1,015 matches
-
șopârlă este un semn rău, fără a se mai ști de ce sau fără a se mai osteni cineva să interpreteze contextul apariției sale, poziția etc., așa cum se întâmplă în cazul practicilor ornitomantice. 3.1.1.3. Divinația prin interpretarea actelor instinctive ale omului Credem că divinația de acest tip este cea mai interesantă din ansamblul divinației inductive. Dacă în cazul ornitomanției păsările sunt cele socotite a fi un bun vehicul al gândirii divine, în situația de față lucrurile se schimbă. Se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
față lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai este capabilă să înțeleagă mesajele divine. În această grupă a actelor instinctive, Auguste Bouché-Leclercq introduce cledonomanția și divinația palmică. Cledonomanția (de la gr. klédon, cuvânt sau frază rostite întâmplător) este "rostirea omenească folosită de Providență ca semn enigmatic având uneori un înțeles îndepărtat de sensul firesc al cuvintelor"66. Accentul este pus aici
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așa la înrolări, consulii aveau grijă ca primul soldat să aibă un nume norocos"68. Aceasta poate fi considerată doar o formă derivată a divinației cledono-mantice, ceva mai vulgarizată, semănând foarte mult cu practica augurală. Important nu mai este caracterul instinctiv și deci misterios al rostirii, ci faptul că un cuvânt poate fi încărcat pozitiv sau negativ și poate influența în acest fel realitatea. Mai mult chiar, el o poate numi și chiar provoca. La limită, am putea spune că fiecare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale Aerul, apa, focul, pământul sunt doar câteva exemple în acest sens. Importanța lor în ansamblul etapelor divinatorii nu mai trebuie dovedită. Cele mai convingătoare abordări ale arhetipului poartă marca gândirii lui Jung. "Acțiunile instinctive sunt ordonate de arhetip, de aceste forțe menționate mai sus care sălășluiesc în sufletul omenesc și stau la baza vieții. Arhetipurile se manifestă pe de o parte în funcționarea instinctului, care poate ajunge până în sfera corpului. Instinctul este, ca să zicem
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fi capitulat. Dimpotrivă, ea este mai puternică decât oricând, pe măsura nostalgiilor. Și aici stă dificultatea: e nevoie de o voință hotărâtă, de acum, pentru a le reînsufleți contururile, a le reda prestigiul, pentru că ambele au părăsit proza cotidianului și instinctivul pupilelor. Au devenit probleme de programare, celebrare, direcție, inspectare, reglementare. "Peisagiști" și animatori. Amenajarea teritoriului, Direcția parcurilor naționale, Delegația pentru arte plastice, protejarea siturilor, ministerele mediului și culturii. Înainte peisajul și arta erau trăite, acum sunt construite. Ca și cum și-ar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rând, conturarea psihică a cuvântului ca element de limbă și capacitatea mintală de a recrea cuvântul în vorbire au fost consecința îndelungatului proces de trecere de la maimuțele antropoide la om, proces ale cărui începuturi infinitezimale se înscriu în seria reacțiilor instinctive ale animalelor. Complexitatea fonetică, gramaticală, semantică, articulatorie etc. a limbii ca fenomen definitoriu al speței umane necesită diverse unghiuri de abordare, care numai corelate pot oferi imaginea întregului. S-a întâmplat însă că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unui râu sau oricărui alt obiect care îl interesa decât după ce a descoperit în prealabil o calitate generală care l-a frapat ca trăsătură caracteristică a obiectului pe care el voia să-l denumească”. Eludând perioada îndelungată în care țipătul instinctiv și imitativ a devenit sunet articulat și semantic, Max Müller atribuie omului primitiv procesul mintal de identificare a esenței lucrurilor, proces de care numai omul este capabil. În consecință el prezintă, în ale sale Conferințe asupra filozofiei limbajului în concepția
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tehnicianului să explice de ce animalele inferioare nu sunt artiști sau mecanici. 3) „Diferența esențială care separă mijloacele de comunicare ale oamenilor între ei și cele pe care le au animalele constă în faptul că la acestea din urmă ele sunt instinctive, în timp ce la primii ele sunt cu totul arbitrare și convenționale. În nici o limbă cunoscută nu există măcar un cuvânt despre care să se poată spune că a fost dat de natură: fiecare cuvânt își îndeplinește funcția prin atribuire și în virtutea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
CAP. V. Imitația Mișcările de espresiune, principiul lor. a) zîmbetul și rîsul, b) sărutarea, c) espresia atenției. CAP. VI. Voința. 1) Semnul esterior al Voinței. 2) Act de voință: ce este, de cîte feluri. 3) Inhibiția. 4) Acte spontane, reflexe, instinctive. 5. Voința propriu zisă. Mecanismul actelor ideomotoare. 6. Epoca deliberării. CAP. VII. Inteligența. 1) Receptivitatea și retentivitatea. 2) Fantasia și raționamentul. 3) Memoria. CAP. VIII. Fantazia. 1. Personificarea. 2) Audiția colorată. 3) Jocurile. 4) Esplicarea naturei. 5) Imaginația reproductivă. 6
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
perspective ale studiilor pe care le-a realizat, ceea ce le face inacceptabile din punct de vedere științific. Astfel, Daniel Dubuisson îl respinge pe Eliade în totalitate, afirmând că toate ideile și convingerile savantului român "au întotdeauna o față nocturnă, irațională, instinctivă sau profetică", cea ce propune acesta fiind doar o "estetică subiectivă și irațională a emoției religioase", și nicidecum o abordare lucidă a fenomenului religios, prin apelul la un procedeu retoric facil, și anume aplicarea unor atribute mistice ("sacru", "total", "divin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
adaugă nu numai roadele unei experiențe unice, ci și anxietățile provocate de situația actuală. Simbolul are tocmai această proprietate excepțională de a sintetiza într-o formă grăitoare atât influența exercitată de inconștient și de conștient, cât și cea a forțelor instinctive și spirituale aflate în conflict sau în curs de armonizare în sinea fiecărui om."412 Ambiguu, proteiform, polivalent, simbolul rezistă generalizărilor, simplificărilor și poate și analizei, și nu se traduce doar prin cuvinte, ci și prin gesturi, ritualuri, obiecte, imagini
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ochii spre realitatea din jur, realitatea există! asta era! realitatea e aici și mă înconjoară fără să mă cuprindă, o întrezăresc pentru o clipă și apoi dispare, se mută din gestul femeii ce cotrobăie printre bijuterii vechi, ieftine în grija instinctivă cu care o altă femeie trage nerăbdătoare o mână de copil, e acum în dorința cu care un tânăr înlănțuie mijlocul conturat de cureaua de piele de la pantalonii unei fete, sare fără s-o ajung în privirea vicleană cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
viața pentru ca încrederea voastră să nu fie înșelată. Era o frază scurtă, rostită dintr-o suflare, ca orice discurs gândit pentru a fi transcris de istorici. Ofițerii, care în acele clipe își puneau în joc cariera, răspunseră cu un entuziasm instinctiv. „Lupii recunosc mârâitul căpeteniei haitei“, spusese cu decenii în urmă Marcus Antonius, care știa să-i domine fizic pe cei din legiunile sale. Însă pe chipul lui Macro bucuria se amestecă cu surpriza. Nici unul dintre ei nu știa din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
șoldurilor. Poate că între ea și artistul care a reprezentat-o nu a existat o comunicare psihică și intelectuală, deoarece chipul este lipsit de expresie și straturile suprapuse ale veșmintelor cad greoaie. Din statuie se degajă în schimb o materialitate instinctivă, poate chiar o considerabilă forță fizică. Și mâinile sunt foarte puternice. Aproape că intuim energia cu care, mulți ani mai târziu, a luptat atunci când fiul său Nero a poruncit să fie ucisă. Darurile votive pentru Zeița Mamă Isis și micuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Îngrozitoare să te afli așa dezbrăcat de tine Însuți, stângaci și inutil, spionat de curiozitatea nudă a spectatorilor, plină de o cruzime Înfiorătoare. Actorii sunt niște ființe foarte curajoase; ei trebuie să aibă puterea de a ține În frâu pornirea instinctivă a mulțimii de spectatori de a ucide, de a devora pe loc personajele principale ale spectacolului public. Îmi dau seama că, odată intrat pe poarta liceului nostru din Slatina, mă crispam dureros, ca un gladiator intrat În arena cu lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ne reprezinte În entitatea pură a ceea ce se vedea Înăuntrul pupilelor larg deschise spre o lume interioară, interzisă și invizibilă pentru ceilalți. Acea impresie de uimire Îmi venea, cred, din prea marea concentrare asupra stării de copilărie, era o exacerbare instinctivă a intuiției că vitalitatea extremă pe care o voi putea atinge vreodată se consuma chiar În acea clipă; nu se știe de ce, dar mi se oprea respirația de Încordarea cu care urmăream palpitul ochilor, pândind cea mai imperceptibilă tresărire sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o imensă bucurie, chiar prin recunoașterea stării noastre deosebite, de excepție, altfel decât a celorlalți, ce se reflectau În trăirea noastră, bucurându-se, trăind și ei prin noi; răutatea lor era o formă de admirație: acceptarea faptului că, În concurența instinctivă a vârstei, noi ne alesesem, ne selectasem ca exemplarele rasate ale micii colectivități În care trăiam și ne manifestam; era de ajuns ca ea să-mi trimită un semnal de chemare, că mă Înființam imediat, decis să Înclin genunchii, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se amână. Nu știu de ce nu-mi plăcea să mă fotografiez când eram În liceu, fugeam din grup ori de câte ori colegii voiau să combine o imagine colectivă, o „amintire“, ziceau ei. A fugi de mașina fotografică era o formă de apărare instinctivă; obiectivul ei se insinuează În tine, Îți pătrunde În intimitatea ființei, vrea să-ți fure secretul, să te expună nud Înaintea celorlalți, care să te admire, să te scormonească avizi cu privirile lor curioase, să-și dea cu părerea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alunecă pe picioare aparent invizibile pe asfaltul dintre noi. Ajunse la mine, încă rânjind, și-mi întinse o mână înmănușată. —Ah! O așteptați pe Stacey, domnule? Îmi venea să-l lovesc, dar am fost reținut de bunul-simț și de nevoia instinctivă de a păstra deschise toate canalele către Stacey, așa că i-am zâmbit vag în loc de asta. Am ezitat o clipă înainte să-i răspund, dar am conchis că odată ajuns atât de departe în cadrul extraordinarei mele călătorii n-aș câștiga nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mine și mi-a vorbit ca de la bărbat la bărbat - că trupul lui Stacey nu e clădit tocmai pentru a fi sănătos. Nu prea o văd pe banda de alergare, dumneavoastră o vedeți, domnule? Am fost șocat de violența reacției instinctive care se lupta să depășească lașitatea mea fizică naturală și a trebuit să închid ochii ca să exclud o clipă figura acestui om pe care îl detestam ca să nu îmi zdrobesc pumnii de ea. M-am controlat gândindu-mă la consecințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu am simțit nici măcar un fior de compasiune sau chiar afecțiune la vederea suspinelor disperate ale soției mele, într-atât eram de înnebunit și distras de iubire. Pur și simplu imitam tiparele comportamentale ale unui bărbat rezonabil într-o tentativă instinctivă de a-mi netezi drumul de-ntoarcere spre Stacey prin toate metodele de care dispuneam. — Ascultă, fată dragă, am zis, cuprinzându-i umerii cu brațele și strângându-i cu cruzime, imitând afecțiunea: știu că e cu totul de neînțeles, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de tot, dacă lui Stacey i-ar trece vreodată prin cap să preia inițiativa, ca să zic așa. Oare... Charlie C e fată scumpă e! Știa că sunt trist și mi s-a dăruit exact la momentul potrivit: are o bunătate instinctivă și o generozitate copleșitoare. Mă temeam destul de tare că și-a pierdut interesul pentru mine, iar acum e clar că mă iubește la fel de mult cum o iubesc eu. Ce bărbat norocos sunt. E adorabilă; minunată. Aproape că făcusem dragoste de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
zile de când au venit și tot nu-mi vine să cred că „ea“ s-a dovedit a fi un „el“. Îmi place să cred despre mine că sunt relativ liberal și deschis la minte, dar trebuie să mărturisesc o jenă instinctivă la vederea tânărului aceluia machiat, care se învârtea efeminat prin cameră. Chiar și felul în care stă e enervant de feminin- se încruntă un pic când se așază pe scaun și-și încrucișează picioarele, privindu-te pe sub gene. Stacey mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
clătine din cap și se uită la el cum se așează. Era mai tânăr decât crezuse ea la început, poate chiar avea sub treizeci de ani. La o evaluare fulger — perfecționată de-a lungul atâtor ani încât acum devenise aproape instinctivă — constată numai lucruri bune. Pulover din bumbac cu croială migăloasă, dar casual, peste o cămașă albă. Jeanșii de calitate erau din fericire fără tăieturi, decolorări excesive, înscrisuri, ținte, broderii sau buzunare cu clape. Mocasinii de culoare maro, simpli, dar eleganți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
masă, iar Jesse în spatele lui. —Mă bucur să te revăd, spuse ea pe un ton moale, fără să se ridice în picioare să-l salute, doar întinzându-i mâna. El se aplecă să o sărute pe obraz. Era un gest instinctiv și absolut impersonal, însă Leigh simți un mic frison de emoție. Doar nervii, își zise ea. Jesse stătea în picioare lângă scaunul care fusese tras pentru ca el să se așeze și se uita în jurul lui. — Leigh, dragă, pot să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]