45,962 matches
-
cerând să se înființeze o astfel de escadrilă în care personalul să fie exclusiv feminin. Memoriul a fost aprobat și, la 25 iunie 1940, a luat ființă această escadrilă. Am fost angajate numai patru, pentru că pe Irina Bârnaia n-o interesa, avea un avion personal, avea alte treburi, Marina nu s-a angajat, pentru că ea s-a și căsătorit mai târziu, ea a patronat, așa că am rămas deocamdată patru: Nadia, eu, Virginia Duțescu, Virginia Thomas, am fost primele patru care am
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în palatul mic al Brâncovenilor. Acolo, într-o cămăruță, mai locuia Valentina cu soțul ei. Era tristă și zicea " Cred c-o să ne deporteze". Ce era să-i spunem? Era fericită că a mai văzut pe cineva care se mai interesa de ei. Aflăm, nu mult după asta, de la cineva de la Crucea Roșie, că s-a primit ordin să fie scoși, și surpriza a fost când a apărut o mașină mare a Crucii Roșii care a ajuns la Câmpulung, unde erau
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
al suplimentului. Fiindcă ea știe bine bibliografia și biografia celui intervievat, știe și ce să-l întrebe, spre deosebire de mulți alți jurnaliști care pun întrebări standard stupide, dovedind că habar n-au cu cine stau de vorbă și nici nu-i interesează. (Unei asemenea tinere �inocente", venite la redacție să-i ia un interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
românești, dar nu numai, (Portretul Regelui Ferdinant, Portretul Reginei Maria, Portretul Regelui Mihai, Portretul lui I.C. Brătianu, Portretul Principesei A. Cantacuzino, Portretul Principelui Ghica, Portretul Principesei Clara Mavrocordat, Portretul Elenei Văcărescu, Portretul Baronului Levavasseur, Portretul Contelui Chesingne etc.), pictorul este interesat în aceeași măsură de o exactă definiție a personajului și de o anume sugestie a exemplarității lui. Fizionomia, tratată naturalist la un prim nivel, este aprofundată și extinsă printr-un evident efort de caracterizare psihologică și morală, iar acest portret
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
sociale despre marginali ai capitalei transilvane la originea antropologiei urbane stă celebra Școală de la Chicago, a cărei influență, în sociologie ca și în critica și teoria literară, a fost fundamentală. Experimentată începînd din deceniul patru, antropologia urbană americană era esențial interesată de grupurile marginale, de comunitățile ghetoizante ale imigranților și cartierele negrilor, în general de acele grupuri navigînd la periferia societății, care-și refuză ori cărora le e refuzată integrarea în structurile sociale acceptate majoritar, iar metoda de studiu presupunea, ca
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
fie și o poveste pe care să o înghițim dintr-o dată cu un pahar de gin tonic. Și să-i simțim aciditatea pe drum. Poate voi reveni cîndva pe această temă. Într-o seară am coborît, iarăși, la Green. M-a interesat de data asta să văd o altă ipostază a regizorului tînăr Alexandru Berceanu, absolvent de doi ani al U.N.A.T.C., Secția regie-teatru. Un tînăr preocupat de profesiune, de cărți și de citit, de tradus, de generația lui strînsă și în jurul
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
dedicată, la început populației minoritare indiene din Africa de Sud. Această fază a vieții sale, care a durat mai mulți ani, este pretextul istoric pentru opera lui Phillip Grass "Satyagraha", o raritate pe scenele lumii. " Credeți cu adevărat că cineva poate fi interesat de un slăbănog cu coapsele înveșmîntate într-un șorț, ce poartă un toiag?" întrebase un producător hollywoodian, refuzîndu-l pe Richard Attenbourough, cînd acesta se prezentase pentru prima dată într-un mare studio, cu proiectul pentru filmul pe care avea să
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică " iar în românește, unde imităm în "cercul nostru strîmt", nu aducem culturei generale nici o contribuție și nici un folos". Condiția noastră pare a fi, din această perspectivă, condamnată. "Ca literatură personală, nu putem interesa pe nimeni. Va trebui să convingem Franța că intelectualicește sîntem o provincie din geografia ei, iar literatura noastră un aport, în ce are mai superior, la literatura ei." În așteptarea recunoașterii noastre o colonie a literaturii franțuzești, severul diagnostic contravenea
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
evoluția semantică: în cazul unor obiecte se precizează că sînt sau nu de furăciune ("de furat") sau chiar furăciuni: "nu este de furăciune, ca să fie la jumătate de preț!" (computergames.ro); "să fie de culoare argintie, nu neapărat nou (mă interesează să fie ieftin), nu vreau furăciune!!!" (clubopel); "Radule, cred că vor să înmatriculeze ceva furăciuni" (sbz.ro). Termenul apare în apoziție, chiar ca element al unor compuse ad-hoc: "vrei un casetofon furăciune" (daciaclub.ro); "câte hoarde barbare de crack-uri, soft-furăciune
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
viu. Nu seamănă nimic cu nimic, stilul regizoral are deschiderea universalului. A face cultură e a sta într-un picior, spune Noica sub o fotografie cu Liiceanu, făcută de Andrei Pleșu, la Păltiniș, pe drumul dinspre cabană. Cadență, echilibristică. Mă interesează. Ca și "raportul" cu întîlnirile majore, cu ceea ce rămîne, pentru eternitate, cu opera creatorilor și valoarea ei. După ființă și neființă, tocmai "raportul" cu ele este fundamental. Ca și existența în noi, deopotrivă, cum spune Andrei Șerban, a lui Ariel
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
între cei doi actori ai acestei drame stranii au variat mai mult în amănunte decât în ansamblu: situația obietivă rămâne aceeași pentru toate tipurile de personalități. N-avem aici a ne ocupa de soluțiile care stau la îndemâna principelui, dar ne interesează foarte mult cele care au întovărășit, în condiții istorice variabile, evoluția scriitorului. Nouă, cetățeni aflați în pragul veacului al XXI-lea, ni s-ar părea neverosimil să fim siliți a adora un șef de stat pe un altar concret (și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
poeme au fost totuși copiate, s-au cules trei sute dintre ele și sunt cunoscute și astăzi, o mie opt sute de ani mai târziu. Desigur, lucrurile s-au schimbat radical odată cu Revoluția franceză și dispariția privilegiilor. Scriitorul a început să se intereseze de putere în nume propriu, iar Lamartine a fost chemat în 1848 la guvernare în calitate de poet, nu în cea de nobil. Prestigiul scriitorilor, al artiștilor în general, n-a încetat să crească în tot cursul secolului al XIX-lea și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
sonore cu care experimentează asupra timpului muzical. Vor rezulta inedite forme muzicale - "clepsidre", "site", "ecran", "psalmi" - ce revin în diferite ipostaze în creațiile lui Vieru, fără ca aceste prototipuri să devină o manieră. Dincolo de aceste trasee, un aspect anume m-a interesat: acela al unei particulare concepții asupra timpului muzical, problemă care i-a preocupat pe mai toți colegii de generație ai lui Vieru. Ar fi multe de spus despre viziunea sa asupra oscilării între continuu și discontinuu, generând noțiunea de "efemeridă
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
a formulat-o, reacție care, după ani, va fi atîrnat greu în cumpănă la aruncarea în Gulag a insului ce le-a respectat: "Eu nici nu sînt materialist. Eu sînt cu dialectica hegeliană, dacă vreți un hegelian de centru. Mă interesează experiența rusă ca experiență. N-am să scriu în viața mea pentru dictatura proletariatului și împotriva religiei. Cel mult, am să tac, dar n-am să fac apologia dictaturii tinichigiilor și nici nu voi lovi vreodată în biserică, în nici o
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
ei de castel aburos peste lacuri, fosta Casă a Scânteii. Vara, însă, ea dispare din unghiul vederii, acoperită de perdeaua fabuloasă a unor plopi canadieni ce fac podoaba unei stradele cu blocuri fără altitudine și parcă fără locuitori. Nu mă interesează amănuntele, mi-e de ajuns că se întâmplă. Dinspre Herăstrău uneori, alteori dinspre Ștefan cel Mare, zona Dinamo, petreceri cu jocuri de artificii, rumoare de mulțimi isterizându-se pe scoruri derizorii. Viteaza mea pisică se refugiază sub canapea, la arcuri, și
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
imperioasă nevoie s-o comunice cuiva, sorții căzând pe mine. Profita de momentul când, mai către seară, sala de clasă rezervată lecturii se golea. Se așeza în fața mea, sprijinit pe un pupitru fără ocupant și începea să-mi citească. Era interesat să-mi vadă reacțiile și să converseze, dându-mi uneori sfaturi în legătură cu cărțile pe care mi le alegeam de la bibliotecă. Lucru ciudat, nu mi-a pomenit niciodată de Lovinescu. Se mulțumea să aibă în persoana mea un auditor, deși nu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
convorbirilor avute, aprecieri critice despre lectura zilei, puncte de vedere relative la incidentele vieții social-culturale și mai ales artistice. Dată fiind personalitatea lui și calitatea oamenilor cu care a venit în contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine se interesează de viața culturală și literară a României dintre cele două războaie mondiale; și socotesc că partea cea mai de preț a lui o constituie însemnările despre scriitori și lecturile din cenaclu în timpul regimului antonescian, când criticul nu putea ori nu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
ca Paul Goma (a cărui acțiune din 1977 o numesc în carte "eroică") ar obiecta la simpla discuție dintre mine (ori alt intelectual democrat) și președintele Iliescu. Se întîmplă însă că eu sînt istoric/sociolog al comunismului și m-a interesat să intru în dialog cu un personaj semnificativ al "poveștii" pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
șleampăt...Dar am fost întotdeauna destul de cochet și urmez moda...". - Aș vrea să începem, dacă sînteți de acord, cu puțină genealogie. Familia paternă Djuvara, familia Grădișteanu a mamei dvs. ... - Dacă mă întrebați despre familie, e un domeniu care m-a interesat întotdeauna. Face parte din istorie. Ca să zic așa este o știință auxiliară istoriei și de altfel istoria începe cu genealogie că primele date istorice pe care le avem de pildă de la egipteni sînt pur și sumplu genealogii ale faraonilor. Și
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
tot vorbim de contexte, Romantismul îmblînzit al lui Virgil Nemoianu conține un capitol despre România care este una din cele mai bune analize ale romantismului nostru, care s-a făcut vreodată. Motivul? Punerea lui cu adevărat în context european. Mai interesează în S.U.A. studiile de istorie literară? M.C.: Istoria literară nu mai interesează, interesează unele studii, unele din ele foarte inteligente care discută aspecte ale istoriei literare. Indiferent dacă din unghi feminist, corect politic etc. Teoria mea este asta: că în
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
capitol despre România care este una din cele mai bune analize ale romantismului nostru, care s-a făcut vreodată. Motivul? Punerea lui cu adevărat în context european. Mai interesează în S.U.A. studiile de istorie literară? M.C.: Istoria literară nu mai interesează, interesează unele studii, unele din ele foarte inteligente care discută aspecte ale istoriei literare. Indiferent dacă din unghi feminist, corect politic etc. Teoria mea este asta: că în orice grup, chiar în grupurile de fanatici, nu?, există 1-2% oameni inteligenți
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
despre România care este una din cele mai bune analize ale romantismului nostru, care s-a făcut vreodată. Motivul? Punerea lui cu adevărat în context european. Mai interesează în S.U.A. studiile de istorie literară? M.C.: Istoria literară nu mai interesează, interesează unele studii, unele din ele foarte inteligente care discută aspecte ale istoriei literare. Indiferent dacă din unghi feminist, corect politic etc. Teoria mea este asta: că în orice grup, chiar în grupurile de fanatici, nu?, există 1-2% oameni inteligenți și
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
el parte din grupul din fața blocului, l-am întrebat cum e cu mersul lor la vot. Depinde ce le spun părinții, dacă se duc. Adică votează ce le spun părinții? Întreb nevenindu-mi să cred. Păi, pe ei nu-i interesează. Care se duce vrea să scape de gura părinților. Cobor din nou, îmi fac datoria civică. Pe la secțiile de vot lume puțină. Nici generațiile mai vîrstnice nu se înghesuiau. Afară, vreme ploioasă, așa că nu ținea să spui că s-au
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
ubicuă și exhaustivă, cum nu mi-am propus să cultiv varza, fie ea și de Bruxelles, am făcut o selecție la sînge din împovărătoarea ofertă a festivalului. Am optat, cu alte cuvinte. Am ales cîteva nume de regizori care mă interesează: Silviu Purcărete � marele absent în carne și oase al acestei ediții, una din prezențele emblematice ale festivalului, un motor generator de întîlniri, de emoție, de amintiri � Mihai Măniuțiu, Tompa Gabor, Victor Ioan Frunză, Andriy Zholdak. Nu am avut altă șansă
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
șansă ca să apuc să văd, totuși, ceva. Sigur că și așa mi s-au încurcat căile. După cîteva zile trenante, fără suspansuri creatoare, au fost programate în aceeași seară, și cam unul peste altul, trei spectacole de autori care mă interesau, astfel încît n-am putut să parcurg nici o montare pînă la capăt, fugind literalmente de colo, colo. Nu mi s-a mai întîmplat, recunosc, să �frunzăresc� spectacole. În pierdere am ieșit tot eu, lăsînd la o parte fuga în sine
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]