou și tot felul de pliante turistice și o sumedenie de urme pe spate de la bastoanele de cauciuc ale milițienilor. În loc să fie festival, a fost o revoluție. La Întoarcere, În tren, ții În brațe blondele țărănci cehoaice dârdâind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de lângă ușă. A trebuit să mă opresc și să mă uit pe vizor. De sub un chipiu, o față albă, cu trăsături răutăcioase, îngroșate, lățite și turtite de sticla distorsionată a vizorului, se uita la mine. Nu am putut să descifrez insigna de pe chipiu. Nu conta. Ultima dată veniseră în haine de civili, cu excepția celui care a smuls jurnalul Annei din servietă și a îndesat bani și bijuterii în ea. El fusese singurul în uniformă. Materialul verde și aspru era soios. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Ted trecură pe la Fima Într-o seară de iarnă, Împreună cu fiul lor În vârstă de trei ani, un copil albinos, un pic sașiu, un mic filosof cu ochelari cu lentile groase, Îmbrăcat Într-o salopetă de cosmonaut american, cu o insignă strălucitoare pe care scria CHALLENGER. Micuțul se dovedi capabil să compună propoziții condiționale complicate și să evite Întrebările delicate. Fima se Îndrăgosti pe loc de micul Dimi Tobias. Regretând Împotrivirea sa de mai Înainte, le oferi pe loc Yaelei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poate îmbătrâniseră prea tare pentru un joc care devenise între timp un sport. Nu se mai ridicau mâini, vocile sunau puternic și noii domni aveau tălpi de crep la pantofi, genunchiere, iar căciulițele lor erau împodobite cu șiruri întregi de insigne ale cluburilor de la cele mai diverse turnee. Tata era numărul 4, skip-ul echipei, mergea și după vacanța de vară la patinoarele din munți împreună cu coechipierii; erau toți domni, toți aveau firme proprii, proveneau din cercurile lui A., în care tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a luat doar câteva zile până să o ofere altei femei. Bun, ar putea părea că și eu fac același lucru, dar acțiunile mele sunt raționale și nu implică dăruirea inimii. O, da, așa sunt. Poate o să-mi fac o insignă pe care să scrie asta în caz că cineva ar fi tentat să mă acuze de ipocrizie. Nu reușeam să opresc imaginile. Mă simțeam rău fizic și mă întrebam dacă era doar reacția normală la finalul unei relații foarte lungi. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu un cuțit de hârtie, nimeni nu va putea să te acuze că ai agravat atacul purtând haine provocatoare. Mulțumesc, Maria. Până la șapte și cinci, toți cei unsprezece invitați sosiseră, inclusiv Ashley, care s-a dovedit a fi bărbat. Făcusem insigne pentru fiecare dintre ei cu animale în miniatură lipite pe ele. Erau împărțite pe culori, la sugestia Mariei, ca să poată face diferența între contactele profesionale, care vor fi tratate cu respect, și bărbații de la anunțurile personale, care vor fi tratați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
protestat împotriva acestei măsuri, din moment ce le-a ținut ocupate pe prietenele mele timp de jumătate de oră, lăsându-mi timp să mă ocup de decorat. Păreau să se simtă destul de bine împreună în timp ce-și făceau de lucru cu insignele și am fost surprinsă să simt o împunsătură de gelozie privindu-le. „Ce naiba se-ntâmplă cu emoțiile mele?“, m-am întrebat. „Poate că Lisa avea dreptate și hormonii au fost de vină pentru tot. Nu am HRT acasă, dar aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
reușit să nu reacționez la auzul generoasei oferte. Când am ieșit de la bancă, mâncărimea de la gât mi-a amintit că trebuia să iau niște unguent pentru mine și Mark. Am intrat în prima farmacie și am căutat o persoană cu insignă. Odată ce l-am identificat pe Andrew „Farmacistul din colț“, i-am arătat iritația de pe gât. — Și soțul meu o are. Și, înainte să mă întrebați, nu, nu am schimbat nici șamponul, nici detergentul. Andrew „Farmacistul din colț“ a zâmbit. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ani înainte - și totuși parcă într-o preistorie demult apusă -, când Danzig-ul, cu toate turnurile și frontoanele lui, era încă neatins, în septembrie ‘44, tata mă condusese la gara centrală. El purta fără un cuvânt valiza mea de carton și insigna rotundă de partid la reverul de la sacoul costumului. Eu, la șaisprezece ani, în pantaloni până la genunchi și cu ordinul de încorporare în buzunarul de la piept al unei jachete care-mi rămăsese mică, stăteam lângă el pe peronul gării. Mama refuzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
știe ce are de făcut, spuse Ted aprobator. — Știe, confirmă Barnes. Deși toate sistemele noastre vitale sunt redundante, Fletcher constituie redundanța finală. De fapt, veți putea constata și singuri că Întregul habitaclu funcționează cu autoreglare. Le prinse un soi de insigne grele În piept. — Purtați astea tot timpul, chiar dacă nu sunt decât o precauție În plus: alarma se declanșează automat dacă condițiile de viață se abat de la optim. Dar asta nu se va Întâmpla. Avem senzori În fiecare cameră a habitatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
dar și sancționat dacă va pierde vreun nepoțel, fiind În prealabil instruit cum să se dea În leagăn În așa fel Încît să cadă el, nu copilașii. Apoi i se va da de mîncare În fața blocului, și va primi o insignă de partid la modă odată c-un bon perforat de loc de stat la coadă la locul de veci. Mă enervez și ca să mă dezenervez citesc primul număr din serialul lui Adrian Păunescu, „Procesul comunismului”, și aflu că „el n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o sondă. Muzica de la tonomat Îi bubuia În urechi. Avea cel mai prost loc din tot barul - o canapea lîngă telefoanele publice. Îl chinuiau rănile vechi, căpătate la fotbal - dar și dorința de a i-o plăti lui Exley. Fără insignă, fără armă, amenințat cu punerea sub acuzare... așa că roșcata de vreo patruzeci de ani i se părea cam tot ce-și va putea permite vreodată. Își luă paharul și se așeză lîngă ea. Femeia Îi zîmbi. Nu era o roșcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
existe, bine mersi, perpetuînd vicii acceptabile, care nu fac rău nimănui? — Normal. De pildă banii cheltuiți În scopuri politice. Jocul trebuie să fie jucat așa măcar un pic. Ce legătură are cu...? Smith smulse hîrtia și de sub ea apărură o insignă și un pistol de calibrul .38. Bud simți furnicături În creștet. — Știam eu că ai ceva pentru mine. Ai picat la pace cu Green? Da, flăcău, m-am Înțeles... cu Parker. Cu acea bucățică de ureche pe care Exley Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Hills. Poate că Christine Bergeron mai punea ceva cărniță la bătaie, ca să-i ajungă de chirie. Jack se Întoarse la numărul 9849 și bătu la ușa pe care scria „Administrator“. Îi deschise o hoașcă. — Da, tinere domn? Jack Îi flutură insigna prin fața ochilor. — Poliția din L.A., doamnă. În legătură cu tipăriturile pe care le-ați găsit. Hoașca Îl scrută prin ochelarii ca niște funduri de sticlă. — Răposatul meu soț ar fi făcut singur dreptate. Domnul Harold Downey nu tolera deloc asemenea gunoaie. — Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]