720 matches
-
prezente și astăzi la cote însă mult mai înalte. Ele sunt supralicitate de piață și comerț, dar mai ales de massmedia cu tot arsenalul ei de promovare a nonvalorii și chiar a subculturii, cu imagini false bazate pe asocierea impulsurilor instinctuale unor interese comerciale având ca punct plecare stimularea subtilă a simțurilor. Alături de actele voluntare dependente de instincte există o serie de acte independente de acestea, acte ce se referă în special la activitatea de creație științifică sau artistică. De regulă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca efect al rațiunii și educației în sensul înțelegerii suferinței și nevoii de ajutor. De data aceasta atât mijloacele cât și scopul sunt cunoscute. Este de sorginte creștină și se bazează pe învățătura lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea și frumusețea demonstrației, vom folosi și noi câteva exemple. Iubirea conjugală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încă de la insecte. Scopul acumulării este de a asigura necesarul pentru perioada de timp nefavorabilă, dar și pentru alimentația progeniturilor, fie ele larve sau pui. Din cele de mai sus se conturează clar faptul că proprietatea are o puternică bază instinctuală, ea se regăsește pe întreaga scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se regăsește constant în relațiile dintre familiile rezultate din căsătoria copiilor. Pentru cei din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai înaltă a organizării sociale, la om comunicarea, limbajul comun și conștiința originii comune au condus în timp la unirea comunităților de familii realizând națiuni și popoare, la formarea cărora hotărâtoare sunt două sentimente care, de asemenea, sunt de natură instinctuală: - iubirea națională: definită ca acel sentiment de simpatie, asemănător iubirii familiale, pentru toți cei care vorbesc aceeași limbă și au aceeași origine. Acest sentiment este cunoscut și sub numele de naționalism, denumire bine conturată taxonomic, dar extrem de controversată în ultimele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
topit treptat. Exemplele în natură sunt pe cât de numeroase pe atât de emoționante și, bineînțeles, ele nu pot fi justificate prin puterea de acțiune a rațiunii, ceea ce demonstrează că la originea lor nu poate există decât un sentiment de natură instinctuală. Suferința, în general, atrage după sine un sentiment de milă și solidaritate chiar și în lumea animală. Așa, de exemplu, la furnici femelele bolnave, flămânde sau rănite sunt ajutate, alimentate și ocrotite de suratele lor, sau dacă în conflictul dintre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poligenice. Prin urmare instinctele determină comportamentul elementar, cu atât mai evident cu cât formele de viață sunt mai simple. Devine cu atât mai complex cu cât ne apropiem de formele superioare de viață, unde comportamentul este rezultanta interacțiunii dintre pornirile instinctuale și realitățile mediului în care ființa trăiește. Chiar și pentru ființele superioare (inclusiv omul), comportamentul în ultimă instanță, nu este decât modalitatea prin care un organism răspunde la un stimul. Acest răspuns presupune un mecanism complex, format dintr-un aparat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare. Acest proces s-ar realiza prin condiționarea clasică (reflexele condiționate ale lui Pavlov) și condiționarea aparentă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să se autoactualizeze pentru realizarea deplină a propriilor posibilități, în satisfacerea setei de cunoaștere și împlinire. Abraham Maslow (170), unul dintre fondatorii acestui din urmă curent, introduce chiar o scară a autoactualizării (selfactualisations) care ar porni de la: 1 - motivația fiziologică (instinctuală), 2 - în căutarea siguranței (securitate, ordine și stabilitate), 3 - pentru dobândirea de bunuri și dragoste, 4 - ce i-ar aduce aprecierea, autorespectul și sentimentul de succes și 5 - ultima etapă fiind evaluarea și capacitatea de autoevaluare. În elaborarea acestei concepții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În elaborarea acestei concepții Maslow pleacă de la înclinația naturală a omului pentru frumos, bine și adevăr. Nici comportamentaliștii și nici umaniștii, adepți ai motivației ca motor al existenței, după cum se vede nu trec peste nevoile bazale, fiziologice, nevoi satisfăcute doar instinctual, deci nu fac abstracție de instincte. Singura modalitate de a asimila instinctul cu motivația ar fi acceptarea termenului de motivație „în sine” ce ar ține de însăși natura existenței, care devine astfel imanentă și în esență determină existența individuală ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care-i poartă numele, în care etapizează manifestările individuale ca interacțiune între Sine, Eu și Supraeu (id, ego și superego). Sinele ar cuprinde totalitatea manifestărilor și pornirilor instinctuale, native, ca dat natural și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a conflictelor sociale Să vedem acum, din această perspectivă, care ar fi natura conflictelor sociale. Prima constatare ar fi că omul, făcând parte integrantă din natură, nu poate face excepție de la legile care o guvernează. Ca orice ființă viețuitoare are
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și proprietate și, naturale, când sunt puse în pericol instinctele de reproducere și dominație. Acest tip de conflicte (instinctuale) se regăsește în lumea animală, iar în virtutea lor viața se desfășoară în armonie la acest nivel. Se poate spune deci că viața animală este încătușată în instincte, pentru că instinctele sunt singurele manifestări care le coordonează existența. Iată de ce se spune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
claselor avute, situație firească în societățile naturale, dar care abil exploatate ideologic și doctrinar, de cele mai multe ori la modul subversiv și diversionist, pot produce adevărate dezastre sociale. Sugestii pentru o terapie socială Plecând de la aceste realități biologice, cunoscându-le baza instinctuală și modul de manifestare în condițiile alterării lor ca urmare a realităților sociale, Paulescu face un pas mai departe, propunând unele soluții și remedii în spiritul pragmatic al medicinii. Cunoscându-le cauza și efectul, el încearcă să elaboreze modalități terapeutice
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu negate) la care să se adauge mijloace coercitive cu scopul împiedicării abuzurilor ce duc la vicii. În sfârșit tratamentul lor, nu are un alt resort decât voința educată, pentru că numai voința conferă individului puterea de a-și inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
puterea de a-și inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiind întâmplătoare, iar copiii rezultați nu trebuie să aparțină mamelor, ci statului, care s-ar ocupa de educarea și formarea lor, prin încredințarea acestora unor indivizi sănătoși și normali, dar fără apartenență familială. Și acest aspect însă contravine unei laturi instinctuale a ființei umane și anume instinctului de reproducere din care rezultă dragostea conjugală și părintească împreună cu derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de natură instinctuală cum ar fi; mila, compasiunea, filantropia, umanitarismul, sentimente manifeste în forme mai mult sau mai puțin rudimentare dar evidente și în lumea animală, începând cu furnicile (care-și îngrijesc suratele flămânde, bolnave sau aflate în pericol) și continuând pe toată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În stare primitivă (mai spune Rousseau) omul era total lipsit de instinctul de proprietate și dominație, astfel el nu cunoștea nici vanitatea, nici stima, nici disprețul. Inegalitatea între oameni ar fi cauza tuturor relelor, ea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profundă impresie asupra maselor de ignoranți și nu mai puțin adevărat, asupra unor categorii de intelectuali a căror cunoștințe în domeniul biologiei erau la nivelul ignoranței. Eroarea biologică constă în faptul că ignoră natura socială a omului, nu cunoaște natura instinctuală ca esență a vieții și a comportamentului uman și nu recunoaște cauzele dezordinilor sociale determinate de devierea instinctelor de la destinația lor naturală. În plus propune remedii de-a dreptul absurde, împotriva naturii cum ar fi suprimarea proprietății și a ierarhiei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
morala creștină pune stavilă exceselor instinctelor sociale devenite vicii (cauza atâtor nenorociri individuale și colective), ridicând ființa umană la rang de divinitate. Paulescu reușește să demonstreze nu numai cauza relelor de-a lungul istoriei umanității care au la origine pornirile instinctuale, dar demonstrează în egală măsură remediile pe care doar morala creștină prin Iisus Hristos și urmașii săi apostolii le-au găsit, tot în natura ființei umane. Dincolo de interpretările critice, dincolo de marile frământări pe care creștinismul le-a cunoscut de-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la acest nivel și 2. dominația și subordonarea, ca instinct social, indiferent sub ce formă este practicat și acceptat de conaționali. Ori, simpatia omenească (umanitarismul) este mult prea slabă pentru a suplini iubirea națională, iar dominația și subordonarea sub raport instinctual la nivelul umanității lipsește cu desăvârșire, pentru că nu există nici un impuls natural în a respecta de pildă un șef sau un stăpân de altă nație. Prin urmare, neexistând instincte naturale care să apropie membrii societății omenești în ansamblu, omenirea nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
oameni și popoare. Pentru a fi și mai elocvent compară Biserica cu o școală, în care elevii sunt credincioșii (poporul), iar dascălii sunt preoții, școală în care învățăturile lui Hristos sunt propovăduite mereu, toate fiind orientate spre a diminua pornirile instinctuale și îndeosebi a viciilor derivate din acestea. În același timp realizează apropierea oamenilor prin iubire și înțelegere în spiritual carității, deci a dragostei creștine. Si într- adevăr, prin practica liturgică și predicii, biserica nu a încetat o clipă să-și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spiritual carității, deci a dragostei creștine. Si într- adevăr, prin practica liturgică și predicii, biserica nu a încetat o clipă să-și îndeplinească rolul de școală, propovăduind continuu perceptele credinței, care în fapt nu sunt altceva decât opreliști în fața tendințelor instinctuale. Preoții, la rândul lor, trebuie să fie desăvârșiți în viața lor, întocmai ca apostolii ai căror urmași sunt. În primul rând ei sunt datori să se ridice deasupra sentimentului instinctiv al iubirii naționale și să practice iubirea internațională (sau universală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]