1,806 matches
-
Întreținere etc., În detrimentul unei misiuni globale, ce ar putea fi calificată și drept socială sau civică, având un sens și Întreținând o dinamică de schimb creativă. Acest principiu comunitar se Întinde dincolo de organizație și polarizează energii În cadrul unei atmosfere de interogație, trăită ca o tensiune de cunoaștere. O astfel de comunitate este strategică, prin faptul că se structurează și se articulează pe baza unui proiect, a unei finalități superioare și integratoare. Principiile-cheie ale strategiei, respectiv căutarea libertății de acțiune și optimizarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
programele analitice și manualele școlare) luăm de bună o arie de cuprindere mult mai largă a acestuia, așa cum ea s-a prefigurat În ultima vreme. O arie extinsă la toate acele componente și interacțiuni de natură să furnizeze răspunsuri unei interogații ce vizează buna funcționare a oricărui proces deînvățământ. Sunt Întrebări care centrează atenția noastră pe câteva elemente-cheie, și anume: Cine? sunt subiecții Învățării, caracteristicile acestora; (respectiv cui? se predă); de ce? sau În ce scop? se predau sau se studiază anumite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
analizei unor situații-problemă, unor cazuri tipice, să emitem ipoteze etc. cărora urmează să le dăm răspunsul cuvenit, pregătit de noi sub forma unui bloc unitar și organic de idei și dedemonstrații. Se pot folosi cu succes procedee ale „dialogului oratoric” (interogația și invocația retorică), În sensul că, În loc să ofere simple afirmații, profesorul formulează Întrebări și, făcând uz de argumente pro și contra, Înfiripează o controversă cu el Însuși, urmând ca tot el să dea răspunsurile cuvenite. Se pot adresa, de asemenea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obiectivitate. Așa se explică de ce actualele orientări ale Învățământului ne Îndeamnă ca de fiecare dată când există posibilități să-i aducem pe elevi În contact nemijlocit cu documentul autentic sau cu reproducerea lui și să le provocăm o atitudine de interogație În fața realului istoric. c) Condiții de studiere a documentelor istoricetc "c) Condiții de studiere a documentelor istorice" Referirea la izvoarele istoriei prin observarea directă și concretă a diferitelor documente, sau indirectă, mediată de reproducerile acestora, necesită o grijă deosebită pentru
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la noi domenii. În felul acesta lărgește câmpul de reprezentări care facilitează Înțelegerea mai profundă a materiei noi de studiat; - IAC se dovedește a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoștințe Într-o manieră interactivă, apelând la o interogație inteligentă, care lansează diverse tipuri de Întrebări celor care Învață. În același timp receptează diverse Întrebări și răspunsuri, folosindu-se de avantajele feedbackului imediat În valorificarea acestora. În esență, IAC creează un mod conversativ de lucru, reușind să Întrețină un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cele cunoscute ca fiind „în curs de dezvoltare”. Această expansiune explică în bună măsură și dezvoltarea interesului sociologilor pentru problematica educației în perioada respectivă. Amploarea resurselor umane și materiale pe care educația le mobilizează, sarcinile educaționale pe care le presupune, interogațiile teoretice și, de asemenea, ideologice și politice pe care le incumbă au constituit suficiente argumente pentru a-i motiva pe specialiștii din științele sociale să ia în serios chestiunile pe care le presupune educația. Începând cu anii ’60, au apărut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ceea ce este) nu mai e dată ab initio (și, ca atare, depozitată într-o narațiune al cărui propriu e faptul de a ști - de a avea deja răspunsul), ci e direct manifestă, acum și aici, sub semnul mirării și al interogației la care aceasta conduce. Pentru filosof, întregul lumii nu mai aparține unei clarități situată dincolo de posibilitățile umanului (și care se cere doar respectată), ci e prezentă ca problemă. Ceea ce înseamnă că filosoful este cel căruia îi revine sarcina de a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sarcina formării sufletului de către sine însuși și - mai departe - sarcina întregii gândiri europene. Astfel, „sufletul, care făcând experiența ne-științei sale, experiența conștiinței acestei neștiințe, își experimentează ființa proprie - se experimentează ca fiind curajos, în măsura în care se expune pe sine însuși interogației; înțelept prin această conștiință a ne-științei ce ia forma examenului; reținut și disciplinat deoarece subordonează toate celelalte scopuri ale vieții acestei lupte a gândirii; drept în măsura în care el realizează opera sa proprie, ceea ce are de făcut, ceea ce îl obligă sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
eroticii comune este, prin urmare, curtarea, onoarea și consimțământul în baza căruia tânărul „alege”: să cedeze; cui să cedeze; în ce condiții să o facă; sub ce garanții se desfășoară cedarea ca atare. În Banchetul și Phaidros, Platon răspunde acestor interogații prin așa-numitele „discursuri-martor”, șase la număr: patru în Banchetul (Phaidros, și care în Banchetul apare ca inițiator al temei; e același personaj din dialogul care-i poartă numele; Pausanias, Eryximachos și Agathon), două în Phaidros (Lysias și primul contra-discurs
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
seamă, Platon, în privința poziției reale a lui Aristofan (și dacă Platon știe să se amuze în raport cu Aristofan, eșuează când încearcă același lucru în raport cu Socrate. Și încearcă de câteva ori! Apoi se liniștește, urmează palinodia, chiar dacă mascat). Toate acestea dau răspuns interogației: ce este iubirea în afara ei? Erotica filosofică vrea să răspundă la întrebarea: ce este iubirea independent de accidentele ei?, ce este ea în însăși ființa ei? Banchetul, prin cuvintele Diotimei, și Phaidros, prin legenda povestită de Socrate, operează o deplasare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Wright Mills. Această modalitate de analiză prezintă un impediment invers față de al precedentei. În afară de aceasta, ea comportă un potențial de arbitrariu mai ridicat decât precedenta: într-adevăr, cercetătorul trebuie să decidă ce întrebare va adresa și cui, iar această dublă interogație implică un risc dublu de eroare în apreciere. Acest risc este considerabil redus în cazul abordării poziționale, care poate fi practicată plecând de la studiul documentelor: organigrame, reglementări, statute, procese-verbale etc. Abordarea decizională Cea de-a treia abordare, cea decizională, vizează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aceleași premise unii oameni scot o concluzie pozitivă pentru ei, iar alții, una negativă. „Interpretarea” se supune, de fapt, măsurii În care fiecare Își consideră existența: În termeni optimiști sau dimpotrivă, pesimiști. Iată un frumos exemplu dat de Petre Botezatu („Interogații”, 1978), exempu inspirat din cartea lui Anatole France, „Lecția bine Învățată”: ...„o preafrumoasă doamnă de pe timpul lui Ludovic al XI-lea, pe care confesorul său o admonesta fără răgaz și fără cruțare pentru viața frivolă pe care o ducea, deși
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trăit viața: de calitatea morală a existenței pe care ai dus-o va depinde, evident, nu numai lungimea vieții, ci, și calitatea amintirilor celorlalți despre tine. * „O viață nesupusă interogării nu merită trăită.” (Platon) Desigur, nu doar pentru faptul că „interogația” ne lărgește și aprofundează „cunoașterea”, ci și pentru că ne creează posibilitatea de a ne descoperi Eul autentic. Mai mult chiar, ne ajută să diferențiem tot mai bine adevărul de minciună, binele de rău, onestitatea de ipocrizie etc. și pe această
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
singur deținător al cheii interpretării. Forma nouă permite un raport direct cu textul, nemijlocit, deci fără distorsiuni intelectuale ori constrângeri ideologice. Schimbarea formei dar și schimbare a fondului. întrebările sterile, tehnice, stridente, la limita ridicolului, dragi scolasticii fac loc unor interogații mai puțin preocupate de cer decât de pământ. Sunt reînviate morala, etica și politica, umaniștii se ocupă mai puțin de Dumnezeu și mai mult de oameni. Amănuntelor despre viața îngerilor, a lui Dumnezeu, a demonilor, despre misterele virginității Mariei sau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decăt de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o globalitate conceptuală compactă: nu există loc pentru îndoială, interogație, inexplicabil sau neexplicat, din care s-ar putea hrăni religiosul, fantasma sau miturile. Nicio zonă de umbră genealogică a zeilor. Atomi și vid, mișcare, iată leitmotivul din care decurge totul. A ieși din această explicație duce drept în zidul intelectual
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
politicile promovate astăzi o reprezintă teoria „păcii democrate” (Jackson, Sørensen, 2003). O mare parte dintre subiectele care domină astăzi politica mondială sunt mult asemănătoare ideilor vehiculate în perioada interbelică de reprezentanți ai așa-numitei Școli idealiste în relațiile internaționale, justificând „interogații în legătură cu statutul liberalismului contemporan ca ideologie devenită hegemonică” (Richardson, 1997, p. 5). Astfel, perceperea renașterii paradigmei idealist-liberale derivă din constatarea unei paralele între anumite idei și instrumente de politica externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
juriști au căutat o fomulă pentru „pacea eternă” sau cel puțin au sperat să reducă complexitatea conflictelor internaționale la o structură explicativă ordonată, dezvoltând o teorie care să ne permită să explicăm, să înțelegem și să controlăm fenomenul (Ibidem). Această interogație a generat însă diverse ipoteze de lucru și, deseori, explicații contradictorii asupra naturii și cauzelor războaielor. Deși în prezent nu dispunem de o teorie generală despre război care ar lua în considerare o întreagă complexitate a fenomenului și ar fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
uneori lucrurile mai mult prin ceea ce le aseamănă, iar alteori mai ales prin ceea ce le deosebește. Μ Învingătorul nu trebuie să-și savureze prea mult victoria, pentru a nu se umple de mândrie: infatuarea este generatoare de imprudență! Μ Posibile interogații pentru vremurile de azi: de ce privirile oamenilor, atunci când se Întâlnesc, mai mult se evită decât se caută? de ce oamenii mor astăzi de tineri, iar În loc să se apropie cu Încredere de semenii puterii, pe care din convingere i-au ales, după
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin aceste nouă Încercări, cel nevrednic singur iese la iveală»” (Lao Zi, Carte despre Dao și Putere, 1993, p. 244). Μ Întrebarea: „Cum am putea cuceri viața, mai Înainte de a ne cuceri pe noi Înșine?” se Înscrie În repertoriul de interogații existențiale curente ale omului. Cuceritori ai vieții de fiecare zi sunt, desigur, structurile hedonice, care au vocația nu numai a savurării cu voluptate a plăcerilor facile (primare, senzuale), dar și pe aceea de a-și produce plăceri din te miri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cub cu latura de 20 m”; „există o Inteligență Superioară, un Spirit mult superior celui al omului în fața căruia noi, cu puterile modeste, trebuie să ne simțim umili”; - apel la sentimente și senzorialitate, operații de comparare în contextul utilizării de interogații capabile să suscite curiozitatea, ca element al motivației: „Fără reperul de contrast, nefericirea, cum ar putea simți cineva fericirea?”, „Cum ar putea cineva defini întunericul, dacă nu vede lumina, cum ar putea cineva defini căldura, dacă nu simte frigul?”; - ambiguitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mult din maniera lui Octavian Goga și Aron Cotruș. Cu trecerea anilor, versul se modulează după o stare de spirit mai discretă, sugerând apropierea de religiozitate („sufletul se aruncă la poala Rugăciunii / se-ngroapă de viu și cerșește”), întoarcerea spre interogația propriului rost, spre credința în poezie. Atunci când scrie proză, M. evocă poematic istoria ori încearcă, ceva mai târziu, registrul satiric, ca în romanul Oameni nelocuibili (1996). Câteva piese de teatru și câteva culegeri de folclor din zona Munților Apuseni se
MARGINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288017_a_289346]
-
vizionar ale autorului, care intuiește valoarea operei ce urma să fie scrisă de Eliade. Ca romancier, M. debutează în 1935 cu Rabbi Haies Reful, urmat de Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939) și Domnița Ralu Caragea (1939). Dualitatea conștiinței, luciditatea interogațiilor, adâncind prăpastia dintre eurile care locuiesc ființa umană, sunt tot atâtea „fapte” care structurează subiectul romanelor, înscriindu-se între coordonatele experimentalismului, ale autenticismului din anii ’30-’40. În Rabbi Haies Reful, personalitatea protagonistului se reflectă dual prin perspectiva din care
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
ale lui Dan Botta, din prima perioadă de creație. Prefațatorul, Nicolae Florescu, le caracterizează în termenii „setei de absolut”, în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian, precum și o interogație a eului despre sine și lume - o lume artefact, obiect fictiv, transfigurat subiectiv. Numărul 1/1972 cuprinde poemul Gravură-n lemn de Tudor Arghezi, iar numărul 1/1974 oferă trei inedite de Lucian Blaga. În numărul 1/1978 sunt introduse
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
Pentru I. poezia este o șansă de întâlnire cu esența lucrurilor, iar versul îl înalță „spre focul de-nceput” și îi rămâne bucurie „de-a pururi”. El așteaptă astfel clipa sublimă a propriei jertfiri, drumul spre împlinire devenind prilej de interogație, de căutare a eului creator. Cărțile următoare, Chemarea focului (1939) și Cântece de piatră (1940), au o structură compozită. În Chemarea focului se menține același apel la sacru, la acea forță prin care se regenerează întreaga fire, cele trei părți
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
suflu ideii de continuitate, integrarea în natură până la contopire implicând o pseudoîmpăcare, de unde limbajul psalmic, adesea suprapus lacrimii: „Laudă, oricum, laudă ție, / natură și forță vie, / mamă ce ne legeni pe jumătate adormiți...” Concomitent poetă de aspect colocvial - recurgând la interogații, exclamații și imperative - și exploratoare a eului profund, contând pe forța inepuizabilă a senzației, dar organizându-și sentimentele în texte decantate, dense, de o fluență impecabilă, I. excelează în tranziția de la „desenul” clar, creator de reliefuri, la vizionarismul fluent, de
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]