156,939 matches
-
necesită a fi corectate, înainte de a implementa aceste politici la nivel național. Prin urmare, proiectul pilot se va desfășura pe 12 spitale: 2 spitale clinice regionale de urgență cu nivel de competență IA, 2 spitale județene clinice de urgență, 2 institute clinice naționale, 2 spitale județene de urgență care nu au statut de spital clinic, 4 spitale municipale sau orășenești. Noi am propus ca el să înceapă de la 1 iulie 2014, pe o perioadă de un an, cu monitorizare permanentă din partea
Principalele modificări aduse legii privind reforma în sistemul sanitar [Corola-blog/BlogPost/94038_a_95330]
-
au declarat fără nicio religie ! Nu mă mir deloc că cei mai mulți viețuiesc pe malurile Dâmboviței (8.067 din care 1.736 de persoane în Sectorul 6; cei mai puțini, 743, în Sectorul 5), urmează cei din orașul de la poalele Feleacului. Institutul Național de Statistică (http://www.insse.ro/cms/,) oferă toate datele de interes public. Analizate cu atenție găsim explicații la mai tot ce se întâmplă prin țărișoara noastră. În toate domeniile de activitate. Pe scurt. Din cei 20.121.641
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu. A abordat multiple subiecte controver sate, precum participarea României la războiul pentru recuperarea Basarabiei și nordului Bucovinei, rolul mareșalului Antonescu dar și al lui Nicolae Ceaușescu sau al lui I.V. Stalin. În calitate de secretar științific al Institutului A. D. Xenopol și apoi de Director al Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, filiala Iași, de profesor universitar și de conducător de doctorat, Gheorghe Buzatu a adus o contribuție majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
să fie scoase la lumina zile. Locul său trebuie meritoriu să se regăsească în Panteonul marilor oameni se știință ai Țării, pe care a iubit-o și respectat-o cum numai el a știut. Ar fi o initiativa deosebita ca Institutul de Istorie al Academiei de la Iasi sa poarte numele ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de 10 clase ale școlii elementare, medii și la Liceul Regele Ferdinand din orașul Râmnicu Sarat (1946-1956), a urmat cursurile Facultatii de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1956-1961). După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol” al filialei Iași a Academiei Române (1961-1992), apoi, ca cercetător știintific principal I al „Centrului de Istorie și Civilizatie Europeana al Filialei din Iași a Academiei Române” (1992-1997), profesor de „Istorie Contemporană și Relații Internaționale” la
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a Academiei Române” (1992-1997), profesor de „Istorie Contemporană și Relații Internaționale” la Universitatea din Craiova (începând din anul 1997), iar până la 20 mai 2013, profesor consultant la Universitatea „Ovidius” din Constanța. In paralel, a îndeplinit și funcțiile de secretar științific al Institutului „A. D. Xenopol” din Iași (1975-1990), precum și pe cea de director al Centrului de Istorie și Civilizatie Europeana al Filialei Iași a Academiei Romane (din 1992). In legislatura 2000- 2004 a fost senator al României. Inainte de toate, istoricul Gheorghe Buzatu a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a răspuns, zâmbind: S-ar putea să mai existe, câteva...Acesta era marele istoric, fără egal în ultimele decenii. A fost unic!. Și, deodată, am aflat dureroasa veste: s-a stins la datorie! Inima i s-a oprit, fiind la Institut, în biroul său, la masa de lucru. Am urmărit posturile de televiziune. Toate comentau arestarea lui Becali, dar niciun cuvânt despre cel care se stinsese, despre Eminentul Om de Știință, cel mai mare istoric al românilor și românității! Așa apreciază
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
nu demonstrează decît un singur lucru: că Dorel Defour nu era capabil să construiască corect o frază în limba română. V) "Cel de-al doilea fiu al marelui scriitor, Radu (decedat de cancer în 1996) a fost medic cercetător la Institutul Cantacuzino, unde ajunsese să dețină o funcție foarte importantă înainte de 1989, ocupîndu-se de imunizarea cuplului dictatorial ori de cîte ori acesta se deplasa în țări din Asia și Africa. Acest "secret" nu l-a putut dezvălui familiei decît după Revoluție
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
s-a desfășurat, în zilele de 6 și 7 noiembrie, Rotonda de la Araci, sat în care în 1882 se năștea scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitați să participe un grup de cercetători ai Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" din București, a constituit-o Memorialul de călătorie în literatura română. Peregrin transilvan din stirpea lui Ion Codru Drăgușanu, cu atitudine modernă și dezinhibată față de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuși a îmbogățit acest
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
o să auzi că eu nu mai sunt împărat și nici tu Lu Li doar un măgar și-ar putea închipui că asta e spre bine Din volumul de versuri Era astăzi, de Andrei Codrescu, în curs de apariție la Editura Institutului Cultural Român
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Iordan Datcu Ca și alți critici și istorici literari din generația anterioară de la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de care s-a simțit mai apropiat, între ei I. C. Chițimia, Ovidiu Papadima și Gh. Vrabie, Ion Oprișan a publicat deopotrivă cărți de critică și istorie literară (o carte despre Mihail Sadoveanu, una
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
acceptării sale în cercul colaboratorilor revistei „Azi“, echivalent cu pătrunderea în lumea literară, unde adaugă noi prietenii altora bine consolidate (Paul Păun,în primul rând,frate al unei colege de școală, iar, prin el, Gherasim Luca). Este intervalul de după absolvirea Institutului „Pompilian“, al primilor pași în amfiteatrul Facultății de Drept. Au loc firești modificări de psihic, de optică. Sub presiunea unei adolescențe acut sensibilizate, crește preocuparea pentru definirea și exprimarea eu-lui, invadat de interogații febrile, răvășit,uneori, de neliniști prea puternice
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
și artistic și la modul cum au trecut, unele modificate, în Istoria literaturii române. În articolul despre cartea Corneliei Ștefănescu G. Călinescu sau „seriozitatea glumei estetice” el reține mai cu seamă paginile evocatoare dedicate excursiilor organizate de Profesor cu membrii Institutului și ultimelor lui zile în sanatoriul Otopeni. De o apreciere meritată beneficiază și o altă carte a Corneliei Ștefănescu: Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii. Spuneam că Teodor Vârgolici abordează și studiul mai amplu, ca Evoluția noțiunii de roman
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Matei, al doilea roman al Florinei Ilis este și el construit după aceeași tehnică a palimpsestului. Textul e însă mai unitar și mai mult orientat către profan, către experiențe mai terestre, deși propensiunea spre metafizic nu dispare. „Și ieri la Institut am găsit e-mail-ul ei cu Chemarea Sfîntului Matei, tabloul lui Caravaggio, trimis mie de ea, și-mi explică în message cum Matei e singurul dintre cei de la masă spre care se întinde mîna lui Iisus și cum el e singurul
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
sau australieni, aș fi putut să găsesc un pretext oarecare și să cobor la prima stație de autobuz sau de metrou, dar perspectiva de a mă enerva mă făcuse să renunț. Aveam oricum să-i întâlnesc spre seară, fiindcă tot Institutul fusese obligat să participe la o recepție de bun venit. La începutul haosului, la volanul mașinii personale, făceam de câteva ori pe săptămână drumul spre aeroport și rămâneam la dispoziția vizitatorilor străini de dimineața până seara târziu. Mă confundau, de
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
de misiunea lor civilizatoare, pe care sfârșisem prin a-i detesta cu o tandrețe tristă și obosită. De mai bine de un an, mașina mea zăcea pe trotuar, în fața blocului, cu roțile furate, iar la recepțiile de bun venit ale Institutului treceam pe fugă, cât să fiu văzut de director. Am întins mâna și ploaia, rece, m-a făcu să frisonez. Ultima umbrelă mi se stricase cu câteva zile înainte și neglijasem să cumpăr alta, a patra într-o lună; importate
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Revopsit complet în galben, o cămilă pictată sub geamuri, rula pe banii Mesiei cu o mie de capete. Resemnat, am aprins una din țigările rău mirositoare fabricate încă în țară și m-am apropiat de masa în spatele căreia somnola portarul Institutului. - Nu mai vine primăvara, am spus. - Așa-i, mi-a dat dreptate portarul subit trezit, totul s-a dus dracului și noi de asemenea! Bătrân palavragiu! Era acolo, în sptele mesei înegrită și ciobită de timp, din ziua în care
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
mi-a dat dreptate portarul subit trezit, totul s-a dus dracului și noi de asemenea! Bătrân palavragiu! Era acolo, în sptele mesei înegrită și ciobită de timp, din ziua în care, cu douăzeci și doi de ani în urmă, Institutul începuse să funcționeze, și părea că va fi pentru totdeauna. Cu mâinile și picioarele mereu înghețate din cauza curentului rece care mătura holul de la intrare, îi trebuiseră ani și ani înainte ca serioase îndoieli să-l tulbure în legătură cu seriozitatea cercetărilor făcute
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
cu toată lumea. Iar atunci, cum s-a întâmplat în acea zi de primăvară ploioasă, pentru a spune cee ce spunea de obicei: că, poate numai Cel de Sus știa când, cum și cu ce scop doamnele și domnii cercetători ai Institutului, care îmbătrâneau și se îngrășau pe zi ce trece sub privirea lui somnolentă, își făceau cercetările, fiindcă toți, de îndată ce soseau spre prânz se și grăbeau să plece, iar el putrezea singur, în spatele mesei, cu mâinile și cu picioarele înghețate, până la
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
fatalist palmele încrucișate: că, dacă n-ar fi fost vizitele străinilor, care nu conteneau să năvălească în capitală, și care-i mobilizau cât de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul în mâinile lui înghețate. Cu privirea pierdută pe zidul din față, și-a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș’doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
în somnolență. Până de curând, femeia de serviciu - care vindea și cafea preparată pe un reșou ascuns în vestibulul closetului pentru femei - lăsa scrisorile de două sau trei ori pe săptămână pe biroul fiecăruia. Fusese concediată la ultima reorganizare a Institutului și, de atunci, factorul vărsa corespondența pe o măsuță plasată în holul de intrare, în apropierea scărilor. Aruncasem o privire, dar fără interes, pentru că nu așteptam nici o scrisoare. Am vrut să arunc mucul afară dar, la pândă, Ilarie a scos
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
ar fi petrecut atunci în mintea lui și nu oferea nici o sugestie asupra inteligenței sale" ( Conștiința unei generați). Pe acest tânăr Al. Cerna-Rădulescu îl angajează la corectura săptămânalului "de șarjă, teatru și humor" "Nastratin", iar poetul comunist Ștefan Popescu la "Institutul de statistică". Iată scrisoarea de recomandare a lui Geo Dumitrescu către Ștefan Popescu: "Iubite nene Ștef, Fără a fi într-o situație cu mult alta decât a individului ce ț se prezintă, îndrăznesc totuși a-ț arăta cu degetul cazul
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
rușii vor câștiga, comunismul se va extinde și în România, "vor fi dosare", "vor cădea multe capete". În locul capetelor căzute, se vor ridica altele dintre tinerii săraci de la țară, precum al acestui Marin Preda care vorbește ca personajele sale. La Institutul de Statistică, Preda îl cunoaște pe un anume Pavel, comunist idealist, care umbla iarna fără palton și fără căciulă în semn de solidaritate cu comuniștii închiși în lagăr, cum ar fi poetul comunist Dumitru Corbea. Sergiu Filerot, care-i împrumutase
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
le transmitea el soldaților săi ordinele de noapte, după ce-i învățase să recunoască semnele prin palpare, pentru a nu fi nevoiți să recurgă la codificări pe bază de emisii de lumină. În 1822, s-a prezentat cu această ispravă la Institut Royal des Jeunes Aveugles din Paris, intuind că procedeul său de comunicare tactilă ar putea să le fie de folos elevilor lipsiți de vedere. Aici studia și Louis Braille, în vârstă atunci de 13 ani. Vederea și-o pierduse într-
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
-o, fără îndoială) și poate fi văzută măcar o dată pe an, străbătînd pe jos străzile Bucureștiului, cu un mic rucsac în spate, ca o studentă. Din cînd în cînd, citește România literară. Se ocupă, între altele, de comunicarea dintre două institute înrudite, New Europe College din București și Wissenschaftskolleg din Berlin. Cu regretul că spațiul nu ne permite publicarea integrală am alcătuit un colaj pentru cititorii noștri din incitantele scrisori-reportaj despre Noua Zeelandă, pagini firești și nu lipsite de un zîmbet subțire
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]