1,500 matches
-
identități, ci în virtutea unei convenabilități. Statul nu păstrează obligații față de Ortodoxie pentru că este creștin, ci pentru că creștinismul îi face anumite servicii". 28 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 912, 31 octombrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Legiferarea în materie religioasă, p. 418: "Mai întâi, datoria statului, ca unitate politică, și nu culturală, este să se comporte obiectiv și imparțial față de toate formele de viață religioasă. În al doilea rând, legiferarea în materie religioasă nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
existente, schematizându-le și reducându-le la câteva tipuri caracteristice, ridicate la rangul de normă pentru întregul domeniu de viață respectiv". 29 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1279, 12 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Primenire, p. 426. 30 Nae Ionescu, Răscoala Bisericii, în "Cuvântul", an V, nr. 1649, 22 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomie..., dar cu tutelă!, pp. 437-438: "Marele congres al Bisericii Ortodoxe, întrunit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântul", an IV, nr. 1279, 12 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Primenire, p. 426. 30 Nae Ionescu, Răscoala Bisericii, în "Cuvântul", an V, nr. 1649, 22 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomie..., dar cu tutelă!, pp. 437-438: "Marele congres al Bisericii Ortodoxe, întrunit, după trei ani, în sesiune ordinară, a votat o moțiune prin care protestează împotriva desființării Ministerului Cultelor, ca împotriva unei grave lovituri aduse Ortodoxiei. Urmărindu-l
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-l Goga e cunoscută, nu și-a putut convinge protejatul să renunțe la lovitură pentru binele Bisericii". 31 Nae Ionescu, Tot despre politica din Biserică, în "Cuvântul", an V, nr. 1654, 27 noiembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 437-438: "Care sunt elementele de corupție ale vieții bisericești în această privință? Noi știm că chiriarhii au făcut întotdeauna politică în Biserică. Adică, în marea lor majoritate, episcopii, oamenii slabi și cu păcate multe, erau în slujba
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta politic deschis, cu viziera ridicată". 32 Nae Ionescu, Imixtiuni politice în Biserică, în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica e datoare să respingă orice încercare de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât mai mult să respingă sugestiunile Partidului Liberal, dușmanul ei permanent". 1 Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 643, 22 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 465. 4 Nae Ionescu, Legea învățământului teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 290, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 465: "Cei dintâi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 465. 4 Nae Ionescu, Legea învățământului teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 290, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 465: "Cei dintâi cred că Ortodoxia trebuie să fie beneficiara organelor polițienești ale statului și se îndoiește de viabilitatea Bisericii noastre, în momentul în care acest sprijin i-ar fi retras. Nu insistăm asupra unor astfel de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Motivele lor însele arată cât de necesare sunt restaurarea autorității bisericești și crearea unei discipline unitare". 5 Ibidem, p. 466. 6 Nae Ionescu, Școlile confesionale, în "Cuvântul", an V, nr. 594, 25 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 471: Prima prejudecată este că s-ar tinde la introducerea unui spirit clerical în viața publică. E absolut fals. Și proba e în faptul că o mulțime de oameni politici din lumea radicală și radical-socialistă franceză și-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sine, raționalizarea instrumentelor de acțiune și înțelegerea largă pentru tot ce e suprapământesc și metafizic, alături de simțul precis al realităților...". 7 Nae Ionescu, Soarta seminariilor, în "Cuvântul", an IV, nr. 1203, 28 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 475: "Seminariile țin deocamdată de Ministrul Cultelor. Prin legea organică a Bisericii Ortodoxe, învățământul a fost trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 529, 11 august 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 477: Cred că nouă ne-ar trebui un Institut de Înalte Studii Ortodoxe. Institut, nu facultate. Facultățile mucegăiesc și anume toate, nu numai cele de teologie. Institutul e ceva viu. Institutul nu e numai în contact cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118/1926, p. 6). 10 Nae Ionescu, Facultatea Chișinăului, în "Cuvântul", an III, nr. 567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni la o declarație categorică, în public, după care facultățile noastre de teologie nu s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o aberație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
superioare, apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și să-și organizeze pe seama ei învățământul superior teologic. De la facultățile Ministerului de Instrucție ea nu mai poate aștepta nimic bun". 1 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1230, 24 septembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 236: "Căci, pe când latura metafizic-dogmatică a acestei chestiuni se impunea spiritului public aproape de la sine, grație incontestabilei renașteri a interesului religios și, deci, a conjuncturii favorabile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dată fiind golirea de sens a instituțiilor noastre ecleziastice, realizată mai ales prin pozitivismul așa de vrăjmaș simbolicei al veacului trecut". 2 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1272, 5 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 250: Ceea ce caracterizează mai ales acțiunea ASCR (Asociația Studenților Creștini Români) în ultimul timp este serioasa ei bază științifică. Tinerii citesc, studiază, învață. Astfel, s-a ieșit din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram numai de ele, citindu-le în străinătate". 7 Nae Ionescu, Ecclesia docens, în "Cuvântul", an III, nr. 623, 28 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
București. 18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 390. 6 Ibidem, p. 391. 7 Ibidem: "Dar această îmbucătățire a realității a avut ca rezultat coborârea vitalității reale. Ca idee, fiecare dintre aceste aspecte s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
images, Paris, PUF, 2007, p. 170. 15 Jean-Luc Marion, L'idole et la distance, Paris, Grasset, 1977, p. 25. 1 Cf. Nae Ionescu, Îndatorirea episcopatului, în "Cuvântul", an IV, nr. 1181/6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
învețe ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lucrări științifice cu ecuațiile polivibrante (1933), care sunt azi numite „ecuații Mangeron” și „funcții Mangeron”, continuând cu o largă serie de studii consacrate ecuațiilor integro-diferențiale. În domeniul mecanicii, a elaborat noi ecuații de mecanică analitică, paralel cu noi principii variaționale, integrale și diferențiale, care astăzi îi poartă numele în întreaga lume științifică: „principii Mangeron”, ecuații „MangeronTzenov”. Metoda accelerațiilor de ordin superior descoperită de prestigiosul nostru savant a fost aplicată la studiul rezistenței materialelor speciale la accelerații de ordinul II, în vederea lansării
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Coșeriu, 1994). Să vedem însă care este paragraful din Principiile de lingvistică de la care a plecat acad. Berejan atunci când a făcut afirmația de mai sus: "Direcțiunea aproape exclusivamente arheologică, inaugurată de cătră fundatorii linguisticei, trebuie înlocuită printr-o direcțiune integrală; integrală nu numai prin constantă unire a peritezei cu anateza, ci mai ales prin aceea că studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot felul de material, câtă să ne serve că temelie, de unde să ne urcăm apoi din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fidele și semnalează toate variantele oferite de edițiile originale. Pentru a ilustra cele afirmate mai sus și a susține importanța lor în interpretarea unui text muzical pentru duo de pian, am ales câteva exemple. Bunăoară în prefața volumului care publică integrala lucrărilor pentru pian la patru mâini de L. van Beethoven - Wiener Urtext Edition - redactorii ediției din 1995 fac referiri la digitație, interpretare, surse și note critice ce cuprind diferențe între: manuscris, prima ediție, alte ediții și actuala ediție. Referitor la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mecanici în limbajul calculului iar asta în ciuda faptului că conceptele fundamentale nu erau riguros definite și aveau parte decât de o înțelegere intuitivă. "Din câte se pare nici Newton, nici Leibniz nu au reușit să clarifice aceste concepte: derivata și integrala. Nefiind capabili să le înțeleagă într-un mod potrivit, ei s-au bazat pe coerența rezultatelor și pe fecunditatea metodelor pentru a înainta fără rigoare." (Kline 1972: 387). Această lipsă de rigoare a fost luată în serios în secolul nouăsprezece
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]