2,106 matches
-
Aurorei Cornu și Elenei Preda, apoi colegei de editură, Magdalena Popescu Bedrosian, și, cum spuneam, criticului literar Eugen Simion) par să nu-i mai aparțină cu adevărat. Ele sunt din altă lume decât cea gratuit vorbăreață a Moromeților. O „proză” insolită de Sorin Preda, are parte, așadar, de patru „postfețe” despre Marin Preda!
Fratele cel mic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5822_a_7147]
-
poate povesti și repovesti: „Recitind Accidentul, m-am lăsat dus de ușurința aceasta agreabilă și egală de a scrie până spre jumătatea cărții, mai precis pînă la paragraful al treilea al capitolului VIII. Aici am fost brusc surprins: o expresivitate insolită, sumbră, mi-a captat atenția. Mai întîi e anunțat motivul: «Era o lumină grea, care se depunea pe lucruri, ca o pojghiță de metal. Brazii se stingeau într-o umbră plumburie, care cădea fără plutire». Prozatorul nu mai e deloc
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
grea, care se depunea pe lucruri, ca o pojghiță de metal. Brazii se stingeau într-o umbră plumburie, care cădea fără plutire». Prozatorul nu mai e deloc «amabil», nu mai evită să stăruie, ci apasă pe pedala laitmotivelor ce, prin insolitul lor, surprind ca niște disonanțe cu bătaie lungă: «De undeva, de sus, venea un foșnet metalic, un freamăt de arme, o fâlfâire grăbită de aripi metalice. Păsări mari nevăzute sau păduri urnite din loc coborau lovindu-și aripile, crengile». Într-
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
Dominik. Avându- i în componență și pe Tomek Kasiukiewicz/trombon, Lukasz Kluczniak/sax, Marcin Spera/bas și pianistul Robert Jarmuzek (încă o revelație a unei școli jazzistice foarte productive), cvintetul evoluează dezinvolt pe muchia dintre genuri și stiluri, într-o insolită mixtură de repere subliminale: King Crimson, Prime Time-ul lui Ornette Coleman, ritmurile balcanice etc. Indubitabil, Austria rămâne o mare putere muzicală. Participarea ei la Sibiu 2011 se anunța apetisantă: de când așteptam să văd aici un „trio clasic cu orgă Hammond
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
temelor alese, o colecție de bizarerii mitologice pe care Culianu, din ambiția de a scrie cărți de palmares, al căror ștaif trebuia să respecte exigența cercurilor academice, le strînge aici cu minuție. În totul dăm peste o încrengătură de figuri insolite, culese din toate credințele: îngeri căzuți, zeițe incestuoase, demiurgi răi, catalepsii care îi mută pe inițiați la stele, șamani cu rol de receptacule divine, infernuri terestre, arhonți rîvnind la femei siderale, libații și îmbăieri purificatoare, răpiri celeste și căderi în
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Culianu a publicat-o curînd după plecarea din țară: maestrul trebuia celebrat și deopotrivă imitat în privința elanului enciclopedic, iar Culianu e acum, în anii ’70, în etapa lăcomiei de factură savantă, scriind texte de analiză aspră în marginea celor mai insolite teme. Numai că sofisticăria volumului stă în amănunțimea surselor, nu în finețea interpretării. Culianu are informație, dar nu are intonație, îi lipsește timbrul cu care să lege un cîntec din note de erudiție stupefiantă. Un intelect mistuind munți de cunoștințe
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e cea care decide. Epistolele acestea, încă necunoscute, se constituie în tulburătoare confesiuni asupra genezei operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite. Mărturisirile Anei Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o așa de tânără scriitoare, care începuse să se confrunte cu vitregiile existenței ce nu dădeau semne că vor obosi prea curând. Se cuvine să
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
să rămână în istoriile literare, RAMÓN, cu majuscule și prin antonomază, ca o consfințire a unicității sale printre mulți alți scriitori importanți cu același prenume, printre care chiar contemporanii săi Ramón Pérez de Ayala și Ramón Maria del Valle-Inclán. Personalitate insolită și fascinantă, în neîntreruptă și efervescentă conectare la actualitate și la lumea din jur, RAMÓN a contribuit în mod decisiv la instaurarea unui spirit înnoitor în literatura spaniolă de la începutul secolului XX. Perfect „simultan cu avangarda franceză”, după cum spune un
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
RAMÓN, formele irealiste sau iraționale, zborul imaginativ și fantezia fără frontiere, refuzul normalității, până la alunecarea în absurd nu exclud prezența unei realități concrete, obiectuale și cotidiene, cu lucrurile ei mărunte, kitsch sau pitorești, care este întotdeauna contemplată dintr-o perspectivă insolită. Proza de factură suprarealistă de dificilă lectură alternează cu scrierile dedicate Madridului, locurilor și monumentelor emblematice, străzilor, caselor, locuitorilor, obiceiurilor, istoriei etc. ca o continuare, la alt nivel estetic, a costumbrismului madrilenist din secolul al XIX-lea, ilustrat de Scenele
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
Sub stindardul libertății, arborat de „noua literatură”, ramonismul apelează la imaginație și inventivitate, pentru a elibera privirea și discursul de limitările obiective și de imperativele raționaliste. Lumea, animată și inanimată este văzută într-un mod analogic și animist, care permite insolite conexiuni, modificări ale statutului, raporturilor și ierarhizărilor. În viață și în operă, RAMÓN este atașat de obiectele lumii reale și preferă dimensiunile reduse, „fleacul și bagatela”, ca și genurile literare și formele expresive scurte, concise. Ramonismul mai presupune umor și
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
ierarhizărilor. În viață și în operă, RAMÓN este atașat de obiectele lumii reale și preferă dimensiunile reduse, „fleacul și bagatela”, ca și genurile literare și formele expresive scurte, concise. Ramonismul mai presupune umor și ironie, nu fără o duioasă îngăduință, insolitul imaginilor și ingeniozitatea verbală obținute prin recursul la metaforă, joc de cuvinte, paradox, invenții lexicale. Este un avangardism distinct, moderat și modelat în funcție de specificul spaniol și de opțiunea estetică a scriitorului. Tensiunea dintre inovație și tradiție marchează personalitatea creatorului și
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
copac verde într-o lume plină de speranțe. Din asemenea viziuni fragmentare RAMÓN își construiește opera în ansamblu și dă viață universului ei artistic. Începe prin a decupa câte o unitate minimă și a-i privi componentle din multiple și insolite perspective, care., însumate, dezvăluie întregul, pentru ca suma tuturor unităților întregite să formeze, caleidoscopic, imaginea de ansamblu. Denumită de autor „punctul de vedere al buretelui”, această tehnică a absorbțiilor parțiale, multilaterale, menită a capta totalitatea în spiritul unui adevăr profund, amintește
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
de regulă scriitorilor de stînga sau adversarilor radicali ai Sistemului politic. Ar mai fi putut intra în vizor și scrierile „evazioniste” compuse în închisori, cum ar fi romanul Nuntă în cer scris de Mircea Eliade în lagărul de la Miercurea Ciuc. Revelatoare, insolite sub raport interpretativ, rămîn apropierile făcute între Flori de mucigai și dostoievskienele Amintiri din casa morților, a căror primă ediție românească din 1912 a fost prefațată de Arghezi și, probabil, tradusă de el din franceză. Altminteri, căutînd uneori cu lupa
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
sens deplin. Ia poziție față de ce s-a spus până acum, aprobând sau dezaprobând. Caută explicații, reface ambianța culturală în care s-a petrecut receptarea lui Creangă, pune în relație această ambianță cu personalitatea celor care au emis opinii despre insolitul autor. În esență, observă Constantin Trandafir, în două feluri a fost taxat Creangă în mediul Junimii și în altele: drept un transmițător ideal de folclor, de către unii și, de către alții, drept un puternic scriitor original, creator al unei lumi organice
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
structură dicotomă”, care urmează compoziția antitetică a povestirii. Și Povestea lui Stan Pățitul (1877) are „un personaj hâtru, în dodii”, deci unul tot anapoda, în timp ce în Harap Alb (1877), personajul de acest fel se multiplică, capătă relief, prin apariția giganților telurici, insoliți și greoi în mișcări, alcătuind „cortegiul grotesc” de „făpturi hazlii”, „hâtri uriași”, „amestec de naivitate și înțelepciune facețioasă”, conducând la „o viziune a lumii pe dos, înțeleasă à la lettre, cu vorbire anapoda”. Cu frenezia lor contaminantă îl modifică și
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
5 Paul-Pierre Roux, numit Saint-Pol-Roux (n. 1861 - m. 1940), poet și dramaturg, supranumit „Magnificul". Precursor al poeziei moderne. Poet simbolist francez. 6 Francis Joseph Thompson (n. 1859 - m. 1907), poet, prozator și eseist. Se constituie, de asemenea, într-un caz insolit al literaturii engleze.
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
cu un mare devotament pentru o idee.” În condițiile decretării „Statului Național Legionar”, regim politic totalitar, antidemocratic și rasist, de tip hitlerist, G.Ivașcu nu și-a pierdut echilibrul moral, și-a asumat riscuri personale, civice și intelectuale, prin rezistența insolită, dârză, la presiunile autorităților. A privit cu luciditate și scepticism aderarea României ciuntite, prin semnătura generalului Ion Antonescu, la „Pactul tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia, ce consfințea Axa politico-militară din anii celui de Al
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Dan Stanca Vasile Lovinescu este unul dintre cei mai misterioși autori ai literaturii române. Inclasificabil, doar Eugen Simion s-a încumetat să-l insereze în ciclul de Scriitori români de azi, volumul IV. Natura sa insolită este mereu pricină de scandal. Admiratorii îl ridică la nivel de guru, cei care nu suferă „esoterismele” îl exmatriculează fără nici o reținere. Vasile Lovinescu, în patria de dincolo de moarte, acolo unde se află, are motive să râdă de preocupările noastre
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
războinice. Didona e precursoarea eroinelor moderne, de la Francesca da Rimini la Emma Bovary. Sub semnul ereziei vergiliene se plasează toată literatura europeană modernă fundată pe mitul feminin, de esență idilică și marcată de pierderea tragicului. Radu Petrescu oferă o definiție insolită a tragicului în care nu vede catastrofa eroilor conștienți de a fi depășit prin forța lor vitală o limită determinată de voința altor forțe care acționează asemenea lor, ca text, în straturile fabulei, cum ar fi zeii sau istoria. Criticul
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
Când scrie pe larg despre lucrările unor importanți scriitori moderni, Radu Petrescu pare să aibă mereu în vedere și legăturile acestora cu operele emblematice ale Antichității. El remarcă similitudini de detaliu sau de substanță și stabilește filiații, de multe ori insolite. Notează astfel reluarea motivului horațian al vieții ca ambarcațiune purtată pe valurile potrivnice ale pasiunilor la Petrarca, Baudelaire, Rimbaud, Poe sau Mallarmé (pp. 98-99). Surprinde suprapunerea imaginilor finale din Eneida și din Orlando furioso, poeme epice în care sufletul celui
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
rădăcină ontologică), precum o dovadă a unei supraviețuiri a acestuia în condițiile originalității maximale, asemănătoare cu o asprime de climă polară sau tropicală. A fi suprarealist înseamnă a vedea altminteri aceleași subiecte ale limbajului ființei, deformate, fragmentate, combinate în chip insolit, dar nu evacuate. Tragedia e doar aparentă. Poezia lui Sebastian Reichmann, acum bilingv, grație textelor sale în limba franceză, confirmă o atare situație, înfățișînd un amestec de cutezanță și familiaritate, ca și cum autorul nu s-ar îndura a-și părăsi mediul
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
cele mai ample și mai stufoase fiind și singurele cu subtitlu: cel final (anterior menționat), alături de imnul 160 (studiu de caz 1) și de imnul 162 (studiu de caz 2). Restul poemelor au drept titluri, trecute între paranteze, primul vers. Insolitul formulei frapează, iar lectura, nu tocmai ușoară, solicită din plin atenția și disponibilitatea unui cititor reflexiv. Aș spune chiar că, în absența unei lecturi lente, participative, textele riscă să devine clarobscure ca un geam aburit. Ne aflăm, evident, în răspăr
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
se cheamă una pe alta într-un mod impredictibil, cu nepăsare față de timpul și autorul de care aparțin, ceea ce le aglutinează fiind însăși moartea în diversele sale ipostaze literar-conceptuale. Într-un registru metaforic, se poate spune că este o carte insolită, filosofic-polițistă, având un singur personaj central, moartea, care comite o serie întreagă de crime aflate la confluența dintre carnal și simbolic, crime ce reclamă un personaj secundar care să le interpreteze. Oricum, literatura se dovedește a fi unul dintre sediile
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
oracular, caz în care logica capătă virtuți teologice și faconda autorului împrumută un aer de ceremonie a misterelor. Filosoful e un sacerdot ale cărui incantații îmbracă forma unor pași discursivi, incantația fiind totuna cu un protocol de acte abstracte. Detaliul insolit e că Hegel oficiază o liturghie de gînduri al căror ritm nu-i aparține, sursa lor stînd în rațiunea divină. Cartea e ca o suită de pași pe o scenă alcătuită dintr-un lexic anevoios, Hegel pretinzînd că ordinea pașilor
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Bucur, Hâtel Guynemer, 9, Rue Brea, VTme, Paris, France; Expeditor Dinu Pillat, Strada Ion Țăranu, nr. 6, Raionul Lenin, București, Roumanie]. * Marin Bucur: „La apa Vavilonului" Micul volum de proză al lui Marin Bucur, La apa Vavilonului, este o carte insolită, grea de semnificații, care merită să rețină atenția ca puține altele apărute la noi, de câțiva ani încoace. Avem a face cu o parabolă de structură poematică, prinzând în cifrul ei, cu o pregnanță tulburătoare, imaginea mitizată a stării de
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]