3,826 matches
-
fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un comportament servil, adaptat perfect la condițiile impuse de instituționalizare, pe care le consideră firești și necesare și din acest motiv va refuza ca să le mai abandoneze, considerând lumea un „spațiu al nesiguranței și al pericolului”. Această categorie de persoane instituționalizate se va identifica cu instituția respectivă. Comportamentul în cauză are un caracter protestatar și este expresia refuzului claustrării instituționale. Această categorie de indivizi, cu un Eu tare, dar labil, nu se poate adapta la regimul de viață din instituție, pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
claustrării instituționale. Această categorie de indivizi, cu un Eu tare, dar labil, nu se poate adapta la regimul de viață din instituție, pe care-l resimte ca represiv și din care încearcă permanent, prin orice mijloace, să iasă. Între persoanele instituționalizate și personalul de îngrijire se instalează o permanentă stare de tensiune, conflicte, imposibilitatea de a realiza orice formă de comunicare. Instituția este percepută ca un „loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele instituționalizate și personalul de îngrijire se instalează o permanentă stare de tensiune, conflicte, imposibilitatea de a realiza orice formă de comunicare. Instituția este percepută ca un „loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a accepta instituția ca pe un „spațiu ocrotitor/securizant”; b) recrutarea atentă a personalului de supraveghere-educație-îngrijire din cadrul instituției, întrucât, în numeroase cazuri, personalul s-a dovedit a avea variate și serioase „probleme nevrotice”, pe care le proiecta asupra celor instituționalizați, în scopul detașării de acestea; c) utilizarea, în primul rând, a unor „metode psihologice” de terapie, comunicare educație specială și recuperare a persoanelor instituționalizate; d) evitarea stărilor de tensiune, a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
s-a dovedit a avea variate și serioase „probleme nevrotice”, pe care le proiecta asupra celor instituționalizați, în scopul detașării de acestea; c) utilizarea, în primul rând, a unor „metode psihologice” de terapie, comunicare educație specială și recuperare a persoanelor instituționalizate; d) evitarea stărilor de tensiune, a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestea; c) utilizarea, în primul rând, a unor „metode psihologice” de terapie, comunicare educație specială și recuperare a persoanelor instituționalizate; d) evitarea stărilor de tensiune, a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea și consolidarea Eului personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea și consolidarea Eului personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive; g) existența unor contacte permanente cu lumea ale spațiului instituționalizant, în scopul „deschiderii” care să anuleze sau cel puțin să atenueze „traumatismul instituționalizării”. Secțiunea V Aspectele interdisciplinare ale igienei mintale Capitolul 35 Educația și igiena
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acord cu societatea, apelând la următoarele mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanisme: conformism: scopuri culturale și mijloace instituționale acceptate; inovație: scopuri culturale acceptate, dar mijloace instituționale respinse; ritualism: scopuri culturale refuzate, dar mijloace instituționale acceptate; retragere: refuzarea atât a scopurilor culturale, cât și a mijloacelor instituționalizate; revoltă: scopuri culturale și mijloace instituționalizate refuzate și înlocuite cu altele. Anomia socială are repercusiuni profunde și imediate asupra personalității individului, a stării de sănătate mintală a acestuia, fapt care interesează direct acțiunea de igienă mintală. Din acest motiv, trebuie căutate aspectele care, în condițiile stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vor aplica măsuri de recuperare, pe când în cazul deficienților cu stări defectuale postprocesuale constituite se impune aplicarea unor măsuri de readaptare complexă, socială, familială, școlară sau profesională. M. Sim face o sinteză a acțiunii de recuperare și a organizării rețelei instituționalizate afectată acesteia. În sensul acesta, el distinge recuperarea prin regimul de internare intraspitalicească și recuperarea prin regimul ambulator. Recuperarea bolnavilor psihic prin regimul de internare intraspitalicească privește următoarele aspecte: terapia administrativă, legată de organizarea vieții bolnavului, organizarea, înzestrarea și programul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acționa în sens psihoprofilactic, acțiunea de igienă mintală trebuie orientată către factorii de sanogeneză, pe care trebuie să-i promoveze, și către factorii de morbigeneză, pe care trebuie să-i combată. Or, această intervenție presupune o acțiune socială de tip instituționalizat a igienei mintale. În sensul acesta, igiena mintală funcționează ca o mentalitate care conduce la o strategie socială de acțiune practică, având valoare sanogenetică. Se poate însă ca și în acest caz să se cadă în cealaltă extremă, și anume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societății,sistemul educațional din țara noastră,în ansamblul lui, este într-o continuă provocare datorită unei cereri puternice din partea societății civile și a industriei pentru noi competențe individuale și colective,a unei cereri pentru noi forme de învățare,mai puțin instituționalizate și cu acces la informație și cunoștințe.În întâmpinarea acestor provocări a început să capete accente din ce în ce mai vizibile în sistemul de învățământ românesc Tehnologia informației și a comunicațiilor,prilej pentru specialiști și psihopedagogi de a-și împărți părerile în pro
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
bolii și a bolnavului, consilierea psihologică și terapia de suport. Termenul de asistență provine din cuvintele latinești: assisto, -are și adsisto, -are, care semnifică a fi alături de cineva, a-i acorda sprijin și ajutor în rezolvarea unor probleme. La nivel instituționalizat, acordarea de asistență se referă la ansamblul acțiunilor organizate pe plan social cu scopul de a asigura condiții optime de dezvoltare sau de a preveni și înlătura situațiile de suferință prezente temporar în viața persoanei. La nivelul informal, al relațiilor
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
proclamă, explică și susține, prin scurte, dar pregnante articole teoretice, estetica noului curent literar, „onirismul estetic” sau „structural”, care, prin sensul antirealist, irită autoritățile și factorii de îndrumare a culturii. Simpla idee a existenței unui grup care funcționa în afara cadrelor instituționalizate era inacceptabilă pentru optica dirijistă a forurilor culturale oficiale. Grupul oniric - încurajat la un moment dat de Miron Radu Paraschivescu - avea să își mențină coerența până prin 1971, destrămându-se lent. În ianuarie-martie 1968 Ț. se afla la Paris (recomandat de
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a scriitorilor români la Chișinău, din al cărei comitet de conducere fac parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Tudor Pamfile, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea. Datorită unei vieți literare intense, în 1939 Societatea Scriitorilor din Basarabia ia o formă instituționalizată. Necesitatea constituirii ei a fost pe larg dezbătută anterior în revistele literare și în cadrul unor întruniri publice. Primul congres îl alege președinte pe Pan Halippa. Ca prim obiectiv statutar Societatea își propune formarea unui front literar-cultural unit „pentru promovarea scrisului
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje doar bănuite, populații primitive, cu obiceiuri ciudate, realități ce par din altă eră, dacă nu din altă lume. Dacă pitorescul unui Istanbul cu frizerii, cafenele și chioșcuri cu bacșiș instituționalizat, cu bazar, palate și minarete nu mai surprinde, priveliștile din Țara de Foc se detașează prin ineditul vieții primitive. Toate pânzele sus! se situează deasupra întregii proze românești de aventuri, numărându-se, totodată, printre puțin numeroasele scrieri viabile ale „obsedantului
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
ani de viață, copilul devine un zid fără temelie. Oricâte probleme ar fi într-o familie, oricât de degradat ar fi mediul familial în care a trăit, copilul provenit din familie este mult mai bine pregătit pentru viață decât copilul instituționalizat. Familia, direct sau indirect, impune reguli de comportare încă din primele luni de viață. Din instinct părintele își clădește în minte un ideal pentru propriul copil. Uneori nu știe cum să-l ajute pe acesta, dar cu siguranță știe unde
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
coparticipare. Ea cere dragoste, dar cere și judecată limpede. În educație ca și în medicină e mai ușor să previi decât să îndrepți. Precum se știe în familie se fac primii pași în educație, apoi se continuă într-un cadru instituționalizat. Nu degeaba se spune în popor: Odată cu intrarea copilului în școală responsabilitatea părinților se amplifică proporțional cu complexitatea sarcinilor instructiv-educative. Educația trebuie să fie unitară și continuă. Părinții trebuie atrași alături de școală, prin metode pedagogice, determinându-i să adere la
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
să preia o parte din sarcinile familiei. Să nu uităm niciodată că a educa este mai greu decât a instrui. Tocmai în acest sens e nevoie de colaborare între școală și familie dar mai ales de suplinire cu o formă instituționalizată când rolul familiei se diminuează. În multe cazuri am găsit soluții în înscrierea copiilor în Asociații și Centre nonguvernamentale, care veghează la instruirea și educarea acestora după programul școlar, iar rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Să nu uităm că
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
implicarea directă a părinților în activitatea instructiv educativă (activități curente, jocuri, activități extracurriculare, manifestări cultural-artistice); creșterea interesului față de copii (criterii de apreciere a activității copiilor). Activitate permanentă: Consiliere pe teme educative legate de evoluția fiecărui copil preșcolar în cadrul programului educativ instituționalizat, corelat cu comportamentele și atitudinile manifestate în sânul familiei - colaborare cu familia prin dialog liber.
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
socială a persoanelor vârstnice a fost primul act normativ care a reglementat serviciile sociale destinate unei anumite categorii de populație și a creat premizele dezvoltării infrastructurii necesare susținerii sistemului de îngrijire a persoanelor vârstnice dependente la domiciliu și în regim instituționalizat. După cinci ani de la implementarea legii au fost constatate o serie de puncte slabe referitoare la incapacitatea sistemului de a asigura accesul tuturor persoanelor vârstnice care întrunesc condițiile de eligibilitate la serviciile de îngrijire necesare, precum și la o serie de
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
aveau la dispoziție politicienii tranzițiilor postcomuniste în momentul în care și-au asumat sarcina de a construi capitalismul în fostele societăți socialiste. Și aceasta era și „zestrea” intelectuală pe care au adus-o ca fundament al politicilor tranzițiilor atât intelectualitatea instituționalizată occidentală, cât și cea a fostelor societăți socialiste. Aici s-au despărțit. Căci, în vreme ce instituțiile financiare internaționale și de integrare occidentală - strâns corelate între ele - au adoptat mai ales paradigma transformării instituționale, o bună parte dintre intelectualii est-europeni par a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor români și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor de finanțare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme, importanța variabilelor culturale și sociologice pentru explicarea fenomenelor economice și instituționale de bază. În toate orientările menționate, accentul studiului este pus pe indivizi care se angajează voluntar în rezolvarea problemelor colective, la diferite niveluri, mai mult sau mai puțin instituționalizate, mai vaste ori mai restrânse. Folosind alți termeni, în teoretizările menționate mai sus - participare politică, apartenență asociativă sau implicare comunitară - problema comună este cea a implicării voluntare a indivizilor în furnizarea a ceea ce economiștii numesc bunuri publice. Printr-o astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]