795 matches
-
Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale, organizațiile și instituțiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instituții sunt principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și schimburi comerciale, a modului de a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte, a stilului nostru actual de viață. Deși globalizarea este un tot inextricabil, subiectul va fi dezvoltat pe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale și organizațiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instanțe economico-sociale au fost principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și tranzacții de toate tipurile și în toate domeniile. Dar și a decalajelor între și în interiorul națiunilor și a deteriorării grave a ecosistemului. Spirala de efecte retroactive și conexiuni inverse generate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
bogate din lume suportul financiar și publicitar de care au nevoie într-o epocă în care piața artei este supusă mai mult ca niciodată imperativelor profitului. Pentru reprezentanții europeni ai avangardelor și pentru artiști în general rezultă de aici o internaționalizare a carierelor care depășesc cadrul european și care are un rol de loc neglijabil în procesul actual de standardizare. Acesta din urmă este și el tributar marilor mutații tehnice actuale. Plasticienii tind tot mai mult să utilizeze tehnologiile de avangardă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
legătură, este țesută marea ,,plasă a economiei ilegale", iar desenul ei complicat este împletit în cel al economiei legale. (Pavarini 1994: 58-59) Intensificarea globalizării și prăbușirea comunismului est-european au avut un profund impact asupra economiei politice a crimei organizate, în timp ce internaționalizarea unor criminali organizați precum Mafia (varietățile siciliene și rusești)1, Camorra, Triadele și Yakuza a avut o mare însemnătate în dezvoltarea crimei transnaționale. Criminalii organizați ruși sunt puternic implicați nu doar în traficul de arme în Rusia, dar și în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
sud erau esențiale pentru comerț, în special înaintea inaugurării epocii transportului pe calea ferată. Din aceste considerente, controlul căilor de navigație avea o semnificație internațională. Dat fiind că ambele țărmuri erau teritoriu otoman, Strîmtorile făceau legal parte din imperiu, iar internaționalizarea lor nu era un lucru ușor de impus. Soluția preferată de puteri, inclusiv de Poartă, a ajuns să fie închiderea lor printr-un tratat internațional pentru navele de război ale tuturor guvernelor cît timp Imperiul Otoman se afla în stare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sunt foarte definitorii pentru cei din afara științelor formale și a științelor naturii. Pentru filozofie, științe sociale, literatură acest criteriu este relativ. Prin urmare, ader la ideea ta legată de relevanța cu totul parțială a acestuia. În schimb, pledez categoric pentru internaționalizarea cunoașterii și pentru ieșirea din provincialism. Când spun aceasta mă gândesc și la desele situații în care m-am aflat ca evaluatoare de specialitate. Am găsit facultăți în care întreaga producție intelectuală era de circuit local: lumea publica aproape exclusiv
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană 148 3.9.8.2. Externalizarea serviciilor (outsourcing) 149 3.9.8.3. Noua teorie a manufacturării 150 3.9.8.4. Întreprinderea suplă 151 3.9.9. Strategia internaționalizării 152 3.9.9.1. Cadrul general 152 3.9.9.2. Companiile multinaționale (CMN): sursă de conflict sau factor de creștere? 159 3.9.9.2.1. Temerile și preocupările statelor-gazdă 160 3.9.9.2.2. Beneficiile statelor-gazdă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de impact asupra structurii CMN și a procesului său decizional 173 3.9.9.6.1. Factorii interni 173 Caracteristicile grupului multinațional sau ale firmei-mamă 173 Ramura de activitate 173 Tipul Întreprinderii 174 Naționalitatea 175 Mărimea Întreprinderii 178 Gradul de internaționalizare 179 Relațiile dintre firma-mamă și filialele sale 181 Înființarea filialei și compoziția capitalului social 181 Interdependența rețelei internaționale 184 Caracteristici ale filialelor 185 Țara de implantare 185 Mărimea filialei 186 Rezultatele 187 Vârsta filialei 187 Tipologia factorilor contextuali interni după
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la nivelul sectorului; • inovațiile și noile aplicații ale produsului sunt tot mai greu de obținut. Firmele Își epuizează marile idei noi și metodele de stimulare a entuziasmului clienților; • maturitatea tehnologică, standardizarea produselor și strategiile de reducere a costurilor conduc la internaționalizarea competiției. Firmele orientate spre creștere caută noi piețe și se instalează În țările cu mână de lucru ieftină. Companiile naționale și străine se confruntă frontal, recurgând la strategii protecționiste, pentru a bloca intrarea noilor competitori. Poziția de lider a sectorului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pentru inovația inițială. Aceasta deoarece firmele japoneze Își perfecționează fără Încetare procedeele, obținând avantaje mai durabile decât firmele americane ori europene, care se concentrează pe inovația de bază. Firma poate controla ritmul difuzării tehnologice În diverse moduri: depunerea de brevete, internaționalizarea dezvoltării echipamentelor, integrarea verticală În direcția tehnologiilor-cheie și politici de personal ce Împiedică fluctuația. Principalele avantaje rezervate precursorului sunt: reputația (este mai dificil de câștigat pentru firmele mici); poziționare privilegiată; alegerea circuitelor de distribuție; curbă de Învățare exclusivă; acces privilegiat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc "3.9.9.1. Cadrul general" „Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se angajează ireversibil În era globalizării la ritmuri variate, dar din ce În ce mai accelerate. Cauzele principale ale acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
străinătate, cât și situația proprie a acelei filiale. În aceste condiții, factorii contextuali pot fi clasificați În categorii ce pot fi examinate separat: caracteristicile firmei-mamă sau ale sistemului Întreprinderii multinaționale În ansamblul ei (ramura de activitate, naționalitatea, dimensiunea, gradul de internaționalizare, strategia Întreprinderii) ori caracteristicile filialei considerate (țara În care este implantată, talia, rezultatele, vechimea). De altfel, este utilă și examinarea separată a unor aspecte ale relațiilor Între firma-mamă și filială, cum ar fi participația la capital sau gradul de interdependență
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al finanțelor, deși În domeniile decizionale privind funcționarea Întreprinderii, În special (de exemplu, deciziile relative la personal, cu excepția numirii directorului general), sediul ține să-și exercite un control mai puțin strict, pe măsură ce talia Întreprinderii crește. Gradul de internaționalizaretc "Gradul de internaționalizare" Pentru a măsura gradul de internaționalizare al unei Întreprinderi multinaționale, se poate lua În calcul numărul țărilor În care Întreprinderea respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
privind funcționarea Întreprinderii, În special (de exemplu, deciziile relative la personal, cu excepția numirii directorului general), sediul ține să-și exercite un control mai puțin strict, pe măsură ce talia Întreprinderii crește. Gradul de internaționalizaretc "Gradul de internaționalizare" Pentru a măsura gradul de internaționalizare al unei Întreprinderi multinaționale, se poate lua În calcul numărul țărilor În care Întreprinderea respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai multor studii, prezentate În tabelul următor: Tabelul 21 - Relația Între autonomie și gradul de internaționalizare În diverse studii empirice 1 Fără Îndoială, un aspect important este acela că apare o corelație de tip pozitiv În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă acest rezultat, În măsura În care relația curbilinie observată În acest studiu indică faptul că Întreprinderile multinaționale cu un grad ridicat de internaționalizare acordă mai curând autonomie filialelor lor decât Întreprinderile care au filiale În doar câteva țări. Această relație pozitivă ar putea fi explicată prin faptul că, atunci când mediul În care societatea operează evoluează prin includerea unui număr tot mai mare de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să le facă față. În aceste condiții, sediul este „obligat” să acorde o putere de decizie mai mare filialelor sale. Totuși, studiind potențialul sinergic ce caracterizează Întreprinderile multinaționale, se va Înțelege de ce, În compensație, Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
filialelor sale. Totuși, studiind potențialul sinergic ce caracterizează Întreprinderile multinaționale, se va Înțelege de ce, În compensație, Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
imprevizibile apar și În structura cererii. În acest sens, o evoluție interesantă a fost apropierea gusturilor consumatorilor din lumea Întreagă pentru o serie de produse, În ciuda diferențelor naționale și culturale, fenomen considerat atât o cauză, cât și un efect al internaționalizării crescânde a piețelor. De fapt, o caracteristică importantă a situației economice actuale este internaționalizarea tot mai puternică a economiei mondiale, care determină numeroase Întreprinderi multinaționale și, În particular, grupurile de anvergură să ia În considerare propriile activități Într-o perspectivă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apropierea gusturilor consumatorilor din lumea Întreagă pentru o serie de produse, În ciuda diferențelor naționale și culturale, fenomen considerat atât o cauză, cât și un efect al internaționalizării crescânde a piețelor. De fapt, o caracteristică importantă a situației economice actuale este internaționalizarea tot mai puternică a economiei mondiale, care determină numeroase Întreprinderi multinaționale și, În particular, grupurile de anvergură să ia În considerare propriile activități Într-o perspectivă globală. Necesitatea de a menține costurile cât mai mici posibil și de a recupera
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de costuri, de talia pieței, de economie de scară și de localizare. Pentru a-și organiza activitățile, multinaționalele au În general nevoie de fluxuri de informații, natura și volumul acestor fluxuri fiind legate de amploarea, diversitatea, complexitatea și gradul de internaționalizare a activității lor. Acești factori, la rândul lor, determină nevoia de informații din punctul de vedere al comunicării raporturilor, al urmăririi, al aprecierii, al coordonării și al controlului. În acest sens, tehnologia modernă se caracterizează În primul rând prin volum
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este legată de colaborarea echipelor pluridisciplinare; - globalizarea piețelor - creșterea volumului și riscurilor investițiilor au drept corolar necesitatea unui timp cât mai mic de recuperare a investiției, ceea ce obligă firma, din start, să considere piața mondială ca piața sa de referință; - internaționalizarea progresului tehnologic - baza progresului este mondială, iar acesta se desfășoară printr-o conjugare tot mai nuanțată cu utilizatorul final; - ajungerea la maturitate a piețelor și produselor existente și accentuarea concurenței - În prezent, la noi se constată saturația și oferta excedentară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
precum și modificarea permanentă a mediilor politic și economic impun luarea În considerare a diferitelor categorii de riscuri care pot apărea În crearea alianțelor strategice. 3.9.11.1.1. Riscuri politicetc "3.9.11.1.1. Riscuri politice" Procesul de internaționalizare este Însoțit de multe riscuri. Riscul politic reprezintă posibilitatea ca investiția străină să fie restricționată de politicile guvernamentale din țara-gazdă. Cel mai sever risc politic Îl reprezintă confiscarea. În această situație, proprietatea firmei trece de la compania străină la țara-gazdă, fără
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
confruntări concurențiale și avem mai puțin În vedere o posibilitate de cooperare. Cercetările făcute În domeniul dezvoltării alianțelor Între Întreprinderi dezvăluie un câmp de studiu din ce În ce mai vast. Pornind de la clasicele Înțelegeri, ele Înglobează astăzi toate tipurile de parteneriate, În scopul internaționalizării produselor, combinării sau difuzării tehnologiilor. În elaborarea unei strategii, nu trebuie să considerăm fiecare furnizor, client sau concurent ca fiind un dușman, pe seama căruia trebuie să realizăm profituri imediate. Cei care au Înțeles cel mai bine acest lucru sunt constructorii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]