2,609 matches
-
conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător pasiv și al unui receptor activ. De data aceasta putem încadra situația în educația permanentă în care persoana își dezvoltă strategii active de căutare, își construiește și evaluează propriul traiect instructiv-educativ; 3. Din punct de vedere comunicațional, eficiența este produsă de cazul transmițător activ-receptor activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost parcurse de transmițătorul mesajului în construirea raționamentului propriu-zis), deoarece ele par acum extrem de simple și de evidente. Astfel de omisiuni, care îi pot produce dificultăți receptorului în urmărirea logicii și coerenței interne a mesajului, sunt destul de frecvente în activitatea instructiv-educativă (pentru mai multă concretețe, vom aminti concluzia unei secvențe dintr-un exercițiu de „spargere a gheții” pe care îl folosim în activitatea cu studenții: atunci când acestora li se cere să relateze cum ar explica, la telefon, unei persoane complet neinstruite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
privitor la contextul comunicării, credem că acesta trebuie să fie format și întreținut (din perspectiva laturii psihopedagogice) permanent în corelație directă cu latura sa fizică. Se poate lesne observa că actul comunicării privește multe deschideri operate în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative; în același timp, nu trebuie să uităm că tocmai aceste deschideri extraordinare pot permite pătrunderea și a unor variabile cu influență negativă asupra fenomenului educațional ca atare. De aceea, este necesară o analiză focalizată și nuanțată pe cât mai multe astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
posturii în timpul conversației, iar prezentarea include întregul comportament nonverbal, cuprinzând intrarea și plecarea din sala de discuții. Putem dimensiona aceste trei segmente ale comunicării nonverbale acordându-le la ceea ce Moore denumește „mișcarea” profesorului, element de captare și stabilizare a intereselor instructiv-educative la elevi/studenți; astfel, „mișcarea profesorului în cadrul clasei poate sprijini sau, dimpotrivă, împiedica procesul de comunicare. Mișcarea către cursantul care vorbește poate, spre exemplu, să transmită implicarea și interesul, pe când mișcarea de îndepărtare de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
remarcat deja în aceste rânduri (lucru care va fi dezvoltat mai profund în cadrul capitolului despre interacțiunea de grup) că adevărul și încrederea sunt două elemente indispensabile unei relații comunicaționale autentice, cu atât mai mult când aceasta se petrece în interiorul spațiului instructiv-educativ oferit de activitățile școlare; într-adevăr, astfel de aspecte sunt mai rar întâlnite în relația profesor-elev, incidență asupra căreia ne oprim aici, fiind vizibilă în momentul utilizării metodelor de interacțiune educațională; - un al treilea nivel este reprezentat de latura acțional-emoțională
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
noastră, este unul natural și util în învățare; totuși, în anumite momente, atunci când această matrice nu mai este flexibilă, avem de-a face cu un stereotip, fenomen care, departe de a aduce ușurință și eficiență în comunicare și în procesul instructiv-educativ ca atare, are tocmai rezultate inverse. Donelson Forsyth spune că, atunci când vorbim despre stereotipurile care apar în cazul grupurilor, avem de-a face cu o consecință a legii numerelor mici: „Dacă unii membri ai celuilalt grup se comportă într-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflict interpersonal: astfel, dacă o sarcină este realizată cu succes, fiecare membru își va asuma cea mai mare parte din acesta, iar dacă realizarea activității eșuează, atunci membrii se vor învinovăți reciproc. Iată un motiv suficient pentru care, în activitatea instructiv-educativă, cadrul didactic trebuie să dezvolte exerciții de responsabilizare a membrilor echipei: o astfel de tehnică poate fi listarea înainte de oră, pe tablă (flip-chart), a tuturor elementelor pe care membrii respectivi le aduc echipei (cineva - o stare de bucurie, altcineva - concentrarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestora. Credem că, în aceeași ordine de idei - și respectând principiul complementarității la care am făcut referire pe parcursul acestui capitol -, putem să spunem că și insuficiența informațională poate conduce la bariere comunicaționale și, în ultimă instanță, la scăderea eficienței activității instructiv-educative. De aceea, dezvoltarea unui concept de optimum comunicațional este mai mult decât necesară, iar cuprinderea în această acțiune a barierelor versus elementele ce caracterizează eficiența procesului de comunicare didactică reprezintă o modalitate de lucru adaptată. Un alt factor major în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de către cadrul didactic a acestei scale, a acestui continuum cu situația concretă și contextul învățării pentru cursanții săi, în sensul trecerii progresive de la o etapă la alta (deoarece scala respectivă se poate nuanța în funcție de necesitățile, dar și de posibilitățile activității instructiv-educative). DeVito (1988, p. 161) precizează trei tehnici simple pentru a obține o învățare mai puternică în procesul de ascultare: parafrazarea gândurilor vorbitorului, exprimarea înțelegerii pentru sentimentele acestuia și adresarea întrebărilor; în ceea ce privește cea de-a treia tehnică, respectiv cea referitoare la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmeze conexiuni între unități singulare de informații (noduri) în sensul unei structurări asociative, dar și să producă astfel de noduri (utilizatorul depășește rolul pasiv, construindu-și hipermedia). Este evident că aici vorbim despre provocarea unor noi roluri pentru actorii procesului instructiv-educativ. Dijkstra, Jonassen și Sembill (2001) numesc următoarele roluri: 1) roluri ale profesorului: - Catalizator/inspirator - trebuie să trezească curiozitatea celor care învață în colaborare prin întrebările și materialul pus la dispoziția acestora; - Observator - pentru cercetarea unor noi arii de cunoștințe și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în sensul unei dezvoltări progresive, pe de o parte, a unei valori optime a rolului în raport cu propria dezvoltare, și, pe de alta, asupra deschiderii la multitudinea de roluri pe care un cursant poate să le joace în timpul activităților cu caracter instructiv-educativ. Rezumat 1. Legătura dintre teoria conducerii și procesul de comunicare este una foarte strânsă, de multiinfluențare. Stilurile de conducere s-au fundamentat în: autocratic, democratic și „laissez-faire”, fiecare dintre acestea fiind adecvat în funcție de contextul comunicațional. În practică, există diferite teorii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
predarea în echipă (team‑teaching)" Iată că, dacă până acum am vorbit despre construirea de echipă și despre cum afectează aceasta pozitiv învățarea elevilor, o interogație firească este dacă și cadrele didactice vor exercita influențe similare de optimizare cu specific instructiv-educativ în cazul lucrului în echipă. Forsyth, preluându-l pe Cunningham, ne oferă un tabel cu cinci tipuri de strategii de predare în echipă (apud Forsyth, 1983, p. 439). Tabelul 13. Tipuri de predare în echipă (team-teaching) În fapt, am dorit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cunoștințe, priceperi și deprinderi, perfecționarea reprezentărilor, spiritului de observație, inițiativei și modului de a gândi. Jocul de fotbal are o contribuție esențială în îndeplinirea obiectivelor educației fizice școlare. Spre deosebire de celelalte grupe de activități folosite în pregătirea fizică a elevilor, influențele instructiv-educative prin joc reprezintă următoarele particularități: permit manifestarea complexă și favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităților motrice, precum și a deprinderilor și însușirilor moral-volitive; jocul de fotbal oferă posibilitatea aplicării în condiții mereu schimbătoare a priceperilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
programe școlare de educație fizică și sport a fost demarată în 1994/1995. Programele de educație fizică au un conținut diferențiat în funcție de gradul, ciclu de învățământ, tipul de școală ceea ce asigură accesibilitatea și un mai pronunțat caracter formativ al procesului instructiv-educativ prin creșterea contribuției educației fizice la pregătirea elevilor pentru profesiunea următoare. Evaluarea elevilor, notarea lor privind însușirea practicării jocului de fotbal, trebuie să fie realizată în funcție de „Standardele de evaluare” concepute în anul 2003 de Serviciul Național de Evaluare și Examinare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: 1. Selectarea jocului Alegerea jocurilor din cadrul unei lecții sau a unui ciclu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conflicte psihologice, având capacitatea de a deveni simbol al tendințelor, conflictelor, dorințelor copilului, iar terapia prin joc are la bază un efect armonizator care se manifestă sub forma unei concordanțe Între dorință și putință. Elementele de joc Încorporate În procesul instructiv-educativ pot motiva și stimula procesul didactic. Elevul, solicitat de joc va avea o comportare activă, iar jocul identifică adevărata personalitate, individualitate a copilului. Laturile dezvoltării psihice a copilului determinate prin joc sunt: Diferite situații de joc cu efecte diverse de
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor. Mediul școlar este „spațiul de întâlnire” cu caracter formativ al copiilor cu educatorii. Educatorii, acești „părinți spirituali” se vor situa în prelungirea formativ-intelectuală a părinților ca „părinți emoțional-afectivi”, având rol protector-securizant. Modelul educatorului este în primul rând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Oana Arghire P R E F A Ț Ă Reconsiderarea finalităților și a conținuturilor determinată de nevoia de adaptare a curriculumului național la schimbările intervenite în structura învățământului preuniversitar este însoțită de reevaluarea și înnoirea metodelor folosite în practica instructiv-educativă. Astfel, în învățământul preșcolar și primar, pe lângă metodele tradiționale de instruire și educare, jocul constituie una din cele mai eficiente modalități de rezolvare a problemelor învățării și instruirii, adecvate specificului și particularităților vârstei micii școlarități. Ceea ce caracterizează în esență jocul
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
copilului. Ceea ce jocul îi poate oferi copilului la timpul potrivit, rămâne ca achiziție prețioasă toată viața; ce nu i s-a oferit la vreme, nu poate fi recuperat în întregime niciodată, oricât s-ar încerca. Jocul constituie baza organizării procesului instructiv-educativ, fiind conceput ca mijloc de instruire și educare a copiilor, ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor concrete pe care și le propune procesul de învățământ și, în sfârșit, ca formă de organizare a activității de cunoaștere și dezvoltare
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
specifice jocului, cât și sarcini și funcții specifice învățării. Prin această formă de activitate -joc didacticse realizează o bună parte din sarcinile școlare, obiectivele jocului didactic fiind în interdependență cu obiectivele celorlalte forme de învățare. Integrat rațional în sistemul muncii instructiv-educative, jocul didactic capătă o finalitate pedagogică și un conținut instructiv-educativ bine determinat. Jocul didactic rămâne principala cale prin care copilul se afirmă și își aplică tot potențialul său intelectual creator în rezolvarea subiectului. Este o activitate complexă care solicită toate
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
această formă de activitate -joc didacticse realizează o bună parte din sarcinile școlare, obiectivele jocului didactic fiind în interdependență cu obiectivele celorlalte forme de învățare. Integrat rațional în sistemul muncii instructiv-educative, jocul didactic capătă o finalitate pedagogică și un conținut instructiv-educativ bine determinat. Jocul didactic rămâne principala cale prin care copilul se afirmă și își aplică tot potențialul său intelectual creator în rezolvarea subiectului. Este o activitate complexă care solicită toate procesele psihice, cognitive, afective și volitive în procesul de învățare
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Obiectivele specifice sunt deduse din finalitățile stabilite și sistematizate pe anii de învățământ. Spre deosebire de finalitățile generale, obiectivele specifice au o formulare precisă în sensul ca ridică în modul cel mai exact cu putință capacitățile psihice care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, cu ajutorul unor conținuturi bine delimitate ale modulelor care sunt parcurse. Obiectivele operaționale urmează a se stabili de către fiecare profesor în parte, cu ajutorul instrumentelor și procedurilor de operaționalizare plecând de la obiectivele specifice. 2. Analiza resurselor a) Conținutul învățării- conținutul activității didactice
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
a activității didactice. Atunci când măsurarea se face prin prisma unuia sau mai multor obiective terminale specifice (ale unui capitol sau unități instrucționale care cumulează mai multe activități didactice) ea va avea ca scop să contribuie la evaluarea sumativă a procesului instructiv-educativ. Noile programe școlare sunt organizate într-o structura care să permită centrarea pe competențele ce urmează a fi formate la elevi și în același timp să asigure corelarea conținuturilor învățării cu aceste competențe. Astfel, dominanta activității didactice trece pe asimilarea
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
elevii (problematizarea, abordarea euristică). Învățarea nu mai poate fi privită ca o simplă receptare și însușire a unor cunoștințe prezentate de profesor, ci mai ales ca un proces intelectual activ, care antrenează capacitățile elevilor în realizarea unei multitudini de sarcini instructiv-educative. Metodele activ-participative, subliniază J. Piaget, au drept rezultat educarea autodisciplinei și a efortului voluntar, promovează interesul, activitatea spontană, munca independentă. Însușirea cunoștințelor se realizează mai bine prin acțiuni personale ale elevilor, dirijate de profesor, decît prin procedee de simplă repetiție
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]