4,125 matches
-
decis să exploreze galaxia. Un grup mic dintre ei, care se numea ”Confederația” a găsit o planetă veche cu resurse nelimitate care i-au ajutat să-și dezvolte potențialul tehnic. A durat puțin dar în sfârșit au reușit să creeze intelect artificial care a fost atât de puternic, încât avea voință. Aceste noi creaturi au fost numite Terteți. Timpul trecea, iar acești roboți ajutau Confederația în orice. După ce și-au dat seamă de propriul potențial, Terteții au format o uniune și
Nemexia (joc) () [Corola-website/Science/333591_a_334920]
-
murit, în anul 1860, investigațiile medicale au constatat o distrugere masivă a porțiunii stângi anterioare a creierului. Phineas Gage era dovada vie că „chirurgia cerebrală”, ocazională și necontrolată, poate deteriora procesele mentale și personalitatea pacientului. Se considera că memoria și intelectul lui Gage rămăseseră neschimbate după accident. Principala schimbare avut loc în personalitatea sa, demonstrând că funcțiile creierului sunt incredibil de complexe. Modificări similare de personalitate au fost remarcate la persoane care au suferit tumori sau răni care au exerciatat presiuni
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
eticii servește ca o introducere. Prudența este preocupată cu ceea ce omul ar trebui să facă, și astfel cu viitorul. A treia parte a abilității intelectuale, înțelegerea științifică, este activitatea supremă a talentului și potrivit omului în sine, din moment ce este funcționarea intelectului său ce îl diferențiază de celelalte animale. Teoria este preocupată cu natura, și cu ceea ce este decât cu ceea ce omul ar trebui să facă. În timp ce acestea sunt părți din abilitatea rațională a omului, activitatea lor corectă constituie "excelențele" sau "virtuțiile
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
naturii sufletului a fost influentă printre scolastici. Unele din perspectivele lui Avicenna asupra sufletului includ ideea că imortalitatea sufletului este o consecință a naturii sale, și nu un scop ce trebuie să îl îndeplinească. În teoria sa din "Cele zece intelecte", el vedea sufletul uman ca al zecelea și ultimul intelect. În timp ce a fost încarcerat, Avicenna a scris celebra sa lucrare "Omul plutitor", experiment mental menit să demonstreze conștiența de sine umană și caracterul material al sufletului. Le spunea cititorilor săi
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
lui Avicenna asupra sufletului includ ideea că imortalitatea sufletului este o consecință a naturii sale, și nu un scop ce trebuie să îl îndeplinească. În teoria sa din "Cele zece intelecte", el vedea sufletul uman ca al zecelea și ultimul intelect. În timp ce a fost încarcerat, Avicenna a scris celebra sa lucrare "Omul plutitor", experiment mental menit să demonstreze conștiența de sine umană și caracterul material al sufletului. Le spunea cititorilor săi să se imagineze suspendați în aer, izolați de orice senzație
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
furniza argumente în favoarea unei asemenea ipoteze, dar nu o poate demonstra cu preciziune. La fel ca și Toma de Aquino, Duns Scot adoptă o doctrină realistă, dar vederile lor diferă în special în problema percepției. Duns Scot admite că atât intelectul, cât și simțurile pot percepe și înțelege realitatea lucrurilor în mod direct și intuitiv. Toma de Aquino susținea că intelectul nu poate percepe direct singularitatea lucrurilor materiale, ci doar natura universaliilor dedusă din percepțiile sensoriale. Duns Scot se opune în
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
Duns Scot adoptă o doctrină realistă, dar vederile lor diferă în special în problema percepției. Duns Scot admite că atât intelectul, cât și simțurile pot percepe și înțelege realitatea lucrurilor în mod direct și intuitiv. Toma de Aquino susținea că intelectul nu poate percepe direct singularitatea lucrurilor materiale, ci doar natura universaliilor dedusă din percepțiile sensoriale. Duns Scot se opune în egală măsură vederilor lui Averroes privind problema percepției, afirmând că realitatea materială conține în ea însăși elementele care permit să
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
aproape uitat în Evul Mediu și la începutul erei moderne, împărtășind, astfel, destinul tuturor presocraticilor. Se pierd multe, dar se păstrează ”elementologia”. Kant spune în "Logica" că cel "care introduce aplicarea rațiunii speculative și de la care pornesc primii pași ai intelectului uman către cultura științifică este Thales, întemeietorul școlii ioniene El a fost supranumit "fizician", așa cum, în genere, matematica precede întotdeauna filosofia". Hegel în "Prelegeri de istorie a filosofiei" atribuie lui Thales câteva pagini. Apoi, în secolul XIX, apar multe istorii
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
singurele care puteau asigura accesul la interpretările arabe asupra filosofiei lui Aristotel. Datorită acestui lucru, devine adversarul deschis al lui Albert cel Mare și Toma din Aquino. Lucrarea sa principală, "De anima intellectiva", a fost cauza tratatului tomist despre unitatea intelectului ("De unitate intellectus contra Averroistas"). Dominicanii parizieni nu puteau fi de acord cu preluarea acestei tradiții aristotelice în integralitatea sa, încercând uneori să arate chiar că Siger și avveroiștii latini înțeleg greșit inclusiv comentariile arabe. Pericolul preluării integrale și "ad
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
integrale și "ad litteram" a acestei tradiții era acela că, împreună cu comentariile la textele lui Aristotel, gândirea creștină ar fi trebuit să țină cont de toate principiile filosofiei averroiste, inclusiv monismul universal, conform căruia Siger susținea că există un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
averroiste, inclusiv monismul universal, conform căruia Siger susținea că există un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
un singur intelect universal comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
comun pentru toți oamenii, separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
separat de materie și că acesta este numai temporar unit cu fiecare minte individuală în vederea realizării procesului Universal al gândirii. Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
Altfel spus, intelectul universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
universal este substanțial unul și numai virtual unit cu intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv, deoarece conceptele imaginate
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
intelectul individual. De fapt, intelectul individual este un intelect posibil care nu înțelege imaginile sensibile ale lucrurilor printr-un act propriu. Cel ce înțelege imaginile este de fapt intelectul universal. Multiplicarea intelectului este imposibilă, ceea ce aparține individului fiind numai imaginația. "„Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv, deoarece conceptele imaginate în acest fel sunt numărate potrivit cu numărarea oamenilor, intelectul
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
Intelectul intră cu noi în legătură în act grație faptului că intră în legătură în act cu conceptele imaginate, deoarece era în potență față de acestea. Și din acest motiv, deoarece conceptele imaginate în acest fel sunt numărate potrivit cu numărarea oamenilor, intelectul este numărat în noi prin conceptele imaginate” ." (Siger din Brabant, ""Cercetări asupra cărții a III-a din Despre suflet"", quaestio 9.) Omul este muritor dar specia este eternă, ceea ce înseamnă că problema vieții de apoi este falsă, nemurirea nu este
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
mai mic al prințului, înfruntând astfel protestul și disprețul întregii curți. Personajele și evenimentele vor deveni stăpânite de ceremonial, mai cu seamă de cel legat de arta ceaiului. Tot ce aparține ceremoniei ceaiului este filtrat de simțuri, îndepărtat de abstractizările intelectului, concretizat în sentimente capabile să asigure armonie și liniște. În “O mie de cocori” șansa armonizării universului înconjurător cu făptura personajelor o oferă folosirea acelor obiecte de artă ceramică, fragile și prețioase în același timp, înzestrate cu atâta grăitoare sugestie
Stol de păsări albe () [Corola-website/Science/302472_a_303801]
-
la principiu ("epistrophe"). "Emanația" constituie o înlănțuire pornind de la Unul și ajungând la antiteza Unului, adică materia. Din primul moment al emanației rezultă henadele, adică zeii supremi care răspund de providența lucrurilor mundane. Din henade provine triada compusă din inteligibil, intelectul inteligibil și intelect, corespunzătoare ființei, vieții și gândirii. Fiecare din aceste elemente ale triadei este la rândul său capul de serie al unei hebdomade, adică grupuri de câte șapte divinități aparținând lumii vechi. Din acestea provin puterile sau sufletele, cele
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
Emanația" constituie o înlănțuire pornind de la Unul și ajungând la antiteza Unului, adică materia. Din primul moment al emanației rezultă henadele, adică zeii supremi care răspund de providența lucrurilor mundane. Din henade provine triada compusă din inteligibil, intelectul inteligibil și intelect, corespunzătoare ființei, vieții și gândirii. Fiecare din aceste elemente ale triadei este la rândul său capul de serie al unei hebdomade, adică grupuri de câte șapte divinități aparținând lumii vechi. Din acestea provin puterile sau sufletele, cele care acționează în
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
Ființa necesară căreia i se atribuie esența și existența. Lumea putea fi guvernată prin intermediul celor zece inteligențe emanate de Creator. Conform principiului emanației, unitatea și multiplicitatea sunt descrise în armonie; din Inteligența activă (cea de-a zecea) iau ființă sufletele, intelectul, cele patru elemente și lumea terestră în toate formele sale. Inteligențele sferei non-stelare, ale sferei stelelor fixe și ale celor șapte planete corespund lumii de jos a cărei multitudine par să o oglindească. Dumnezeu este Ființa Primă și totodată Cauza
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea tradiției filosofice printr-o lucrare intitulată "Tahăfut at- tahăfut" (Combaterea combaterii): el respinge teoria lui
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
stare de sfințenie, pot poseda și anumite semne, capacități mentale și spirituale remarcabile. Al-Tirmidhi avertizează însă că acest lucru nu trebuie să tenteze cel aflat pe cale să creadă că a ajuns la capătul căutării. Lupta descrisă e cea dintre ego (")", intelect ("") și inimă (""). Egoul este atras de apetituri și pasiuni grosiere ("hawa"), percepții mentale legate de simțuri ("dhihn"). În schimb, "qalb" poate da o cunoaștere superioară rațiunii. În viziunea lui Al-Tirmidhi, intelectul se poate alia cu o cunoaștere intuitivă (""). Poziționarea "aql
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]
-
la capătul căutării. Lupta descrisă e cea dintre ego (")", intelect ("") și inimă (""). Egoul este atras de apetituri și pasiuni grosiere ("hawa"), percepții mentale legate de simțuri ("dhihn"). În schimb, "qalb" poate da o cunoaștere superioară rațiunii. În viziunea lui Al-Tirmidhi, intelectul se poate alia cu o cunoaștere intuitivă (""). Poziționarea "aql" este în cap, "nafs" este în abdomen. "Aql" și "nafs" se luptă în zona pieptului ("sadr"), cunoașterea intuitivă ("marifa") este localizată în inimă. Al-Tirmidhi a afirmat faptul că devărații succesori ai
Muhammad ibn `Ali al-Ḥakīm at-Tirmidhi () [Corola-website/Science/334100_a_335429]