9,535 matches
-
dovadă a profundei motivații pe care gesturile și cărțile lor o au pentru ceea ce credem că ar trebui să fie gesturile și cărțile noastre). Surprinzătoare studiile Generația "Criterion" și receptarea lui Eminescu și Interpretări ale timpului popular în cultura română interbelică. Eminescu și Cioran? Eminescu și Eugen Ionescu? Da, spune și dovedește cu bune argumente Liviu Antonesei. Mircea Scarlat a avut, în urmă cu douăzeci de ani, ideea de a explica istoria poeziei românești prin reluarea, în diverse epoci și în
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
o anchetă a revistei Paralela 45, incluse în volum, oferă câteva precizări în plus privind poziția autoarei: "Probabil că Generația '80 este a doua generație cu certă conștiință și vocație teoretică din literatura noastră, după cea care a marcat perioada interbelică." (Carmen Mușat s-a ocupat și de romanul românesc interbelic într-o carte apărută recent în colecția Tezaur a editurii Humanitas.) Cât despre pretinsa dispută între optzeciști și nouăzeciști, autoarea crede că e vorba doar de o firească și încurajatoare
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
câteva precizări în plus privind poziția autoarei: "Probabil că Generația '80 este a doua generație cu certă conștiință și vocație teoretică din literatura noastră, după cea care a marcat perioada interbelică." (Carmen Mușat s-a ocupat și de romanul românesc interbelic într-o carte apărută recent în colecția Tezaur a editurii Humanitas.) Cât despre pretinsa dispută între optzeciști și nouăzeciști, autoarea crede că e vorba doar de o firească și încurajatoare diversificare a postmodernismului. În orice caz, optzeciștii nu mai pot
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la nivelul larg al opiniei publice, fără compromisuri amendabile și fără concesii evidente. Ei reprezentau, oarecum, segmentul clasicizat, aflat într-o continuitate firească față de arta noastră interbelică. Aici pot fi amintiți deopotrivă artiști din generațiile mai vechi, Ion Musceleanu, Ion Popescu-Negreni, Ion Irimescu, cît și artiști în plină putere de creație, precum Ion Pacea, Virgil Almășanu, Ion Sălișteanu, Vasile Grigore etc. Cel de-al treilea segment reprezintă
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
nou Ev Mediu, s-a procedat doar la fixarea unor constante istorice - cu care, sigur, vom intra și în cel de al XXI-lea secol. Un daltonism iremediabil îl amenință pe analist, de cum dă note. Să luăm ca exemplu perioada interbelică, pe care personal am apucat-o, la vârsta formațiunii, simțind-o, comparativ cu vremurile care au urmat ca pe un mic paradis terestru și să citim, apoi, în Paradoxul român al d-lui Sorin Alexandrescu aspra, și în esență exacta
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
demult în limba română, în mod inspirat, de Elena Bulai. Nu exista o traducătoare mai potrivită pentru o carte de Martha Bibescu! Elena Bulai este o bună cunoscătoare a limbii franceze și - prin intermediul cărților de literatură și istorie - a lumii interbelice. în plus, are o distincție care o face întru totul compatibilă cu principesa de altădată. Traducerea sa seamănă cu o voioasă complicitate feminină peste timp, cu un grațios act de colportaj. Citind-o, ai senzația că le surprinzi pe două
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
Pavel Șușară Camil Ressu este unul dintre pictorii interbelici destul de puțin cunoscuți astăzi, dar a căror imagine a rămas imprimată în straturile adînci ale memoriei prin cîteva lucrări devenite, într-o anumită perioadă, emblematice. Iar împreună cu aceste lucrări s-au mai perpetuat și anumite enunțuri stereotipe care au cîștigat
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
pentru militantismul său naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi, cu explicabilă surdină, după 1971, și, din nou fără rezerve, de către naționaliștii de toate spețele, de la cuziști și legionari la protocroniști și, în fine, la extremiștii de azi. Așa devine proza politică eminesciană mijloc de propagandă și de polemică
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
unul din nivelele textului, o tranziție despre care romancierul însuși amintea. Verdictul lui Mihai Ralea rămâne în mare măsură valabil - lumea Medelenilor (acea lume a marii burghezii rurale de peste Milcov) e marcată de un stigmat al declinului. Mai toți criticii interbelici au remarcat dominanta nostalgic poematică a romanului - vocea auctorială nu-și maschează parti pris-urile. Modernitatea capitalistă va sfârși prin a ruina arhitectura Medelenilor, agentul disoluției fiind, deloc întâmplător, bancherul Bercale. Ceva din antipatia lui Duiliu Zamfirescu a trecut în paginile
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
și în română recentă) sau mijlocul poeziei sau românului este constituit de limbaj. Cu toate acestea, nici poezia, nici, cu atît mai rar, românul n-au fost abordate stilistic. Excepțiile se numără pe degetele de la o mînă. Întreaga noastră critică interbelică (de la Lovinescu la Călinescu) a rămas insensibila la limbaj: impresionista, dogmatica, istorista, sau estetică a preferat să evite verbalitatea textului în favoarea impresiilor, ideilor, ambiantei culturale sau valorii literare deductibile din el, ca niște constructe abstracte. Nici critică actuala n-a
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
mă refer la scoala Coteanu). Genette, Riffaterre n-au avut emuli la noi, ca J.P.Richard sau tematistii, mult mai des urmați. Paradoxul este că singurul exemplu de stilistica aplicată nu se referă la poezie (în care, totuși, marea generație interbelică a elogiat nesmintit puritatea verbală), ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
biografice. Mi-ar fi plăcut să văd aceeași inflexibilitate moral-biografistă a lui Gheorghe Grigurcu, întinsă pe sclipitoare pagini de analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor Vianu, ci și cu dureroasă derivă interbelică de extremă dreaptă a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia. Or, din păcate, acest aspect pare a fi fost estompat." L.A. are însă, la rîndul său, propriile partizanate (în polemică dintre Paul Goma și Gh. Grigurcu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
s-au concretizat într-o carte, inclusă în colecția de "Proza română contemporană" a Editurii RAO din București. Alertețea frazei îndelung exersate să se așeze pe hîrtie (autorul, născut în 1898, a cunoscut și participat la efervescenta jurnalistică a perioadei interbelice), cît și arta de a capta atenția cititorului prin mici trucuri simpatice, cum ar fi afectuoasele adresări directe ori atenționările tensionate asupra unor... momente ale subiectului, derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că, si de curînd, dl. Ion Ianosi, într-o carte pe care am comentat-o) mirat de ciudată realitate a peisajului filosofic românesc de cînd există el și, mai ales, în interbelic și în ultimele două-trei decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte, direcția inaugurată de Maiorescu și continuată de elevii săi (Rădulescu-Motru, P.P.Negulescu, Ion Petrovici, apoi Mircea Florian) scientist-rationalistă
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
decenii. Și anume coexistența divergență a doua orientări care se respingeau și se resping. Pe de o parte, direcția inaugurată de Maiorescu și continuată de elevii săi (Rădulescu-Motru, P.P.Negulescu, Ion Petrovici, apoi Mircea Florian) scientist-rationalistă și, cu deosebire în interbelic, școala inaugurată de Nae Ionescu și, paralel, cea a lui Blaga. E un fapt incontestabil. La noi, (probabil prin influență franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
înfățișați de la catedră. În sfîrșit, apropiat că zona de preocupări este studiul Cultură filosofica și gîndire filosofica. Aici reapare marea antinomie dintre cele două școli filosofice românești, cea a lui Maiorescu și cea a lui Nae Ionescu, întrucît adversarii filosofului interbelic au fost descendenții maiorescianismului. (Am citit recent al patrulea volum din jurnalul lui C. Rădulescu-Motru, cuprinzînd însemnările sale din 1946. Aici mărturisește: "în intimă mea convingere, cursurile ținute la Universitate de Nae Ionescu nu erau originale, ci luate după diferiți
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
să intre în opoziție după căderea guvernului Ciorbea? Fără doar și poate! Iar pentru partid această opțiune, care ar fi provocat alegeri anticipate, poate că ar fi fost o bună mișcare tactică. Totuși nu e sigur. Comparația cu nenumăratele guverne interbelice nu stă în picioare. Cum nu stă în picioare nici ipoteza că PNȚCD ar fi putut cîștiga mai multe voturi provocînd alegeri anticipate, fiindcă nu poate guverna singur. Mai mult, daca ne amintim de iminentă plății datoriilor externe și de
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
Cronicar Romancierul recuperat Ne-a parvenit cu întîrziere JURNALUL LITERAR nr. 1-2, consacrat în mare parte lui N.I.Herescu - o personalitate insuficient cunoscută și ale cărei merite din perioada interbelică și din exil sînt înregistrate parțial în Dicționarul scriitorilor români - unicul instrument de referință serios pe care îl avem la îndemînă (și la care, mărturisim, în redacția noastră se recurge foarte des. De aceea așteptăm cu nerăbdare următoarele volume). Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
neghiobi. Pamfletele lui Cocea sau Pandrea se întîlnesc în unele privințe cu ale lui Eliade și Noica. Aceeași ura față de burghezia democrată și liberală, si la unii, si la alții. Nu vreau să insist pe similitudinile care există între perioada interbelică și aceea contemporană, ca să nu se creadă că insinuez o posibilă evoluție similară spre dictatură. Altceva mi se pare demn de relevat. Intelectualii interbelici (că și cei de azi, uneori) n-au criticat niciodată la fel de acerb și de vehement fascismul
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
si la unii, si la alții. Nu vreau să insist pe similitudinile care există între perioada interbelică și aceea contemporană, ca să nu se creadă că insinuez o posibilă evoluție similară spre dictatură. Altceva mi se pare demn de relevat. Intelectualii interbelici (că și cei de azi, uneori) n-au criticat niciodată la fel de acerb și de vehement fascismul ori comunismul cum au criticat capitalismul. Singurul sistem cu adevarat democratic din istorie a fost și a rămas ținta unei contestații exagerate, lipsite de
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
tradiție scripturala la care să-și atașeze demersul. Mării noștri prozatori sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica. Ca atare, impresia
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
du-si o legitimitate istorică. Dar, chiar în această, stăruie autorul, această politică "era, de fapt, un stalinism românesc, autoritar și irevocabil, opus atît ăideologiei burghezea cît și centralismului democratic". Autorul mai considera că bunăstarea țăranilor, în comparație cu cea din perioada interbelică, era, în pofida colectivizării forțate, mult superioară. "Majoritatea populației rurale din România era mai bine îmbrăcată și mai bine hrănita în 1962 decît în 1938. Și, de asemenea, țăranii beneficiau de o rețea școlară mai bine pusă la punct. În sfîrșit
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
Simpson nu avea să joace nici un rol în viața lui Charlie Trumper, ci doar în istoria Angliei - poate, indirect, a lumii. Dar se poate întîmpla și altfel. Românul Aratată-mi un erou, scris de Ted Allbeury în 1992, începe în perioada interbelică și urmărește, pas cu pas, războiul rece pînă în momentul în care acesta s-a încheiat oficial. Ceea ce interesează aici - și ceea ce frapează, în general, în cartea cu pricina - este un alt amănunt cu totul inedit: istoria universală din ultimii
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
a dramaturgiei românești și universale, a regiei, a actoriei. Consultînd acest tom, îți dai seama că dincolo de încărcătură afectiva se află o instituție de cultură. Volumul strînge toate înregistrările din perioada 1973 - 1993, ordonate într-un catalog - literatura română clasică, interbelică, contemporană, literatura universală dezvoltată în derulare alfabetică. Fiecare piesă înscrisă beneficiază și de casetă tehnică - numele regizorului, distribuția, ilustrația muzicală, regia de studio, durata etc. Așa cum sîntem obișnuiți să ascultăm la sfîrșitul benzii. Din păcate, o carte destinată să fie
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Cronicar În derivă Chiar în numărul acesta, d-l Barbu Brezianu amintește despre vestită pagina a doua a ziarelor interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]