2,162 matches
-
exerciții-joc pe bază de comenzi; exerciții-joc pe bază de fișe; probleme-joc; joc rebus; pătrate magice; jocul celor șapte tanuri (TANGRAM); joc de perspicacitate; probleme distractive; compunere de exerciții și probleme; f. după tipul de învățare; receptiv-reproductive (clasa I, perioada preabecedară); inteligibile; operaționale; creative. 1.2. Raportul dintre funcțiile învățămâtului primar și jocul didactic în învățarea matematicii Abordarea funcțiilor pe care le are obiectul matematica în calitate de disciplină fundamentală de învățământ în ciclul primar, poate fi făcută în contextul mai larg al înseși
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referință la conținuturi și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfășurare
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de referință la conținuturi și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. În proiectul unității de învățare, profesorul va alătura fiecărei activități de învățare acele resurse pe care le consideră necesare pentru conceperea strategiei și realizarea demersului didactic. Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfășurare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
a copiilor: Accesibilitatea - constă în respectarea capacităților muzicale ale copiilor, de percepție auditivă și redare vocală, precum și a capacităților de înțelegere și asimilare a textului; Conținutul de idei să facă parte din sfera de preocupări ale copiilor; Textul să fie inteligibil, apelând la cuvinte posibil de rostit în cânt, pentru că în vorbirea copiilor mai persistă unele deficiențe de dicție și de aceea ei mai înlocuiesc cuvinte necunoscute cu altele cunoscute, asemănătoare ca sonoritate, chiar dacă nu se potrivesc logic; Valoarea artistică a
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
realizarea sarcinii, asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare membru, acționând ca factor de omogenizare. Dacă, prin comportamentul său, profesorul se face „acceptat” de elevi se creează condiții ca grupul școlar (clasa) să devină receptiv și deschis cooperării. Folosind un limbaj inteligibil și adecvat, bazat pe o comunicare expresivă și convingătoare, cadrul didactic va încerca să transfere conținutul predat în mod atractiv, nuanțat, argumentat și inteligibil, apelând la întregul arsenal metodic și logistic de care dispune, depășind simplul și plictisitorul monolog într-
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
se creează condiții ca grupul școlar (clasa) să devină receptiv și deschis cooperării. Folosind un limbaj inteligibil și adecvat, bazat pe o comunicare expresivă și convingătoare, cadrul didactic va încerca să transfere conținutul predat în mod atractiv, nuanțat, argumentat și inteligibil, apelând la întregul arsenal metodic și logistic de care dispune, depășind simplul și plictisitorul monolog într-o expunere elevată și argumentată care va schimba conformismul în participare și activism. Prin intermediul feed-back-ului influențarea devine bilaterală pentru că așa cum spunea Leon Bloy , nu
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
unor obiective comune, este și un proces psihosocial de influențare prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a comportamentelor, a componentelor motivațional afective și volitive. De aceea, a comunica eficient și expresiv cu ceilalți și cu sine presupune: Să informezi inteligibil și să facilitezi înțelegerea mesajului transmis; Să dezvolți gândirea, afectivitatea, motivația, voința și personalitatea elevilor și studenților; Să sesizezi și să conștientizezi reacțiile, atitudinile și manifestările comportamentale ale celor cu care comunici; Să convingi pe cei cu care comunici. Orice
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
adesea acești copii ca fiind tăcuți; repertoriu limitat de sunete consonante; posibile dificultăți de alimentație; erori în pronunția vocalelor; pot dezvolta o comunicare non verbală sau gestuală complexă; deși repetiția sunetelor izolate poate fi adecvată, discursul concret e mai puțin inteligibil decât e de așteptat pe baza rezultatului de articulare a unui singur cuvânt (cu alte cuvinte copilul poate fi capabil să producă sunete perfecte în ele însele, dar face erori la aceleași sunete atunci când le combină în unități complexe, cum
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de lume, în cea de-a doua, cu o înstrăinare de sine. Caracteristica fundamentală a bolii psihice, considerată ca anormalitate, o reprezintă alienarea persoanei respective. Ea se manifestă prin ruperea contactului vital cu realitatea (E. Minkowski) sau prin pierderea continuității inteligibile dintre bolnavul psihic și lume. Bolnavul psihic este parțial conștient sau, dimpotrivă, ignoră complet faptul de a fi bolnav, nefiind capabil să recunoască schimbarea patologică a stării sale de normalitate psihică. Conștiința propriei sale anormalități nu este recunoscută decât în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenelor psihice, precum și sensul acestora, este în mare măsură determinat de relația dintre mine (Eu) și celălalt (Tu). 5) Limbajul Limbajul, funcție specifică persoanei umane, este o dimensiune a existenței. Prin intermediul limbajului, două persoane, sau „două Euri” realizează un contact inteligibil, o punte de comunicare sufletească. Limbajul este expresia Eului personal, prin intermediul căreia acesta „comunică” altuia propriul său conținut intrapsihic și, concomitent, prin intermediul căreia ia „cunoștință” de conținutul sufletesc ideo-afectiv al interlocutorului său. Limbajul serveșterelația dintre interioritatea sufletească a persoanei și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și incomprehensibilă pentru ceilalți, în care identitatea schimbată a bolnavului dă impresia că se regăsește pe sine. Prin transformarea personalității și „închiderea în sine” se produce o „întoarcere narcisică” a persoanei către sine - însuși rupându-se orice fel de legătură inteligibilă cu realitatea lumii posibile exterioare bolnavului. Această schimbare face ca bolnavul să devină o prezență stranie în spațiul realității externe, o „prezență negativă” (antisocialul, conflictualul, paranoicul) sau chiar un „individ absent” (bolnavii cronici degradați, demenții). După K. Jaspers, sectorul psihopatologiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
empiric este un tip de limbaj emoțional și subiectiv, comunicând noile „experiențe morbide” ale persoanei în condițiile determinate de boală. Acest limbaj al bolnavului este un „limbaj paralel” cu limbajul specialistului, și dacă pentru bolnav relatările sale sunt autentice și inteligibile, limbajul științific al specialistului îi apare ermetic, complicat, adesea confuz. Aceste aspecte sunt importante din punct de vedere psihologic. Limbajul bolnavului, prin faptul relatării suferinței sale, are un efect catartic și de transfer asupra persoanei medicului-interlocutor. În mod egal, faptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar S. Freud, în psihanaliză, de analiza semnificației conținutului simbolic. Descifrarea sensului simbolic este însă numai una dintre etapele hermeneuticii; în cazul acesta se consideră că „fenomenul neînțeles al unui sindrom nevrotic este numai o formă mascată a unei corelații inteligibile, care poate fi însă „demascată” analitic prin interpretare (H. Tellenbach). Actul hermeneutic este însă reprezentat prin „întâlnirea dintre bolnavul care comunică și medicul care ascultă”. Această comunicare, realizează un tip special de „relație atmosferică” (H. Tellenbach) în care sunt concentrate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
L Binswanger definește personalitatea în raport cu existența, ea fiind forma individualizată prin care psihismul este capabil de a se manifesta în lumea experienței. K. Jaspers afirmă că toate procesele și manifestările psihice, în măsura în care se leagă de un ansamblu individual și perfect inteligibil, experimentat de un individ în sfera conștiinței Eului său particular, constituie personalitatea. M. Scheler oferă o viziune mai largă afirmând că personalitatea este ființa umană, individuală și unică, dar concomitent în relație de reciprocitate cu ceilalți oameni și cu lumea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de medic la anamneză și examenul bolnavului psihic. Baza de referință constă în stabilirea unui „glosar de definiții”, diferențiate ale fenomenelor clinice care pot fi întâlnite și care constituie un veritabil „cod” sau „limbaj” prin care se stabilește un acord inteligibil între psihiatri și bolile psihice. Acest cod sau glosar va constitui nucleul „psihopatologiei clinice”. În felul acesta orice clasificare a bolilor psihice devine o necesitate logică de ordonare a unor cunoștințe în conformitate cu o „ordine rațională”. Psihiatrii, nu pot accepta o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fundamental și psihotic și ceea ce este reacționai. Fiind un concept-limită, fondul psihic nu poate deveni obiect de investigație și-l recunoaștem numai prin manifestările sale. El ne apare ca ininteligibil. Cu toate acestea, viața psihică este traversată și de reacții inteligibile la evenimentele trăite de individ. Al doilea aspect care se distinge de fondul psihic este arrier-planul, ca sediu al reacțiilor la evenimentele trăite. El are un caracter inteligibil. În sensul acesta, putem afirma că reacțiile persoanei sunt de două feluri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca ininteligibil. Cu toate acestea, viața psihică este traversată și de reacții inteligibile la evenimentele trăite de individ. Al doilea aspect care se distinge de fondul psihic este arrier-planul, ca sediu al reacțiilor la evenimentele trăite. El are un caracter inteligibil. În sensul acesta, putem afirma că reacțiile persoanei sunt de două feluri: - reacții exterioare, în raport cu evenimentele exterioare trăite de individ; - reacții interioare, legate de conflictele interne ale persoanei. La cele două aspecte legate de natura „aparatului psihic” - fondul psihic și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
responsabilității morale ca factor de cenzură a actelor anterior desfășurate, percepute ca anormale sau ca acte de vinovăție. Mecanismele contra-reacțiilor Din punct de vedere psihopatologic orice contra-reacție se desfășoară în sens contrar reacției și ea este în relație directă și inteligibilă cu semnificația reacției căreia i se opune. Dacă vom considera reacția ca pe un tip particular de răspuns al persoanei la o situație frustrantă, contra-reacția reprezintă, atitudinea, cât și acțiunea care se opune frustrării și încearcă să o anuleze printr-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform teoriei lui K. Jaspers, mai sus prezentate, sunt net inteligibile în raport cu cauza care le-a produs sau declanșat. În cazul contra-reacției mecanismele sunt explicabile mai mult din punct de vedere moral decât psihologic, ele apărând ca o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări; o problemă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste transformări funcționale resimțite de bolnav și proiectate asupra unui organ, sau care au un caracter difuz. Orice proces morbid devine, în felul acesta, o sursă de elaborare patoplastică a unor transformări funcționale: simbolurile alteralității, respectiv simptomele bolii. Simptomele fac „inteligibilă” și „comunicabilă” celorlalți suferința bolnavului; în egală măsură însă, dincolo de simptom, mai ales în cazul tulburărilor psihosomatice, trebuie să vedem situații conflictuale, refulări, frustrări, carențe afective, eșecuri care operează o redistribuire, o rearanjare a sistemului pulsiunilor și tendințelor inconștiente ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să vedem situații conflictuale, refulări, frustrări, carențe afective, eșecuri care operează o redistribuire, o rearanjare a sistemului pulsiunilor și tendințelor inconștiente ale bolnavului, anulând sau transformând configurația normală a imaginii corporale, pe care o înlocuiește cu o configurație patoplastică, specific inteligibilă cu suferința, respectiv, cu tabloul clinic al bolii care rezultă de aici. Simptomatologia clinică a bolilor psihosomatice reprezintă un limbaj specific al alteralității corpului resimțit de bolnavi și exprimat de către aceștia. Acest limbaj corporal exprimă, în primul rând, „aspectul psihologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reciproc și, din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cetățenilor ca după căderea regimului socialist de tip sovietic să se instaureze de la sine, fără efort, capitalismul și democrația, care fuseseră percepute ca singura alternativă posibilă. Se pare însă că tranzitologii au serioase probleme în a prinde în scheme conceptuale inteligibile varietatea proceselor sociopolitice declanșate o dată cu prăbușirea regimurilor din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
situație pune foarte bine în evidență faptul că ideal-tipurile nu trebuie confundate cu realitatea și că ele reprezintă doar o construcție teoretică ce se apropie de realitate doar la limită, în cazuri extreme, dar care, în schimb, ne face mai inteligibilă această realitate. Jocul, de-a lungul timpului, între cele două instanțe ale câmpului - cea specifică și cea politică -, negocierea dintre ele (care se întinde, altminteri, pe cea mai mare durată a regimului) sunt greu de surprins de ideal-tipuri. Acestea din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci mai degrabă încearcă să sugereze criza în care faptele aruncaseră oamenii. Din postura de outsider, Avram, protagonistul, student la istorie, rănit pe front și revenit în satul natal după aplicarea Dictatului de la Viena, încearcă să pună într-o ecuație inteligibilă relațiile individ-colectivitate-istorie în momente de cotitură a destinelor. Arta prozatorului se vede mai ales în intuiția fină cu care ține cumpăna între relatarea pură a evenimentelor și comentariul digresiv făcut de personaje. Tandemul de intelectuali ai cărții, Avram și medicul
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]