15,922 matches
-
Mircea Mihăieș Pentru multă lume, intelectualul e un individ cu capul în nori, trăitor într-o lume bezmetică, un încurcă-lume incapabil să dea o corectă întrebuințare obiectelor care-l înconjoară. Filmele, cărțile comice și desenele animate abundă de ,savanți" ce în loc de ochelari poartă batiste, care confundă
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
nevasta cu pălăria. S-ar putea ca lumea să abunde în savanți distrați, în personalități atât de preocupate de obiectul cercetării încât să considere mediul înconjurător cu totul nedemn de atenție. Experiența ne arată că există însă o sumedenie de intelectuali și savanți care știu cu precizie pe ce lume se află și dincotro bate vântul avantajelor sociale. Nu la ei am să mă refer acum, ci la categoria intelectualilor naivi, gata să înghită, ca pe-o delicatesă, orice trăznaie ieșită
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
de atenție. Experiența ne arată că există însă o sumedenie de intelectuali și savanți care știu cu precizie pe ce lume se află și dincotro bate vântul avantajelor sociale. Nu la ei am să mă refer acum, ci la categoria intelectualilor naivi, gata să înghită, ca pe-o delicatesă, orice trăznaie ieșită din gura cine știe cărui escroc invitat să-și dea cu părerea la televiziune. Mai zilele trecute, flecărind cu un grup de prieteni despre nenorocirea inundațiilor, un, altminteri, talentat amic a
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
la Moscova primul Congres Unional al Scriitorilor Sovietici. Alte câteva articole ale lui Benjamin Fondane din presa franceză întregesc o viziune și lămuresc o atitudine critică având articulații deosebit de actuale. Două articole privesc observațiile scriitorului despre grupul suprarealist: Revoluția și intelectualii, apărut în 1927 în revista ,Integral", și Parchetul trebuie lăsat să-și facă treaba, din 1932, despre situația de inculpat a lui Louis Aragon, învinuit de ,instigare la omor" după publicarea unui poem. Două articole se referă la starea filmului
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
din 1935. Mircea Martin adaugă într-o Addenda câteva articole apărute în presa românească în anii 1921-1922, care pot fi puse în relație cu o evoluție ideologică ulterioară. Dar dintre toate, singurul care contează mai mult ca precedență e Internaționala intelectualilor, scris ca reacție la naționalismul monarhic al lui Charles Maurras. Fondoianu denunță aici o prejudecată care se va instala: necesitatea implicării sociale a scriitorului - de dreapta, ca Charles Maurras, sau de stânga, ca Romain Rolland. Nici una dintre părți ,n-are
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
foarte pătrunzătoare prefețe la această antologie).Excepții sunt Valentina Tăzlăuanu (teatrolog de prestigiu) și Andrei }urcanu, refugiat spre sfârșitul alfabetului, prezent cu unele din cele mai acide considerații despre ,captivii semianalfabetismului" și despre ,celula suferindă" sub persecuția proastei politici. Autoflagelarea intelectualilor și autodetestarea basarabenilor sunt fenomene înrudite cu cele din România. Ne e comună ,euforia dezastrului", cum numea Andrei Pleșu starea generală postdecembristă, reflectată într-o publicistică foarte productivă în alarme și decepții naționale. Un foarte bun analist politic al stării
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Orient. E starea de lucruri de la care pleacă, sperînd să-i dea de cap, Anca Manolescu. Într-o societate așchiată, din ce în ce mai suplă și mai adaptabilă, religia rămîne, pînă la urmă, o problemă de gust. Dacă se întîmplă să fii un intelectual, cauți să știi cît mai multe despre fiecare credință dintr-o pornire mai degrabă documentară și testezi vreuna par plaisir. Cînd, însă, ai chef să-ți mai pui întrebări, anii noștri nu ți le refuză. Doar că ecoul lor este
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Mircea Mihăieș Relațiile mele de simpatie / antipatie față de familia regală au urmat, ca și în cazul altor intelectuali, o curbă sinuoasă. Dacă la începutul anilor nouăzeci vedeam posibilă o soluție dinastică în România, în ultimii ani o astfel de opțiune politică mi-a apărut din ce în ce mai puțin dezirabilă. În mintea mea, încântarea și dezamăgirea sunt legate strict de persoana
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
relațiilor excelente dintre statul român și cel israelian. Și asta în numele a ce? Al banilor la care probabil visa, intrați astăzi în buzunarele omului pe care-l urăște cel mai mult pe planetă. Replica fermă a unui grup important de intelectuali români de origine evreiască, din țară sau din străinătate, reașază lucrurile în făgașul lor normal. Adică în cadrul dezbaterii ce îngăduie nuanțele și privilegiază rațiunea. Este evident că Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
și privilegiază rațiunea. Este evident că Regele Mihai n-a fost, în perioada dictaturii antonesciene, instigatorul, asasinul și creatorul statului nazist român, așa cum susține delatorul său oficial. E datoria istoricilor să ducă mai departe cunoașterea evenimentelor și interpretarea lor. Ca intelectuali critici, e misiunea noastră să semnalăm abaterile, reaua-credință și ticăloșia, mai ales atunci când ele riscă să afecteze o societate întreagă. Subiectul oferit astăzi de Paul Lambrino e, fără îndoială, incitant. Probabil că s-ar putea scoate din el subiectul unui
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
de fapt, de două episoade rușinoase din istoria criticii noastre literare, care a devenit, la comandă, un fel de chirurgie rudimentară, pentru a schimba, prin mutilare, fizionomia literară a doi mari clasici. Până azi persistă, chiar și în rândul unor intelectuali, ideea falsă că poemul Împărat și proletar al lui Eminescu constituie un îndemn la luptă împotriva ,regimului burghezo-moșieresc". La originea acestei prejudecăți grotești se află o minciună prin omisiune: în manualele școlare din epocă era reprodus, din poem, doar discursul
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat o formă mai frecventă în uz și care avea un oarecare suport analogic; de
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
mărturii ale unor cunsocuți apropiați, potrivit cărora, în primele luni ale anului 1991, tânărul savant primise mai multe amenințări cu moartea din partea unor presupuși agenți ai Securității. Stilistica afirmațiilor citate mai sus trădează și ea o inflamare neobișnuită pentru un intelectual de calibrul profesorului Culianu, discipol și legatar testamentar al lui Mircea Eliade și prieten apropiat al lui Umberto Eco. Mai mult decît atît, după mineriada din iunie 1990, Culianu scrie în ziarul de limba română din New York, ,Lumea liberă", cel
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
manifestația de protest organizată de partidele istorice renăscute, puterea emanată în loc să cultive dialogul, a adus în grabă hoarde primitive care au răcnit pe străzile unei capitale europene în 29 ianuarie ,noi muncim, nu gândim", ,noi nu ne vindem țara", ,moarte intelectualilor". în asemenea condiții mai putea cineva de bună credință sau un intelectual autentic să mai creadă în bunele intenții ale FSN? în fața reacțiilor negative venite din străinătate, FSN a făcut unele concesii cosmetice, crearea CPUN ca adunare legislativă. în 20
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
dialogul, a adus în grabă hoarde primitive care au răcnit pe străzile unei capitale europene în 29 ianuarie ,noi muncim, nu gândim", ,noi nu ne vindem țara", ,moarte intelectualilor". în asemenea condiții mai putea cineva de bună credință sau un intelectual autentic să mai creadă în bunele intenții ale FSN? în fața reacțiilor negative venite din străinătate, FSN a făcut unele concesii cosmetice, crearea CPUN ca adunare legislativă. în 20 mai au avut loc alegerile prezidențiale și parlamentare după o campanie în
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
a te îmbrăca, a circula de-acasă la serviciu și-a cumpăra cărți și ziare. O carte costă, în medie, o sută cincizeci de mii de lei. Dacă te încăpățânezi să citești două ziare, ajungi la sume ce pentru tânărul intelectual român par astronomice. În timp ce majoritatea populației se luptă cu astfel de probleme, pesedeii își văd de preocuparea obsesivă pentru putere. După ce i-a amorțit mâna de câte scrisori a scris, Năstase a inventat încă o deșucheală: jocul de-a ,guvernul
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
lor în forma scrisă. A fost prima și, dar atunci nu aveam cum ști, ultima oară cînd l-am întîlnit pe Adrian Marino după anul 1989. (M.I.) Mircea Iorgulescu: Invitatul emisiunii de astăzi este Adrian Marino. E unul dintre marii intelectuali români de astăzi, autor al unui impresionant șir de cărți fundamentale. Unele, multe!,dintre studiile lui au fost traduse în numeroase țări, din Franța pînă în Statele Unite, ba chiar și în Japonia. Un cărturar nerecunoscut, este drept, de Academia Română, al
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
fundamentale. Unele, multe!,dintre studiile lui au fost traduse în numeroase țări, din Franța pînă în Statele Unite, ba chiar și în Japonia. Un cărturar nerecunoscut, este drept, de Academia Română, al cărei membru nu este. Adrian Marino aparține acelei serii de intelectuali români, nu tocmai bogat reprezentată totuși, pentru care Europa nu este o aspirație lirică, este o realitate asimilată individual și realizabilă faptic. Fostul deținut politic -a stat opt ani în pușcăriile comuniste -, teoreticianul și criticul literar incomod, enciclopedistul ideilor culturale
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
de operetă, balet, filme cu adevărat artistice, jurnalele culturale etc. Ca să nu mai vorbesc de emisiunea Idei în libertate (moderator: H.R.Patapievici)(căreia i s-a și acordat Marele Premiu al APTR), sau de Restanțele criticii literare, moderată elegant și... intelectual de Eugen Negrici. De exemplu, în seara de 15 iunie, acesta i-a avut ca invitați pe domnii Nicolae Manolescu, critic literar, și pe Vladimir Tismăneanu, politolog. Trebuie să recunosc deschis că am asistat la o excelentă lecție de istorie
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
speră să o demonstreze în arenă. S-a scris că nici chiar cei care sunt înclinați să maximizeze latura mistică a Sfântului Ignatie nu îl consideră un susținător al îndumnezeirii 38. În mod sigur, are prea puține în comun cu intelectualii de factură platoniciană ai Alexandriei. El se situează în tradiția Sfântului Apostol Pavel, dar există și derogări de la gândirea paulină. Spre exemplu, îi lipsește sensul pavelian al uniunii participative cu Hristos; nu vom regăsi nici expresia caracteristic paulină, „în Hristos
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
mînui ideile, fiindcă este semi-doctor în materie filosofică". La fel în postura așijderea controversabilă de "mentor" care s-ar fi mulțumit să privească viața prin vitrina cofetăriei Capșa timp de 45 de ani: "Camil Petrescu a reprezentat, în extract, pe intelectualul veleitar moldo-valah, care a fugit de viață, de idei, de bătălii, dar le-a privit și se socotea îndrumător. E tipul de voyeur care vedea viața sub forma unui lupanar. Dădea indicații severe. A scos ŤCetatea literarăť, revistă săptămînală, de
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
cinează la Liuba Chișinevschi, cînd nu e dat afară, dar pe Ralea îl dai afară pe ușă și intră pe fereastră. Ralea s-a situat în afara națiunii mîndre și prudente, expunîndu-se disprețului public, compromițînd cu acest prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu pași de cocor, cocostîrc și bărzoi prin smîrcuri, a înghițit broaște, șopîrle și șerpișori, fără să
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cu mâinile de cap, văzând cum li se subțiază conturile și cum dă peste ei falimentul. Ca unul care-mi câștig existența trăind în cultură sunt, firește, subiectiv. Aș vrea ca toate canalele de televiziune să transmită doar emisiuni pentru intelectuali! Dar nu sunt într-atât de orbit de pasiune încât să nu percep realitatea așa cum este ea. Or, realitatea se înfățișează în felul următor: în afara câtorva emisiuni de indiscutabilă valoare ("Idei în libertate" a lui H.-R. Patapievici, "Nocturna" Marinei
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama unor ideologi de mâna a enșpea care învață poporul cum și ce să gândească. În aceste condiții, cred că e de datoria intelectualilor responsabili să reacționeze cu fermitate. Chiar acceptăm cu asemenea ușurință să ne domine imbecilii? Chiar ne lăsăm călcați în picioare de orice politruc convertit urcat în amvonul iluminătorilor nației? Chiar putem înghiți gălușca celor nouăzeci de televizoare din județ care
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
Camil Petrescu, Vianu - de-ar fi doar ei - cărora, mai nou, li se alătură Marin Preda și Nichita Stănescu". De ce neapărat "obsesie"? Mai departe e citată o părere a d-lui Eugen Simion, care, "pe bună dreptate", "diferențiază colaboraționismul unor intelectuali francezi, afirmat deschis pe parcursul a cinci ani ai ultimului război mondial, și din cele cinci decenii de oprimare, cît a durat igrasia regimului totalitar din România, precedat, în perioada antebelică, de dictatura regală". Să zicem - treacă de la noi! - că, în
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]