31,773 matches
-
privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În primul rând, abordarea oferă o metodă riguroasă, sistematică de studiere a efectelor instituțiilor asupra comportamentelor. Pornind de la premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom (2007
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom (2007) reușește să rezolve una dintre cele mai delicate probleme pentru științele sociale și politice, și anume înțelegerea schimbării instituționale. Mergând pe firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
glorie și de perioade de declin. Practic, Vama Veche, după perioada de glorie înregistrată în primii ani de după 1990, devine în scurt timp victima propriului succes. Prin contrast, 2 Mai a traversat toată această perioadă fără transformări radicale, impactul schimbărilor instituționale neafectând la fel de dramatic strategiile localnicilor. Fără a încheia într-o notă pesimistă, aleg un fragment din interviurile realizate de Liviu Vasile care exprimă cel mai bine motivația întregului demers: „Din păcate, eu spun că ce se vede în Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
autoarea avea să primească în 2009 Premiul Nobel pentru economie. Impresionantă prin anvergura teoretică, lucrarea se bazează pe un număr mare de cercetări empirice. În locuri foarte diferite, din Europa de Vest până în subcontinentul indian sau în Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași probleme
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași probleme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului și alte comunități umane au primit răspunsuri instituționale a căror structură o putem înțelege apelând la acest cadru
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași probleme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului și alte comunități umane au primit răspunsuri instituționale a căror structură o putem înțelege apelând la acest cadru teoretic . De asemenea, multe studii au dovedit că acest cadru poate fi aplicat și în cercetarea altor situații problematice decât cele investigate de obicei, precum modul în care sunt guvernate
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cele ale lui Colbu (2013), Cerkez (2010), Vlăsceanu (2012), Bouroșu (2012). Marea lor majoritate privesc spre prezent și spre viitor. Ele sunt, pe de o parte, rezultatul elaborării minuțioase, informate teoretic, a unor intuiții care au sugerat că aplicarea cadrului instituțional de analiză poate fi fructuoasă. Pe de altă parte, deși viza lor este una explicit academică, cu greu nu am recunoaște în cazul multora sugestii (adesea nu doar implicite) privind formularea sau evaluarea unor politici publice. Nu voi insista însă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
al anilor 2000 de către cercetători și studenți ai SNSPA, a cercetărilor făcute de echipele Școlii lui Gusti în anii ’30 ai secolului trecut în zona Vrancei . Aceste noi date, coroborate cu altele disponibile, permit crearea unei imagini a evoluției aranjamentelor instituționale tradiționale din acea zonă, în prima parte a secolului XX, în perioada socialistă, precum și până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat de câteva observații. Ele vizează faptul că munca de a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind ostromian propunerea lui Stahl, nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent - neoiobăgia - produce efecte perverse. De exemplu, el induce o altă raportare la proprietate decât cea pe care o întâlnim în societăți precum cele din vestul Europei. Micii proprietari aparent ar avea tot
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent - neoiobăgia - produce efecte perverse. De exemplu, el induce o altă raportare la proprietate decât cea pe care o întâlnim în societăți precum cele din vestul Europei. Micii proprietari aparent ar avea tot interesul să aibă cea mai mare grijă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sau când o năvălire a vrăjmașului îi împiedică să secere sunt în primejdie să moară de foame (Cantemir, 2001, pp. 172-173). După Gherea, un fenomen social atât de răspândit nu poate avea cauze individuale. Acestea trebuie să fie, am zice, instituționale: țin de regulile, normele în vigoare și de stimulentele de acțiune create . De pildă, deși țăranul are în proprietate o suprafață de teren agricol, în multe cazuri este nerentabil să îl lucreze și preferă să îl dea în arendă (chiar
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
un preț mic) și să arendeze el însuși alt pământ, cu un preț mai mare, dacă astfel obține un beneficiu mai mare. Explicația faptului că țăranul nu își cultivă propriul pământ nu este deci aceea că e leneș: dimpotrivă, aranjamentele instituționale îl determină să se comporte într-un mod care poate părea absurd (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 94). Este interesant că Gherea (1977, p. 204) face apel la un soi de experiment mintal pentru a susține că instituțiile au un rol hotărâtor
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
1977, p. 204) face apel la un soi de experiment mintal pentru a susține că instituțiile au un rol hotărâtor în modelarea comportamentului oamenilor. Să luăm, zice el, țărani români și să îi stabilim în Danemarca, într-un alt cadru instituțional: după ceva vreme, ei vor deveni la fel de buni agricultori ca danezii; dar dacă invers, luăm un număr de țărani danezi și îi aducem aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică a neoiobagului nostru sub regimul în vigoare”. Lenea sau îndărătnicia în a lucra pe moșia boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a problemelor
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
se întâlneau fără a cere ajutorul unui factor extern , dimpotrivă, adesea împotriva încercărilor acestuia de a interfera. Aceasta este teza pe care o susțin și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
colective - precum educația, asistența medicală etc.). Similar cu ce s-a întâmplat în multe alte zone ale lumii, și la noi în țară doi factori au avut un rol central: (1) relațiile de tip capitalist, care au transformat inclusiv aranjamentele instituționale din agricultură (cultivarea plantelor, creșterea animalelor, dar și utilizarea fondului silvic etc.); și (2) statul centralizat, care a impus în această perioadă o administrație tot mai puternică și a introdus taxarea individuală. Cei doi factori și-au dat mâna pentru
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
primăriilor. Administrația locală a repre zentat voința statului central. Primarul, perceptorii, dorobanții nu erau membrii satului, ci statul; ei erau organul statului în sat. Preluând argumentele lui Stahl, și alți autori, inclusiv în acest volum, au susținut că, deși aranjamentele instituționale ale satului devălmaș nu au putut să reziste atacului combinat al celor doi factori amintiți aici, ele au reușit să funcționeze o perioadă îndelungată - timp de mai multe secole; și, s-ar putea continua, dacă s-au menținut o perioadă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
chiar abundența resurselor comune și au funcționat în perioada în care aceste circumstanțe s-au păstrat; deterioarea circumstanțelor a reprezentat momentul în care și instituțiile respective și-au arătat cu claritate slăbiciunile. Dar dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că aranjamentele instituționale din satele devălmașe diferă în mod radical de acelea pe care Ostrom le-a studiat; căci Ostrom s-a aplecat asupra acelor instituții care au reușit să facă față situațiilor în care resursele deveneau limitate sau chiar apărea o puternică
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
vedere doar situațiile în care pășunea lui Hardin era încă imensă, iar animalele care o pășteau erau încă puține, ci mai ales acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei comunități. Regulile de alegere O primă caracteristică a instituțiilor satului devălmaș a fost aceea că ele nu au avut complexitatea necesară pentru a face față
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică, de bună seamă, atunci când referința nu mai este statul arhaic, ci cel evoluat, în care diferențierea socială este puternic prezentă. Abundență și raritate Așa cum am văzut, cadrul ostromian de analiză se apleacă prioritar asupra
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]