4,210 matches
-
influență asupra membrilor săi. Clasa posedă toate caracteristicile grupului primar, așa cum este înțeles acesta de dinamicienii de grup (grupul primar este un grup ai cărui membri au aceleași valori, scopuri și standarde de comportament și în care sunt posibile contacte interpersonale frecvente): 1. Interacțiunea față-în-față a fost considerată întotdeauna o caracteristică fundamentală a grupului primar. Clasa școlară oferă din plin posibilitatea unor interacțiuni de acest tip. 2. Ca orice grup mic, clasa posedă structuri ce-i conferă stabilitate. În cadrul interacțiunii membrilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o condiție fundamentală a performanțelor școlare înalte. Ea este, în același timp, o sursă de satisfacție personală pentru membri și un factor al coeziunii grupului. Interacțiunea intensă, contactele frecvente, precum și proximitatea fizică a elevilor în sânul clasei fac ca atracția interpersonală să aibă un nivel foarte ridicat. De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fac ca atracția interpersonală să aibă un nivel foarte ridicat. De asemenea, similaritatea percepută a celorlalți, faptul că elevul înțelege că ceilalți membri ai clasei au, în general, atitudini și opinii similare, se constituie într-un factor însemnat al atracției interpersonale. Profesorul are nevoie să cunoască rețeaua relațiilor afective, de atracție sau de respingere din clasă și să modelelze pattern-urile de atracție, pentru a-i sprijini pe izolați să reintre în grup și să evolueze mulțumitor în cadrul lui. Pentru aceasta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
românească de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalate în mai multe rânduri. Iată ce scrie, de exemplu, Ion Radu: „Sublinierea aspectului competitiv al muncii școlare Ă prin sistemul premial și de penalizare Ă se poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte, sentimente de invidie, egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor și teama lor de eșec, încât cei mai mulți o resping. Însuși, grupul-clasă ca întreg, poate exterioriza atitudini de respingere a atmosferei de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ele sunt grupuri structurate în așa fel încât interacțiunea membrilor să faciliteze învățarea fiecăruia. În literatura noastră, Ana Stoica și Andrei Cosmovici (1972) au teoretizat activitatea școlară pe grupuri, subliniind importanța însușirii unui model colectiv de muncă și a acomodării interpersonale a elevilor. În metoda grupurilor interdependente (sau metoda Jigsaw Ă în limba engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic Ă jucărie pe care-o reconstituie copiii) se lucrează cu grupuri eterogene de 3-4 elevi. Profesorul stabilește tema și o împarte în sub-teme
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să îngrijoreze pe învățătorii și profesorii adepți ai organizării de concursuri între rândurile de bănci. Competiția provoacă tensiune și poate bloca evoluția pozitivă a elevilor, chiar și atunci când are loc între grupuri în interiorul cărora există cooperare, nu numai când este interpersonală. Potrivit lui Sherif, relațiile se ameliorează numai dacă se instituie un scop supraordonat. Acesta este un scop spre care tind ambele grupuri, dar pe care nu-l pot atinge decât conlucrând. Așadar, cooperarea nu numai că intensifică și consolidează procesele de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
D., 1977, Mișcările, gestica și mimica profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București. • Grossman, H.J., 1973, Manual of Terminology and Classification in Mental Retardation, American Association on Mental Deficiency, Washington D.C. • Harris, M.J., 1991, „Controversy and Cumulation: Meta-Analysis and Research on Interpersonal Expectancy Effects”, in Personality and Social Psychology Bulletin, 17(3), pp. 316-322. • Hazelrigg, P.J., Cooper, H., Strathman, A.J., 1991, „Personality Moderators of the Experimenter Expectancy Effect: A Reexamination of Five Hypotheses”, in Personality and Social Psychology Bulletin, 17(5
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
in a Changing Society, University Press, Harvard. • Sălăgean, V., Titieni, D., Vinti, I., Costin, M., 1997, Adolescentul, familia și reproducerea, Ed. Dacia, Cluj. • Schlanger, Judith, 1983, L’invention intellectuelle, Fayard, Paris. • Selman, R.L., 1976, „Toward a structural analysis of developing interpersonal relations concepts”, in A. Pick (ed.), Minnesota symposia on child psychology (vol. 10), University of Minnesota Press, Minneapolis. • Snyder, M, Tanke, E.D., Berscheid, E., 1977, „Social perception and interpersonal behavior: On the self-fulfilling nature of social stereotypes”, in Journal of
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Fayard, Paris. • Selman, R.L., 1976, „Toward a structural analysis of developing interpersonal relations concepts”, in A. Pick (ed.), Minnesota symposia on child psychology (vol. 10), University of Minnesota Press, Minneapolis. • Snyder, M, Tanke, E.D., Berscheid, E., 1977, „Social perception and interpersonal behavior: On the self-fulfilling nature of social stereotypes”, in Journal of Personality and Social Psychology, 35, pp. 656-666. • Snyders, G., 1978, Încotro merg pedagogiile nondirective?, EDP, București. • Stefanovic, J., 1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, EDP, București. • Stoica, A., Cosmovici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Monitor, APA a început să acorde în ultima perioadă o anumită atenție domeniului. Din perspectiva publicațiilor de specialitate, lista celor mai prestigioase reviste nu include publicații vizând creativitatea (spre deosebire, de exemplu, de cele despre percepție, învățare și memorie, relații interpersonale sau personalitate). Trebuie semnalată existența a două reviste de psihologie dedicate studiului creativității, care nu au o largă circulație. Revista Journal of Creative Behavior a fost inaugurată în anul 1967, odată cu creșterea interesului pentru dezvoltarea creativității umane. Analiza cuprinsului acestei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scoring divergent thinking tests”, Journal of Psychoeducational Assessment, 2, pp. 149-156. Runco, M.A., Pezdek, K. (1984), „The effect of television and radio on children’s creativity”, Human Communications Research, 11, pp. 109-120. Runco, M.A., Smith, W.R. (1992), „Interpersonal and intrapersonal evaluations of creative ideas”, Personality and Individual Differences, 13, pp. 295-302. Runco, M.A., Vega, L. (1990), „Evaluating the creativity of childrens ideas”, Journal of Social Behavior and Personality, 5, pp. 439-452. Schaefer, C.E., Anastasi, A. (1968), „A
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
role-modeling, eohort, or sociocultural effects?”, Journal of Personality and Social Psychology, 44, pp. 354-364. Simonton, D.K. (1983d), „Psychohistory”, în R. Harré și R. Lamb (eds.), The encyclopedic dictionary of psychology (pp. 499-500), Blackwell, Oxford. Simonton, D.K. (1984a), „Artistic creativity and interpersonal relationships across and within generations”, Journal of Personality and Social Psychology, 46, pp. 1273-1286. Simonton, D.K. (1984b), „Creative productivity and age: A mathematical model based on a two-step cognitive process”, Developmental Review, 4, pp. 77-111. Simonton, D.K. (1984c), „Generational time-series
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ani. De asemenea, Gardner (1993) a prezentat studii despre persoane celebre din arii diferite, câte una pentru fiecare „domeniu al inteligenței” dintre cele șapte decretate de el: Albert Einstein (logică-matematică); Picasso (vizual-spațial); Igor Stravinski (muzică); Martha Graham (corporal-kinestezic); Mahatma Gandhi (interpersonal); Sigmund Freud (intrapersonal) și T.S. Eliot (limbaj). Una dintre principalele concluzii ale studiilor lui a fost existența unei perioade mari de dezvoltare în cariera fiecărui subiect înainte de a apărea prima lucrare semnificativă. Cu alte cuvinte, carierele acestor celebrități ilustrează regula
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implicată în rezolvarea unui exercițiu de logică sau de matematică); c) spațială (implicată în buna orientare într-un oraș străin); d) corporală-chinestezică (implicată în sport și dans); e) muzicală (implicată în compunerea unei sonate sau în cântatul la violoncel); f) interpersonală (implicată în găsirea unei modalități eficiente de înțelegere a celorlalți sau de intrare în legătură cu ei); g) intrapersonală (implicată în atingerea unui nivel înalt de autocunoaștere); h) naturalistă (implicată în discernerea tiparelor complexe din mediul natural). Gardner (1993) a analizat viața
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avut o contribuție extrem de creativă la civilizația secolului XX, fiecare ilustrând un tip de inteligență din cadrul teoriei inteligențelor multiple: Sigmund Freud (intrapersonală), Albert Einstein (logico-matematică), Pablo Picasso (spațială), Igor Stravinski (muzicală), T.S. Eliot (lingvistică), Martha Graham (corporală-chinestezică) și Mahatma Gandhi (interpersonală). Charles Darwin poate fi un exemplu de persoană cu un nivel foarte înalt de inteligență naturalistă. Gardner subliniază totuși faptul că majoritatea acestor persoane au dovedit că au un nivel înalt al mai multor tipuri de inteligență, dar și un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ocazionează o verticalizare a organizației, în sensul că elitele respective urcă în ierarhia socială și își afișează propriul punct de vedere (Janne, 1960, 1968). Este o ipostază a fenomenului de oligarhizare; aceasta se poate traduce și în termeni de relații interpersonale. Dată fiind întretăierea sectoarelor funcționale verticale și a straturilor sociale orizontale, avem, într-adevăr, toate motivele să ne imaginăm că interdependența relațiilor se organizează tot mai intersectorial, pe măsura creșterii înregistrate în diferitele coloane ce reprezintă diversele sectoare ale ierarhiei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aflat cercetările întreprinse sub conducerea lui Robert Merton la Rovere, un mic orășel de 11.000 de locuitori situat pe coasta estică a Statelor Unite. Cercetările aveau ca obiect rolul jucat de mijloacele de comunicare în masă în modalitățile de influențare interpersonală. Era vorba, în special, despre descoperirea funcțiilor îndeplinite de un săptămânal național față de diverse categorii de cititori. S-a observat repede că revista respectivă era utilizată în moduri foarte diferite de categoriile de persoane ce beneficiau de niveluri de influență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Brady, Verba și Shlozmann, 1995). Majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Almond și Verba, 1996; Hechter, 1987). O variabilă importantă, mai ales pentru reprezentanții școlii capitalului social, este încrederea interpersonală. Contrar tezelor lui Putnam (1995), potrivit căruia participarea creează încredere, Stolle (1998) și Uslaner (2003) arată că membrii asociațiilor voluntare se recrutează mai ales dintre persoanele care au niveluri înalte ale încrederii. Poziția în stratificarea socială influențează și ea probabilitatea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
persoanele care aparțin minorităților etnice și religioase. Cercetările din domeniu au invocat mai multe categorii de factori pentru a explica slaba implicare cetățenească din fostele țări comuniste. Acestea se întind de la moștenirea culturală și atitudinală a comunismului (parohialism, lipsa încrederii interpersonale și instituționale, cultură civică precară) și deprivările mai profunde la care sunt supuși cetățenii noilor democrații în deceniile de tranziție (lipsa resurselor materiale și fizice sau restrângerea rețelelor de legături „slabe”) la caracterul exogen al asociațiilor voluntare și al ONG
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
altfel, termenul de s. sau de concepte asociate acestuia a fost adoptat rapid în diverse domenii. Andrew S. Gordon (2004) a identificat 998 de concepte și 372 de reprezentări ale termenului de s. în 48 de domenii (militar, afaceri, relații interpersonale, artă, politică, sport etc.) și, probabil, lista nu este încheiată. Diversității domeniilor în care a fost adoptat conceptul i se adaugă și larga utilizare, în special în managementul organizațiilor sau cel al proiectelor/programelor. Conceptul de s. a fost preluat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
figura-cheie în procesul de peacekeeping, peacemaking și peacebuilding relaționat situațiilor de conflict active sau pasive; este deci un specialist în sectorul intervenției civile și al promovării stării de pace înțeleasă ca prevenire și gestiune a conflictelor, atât cele cu caracter interpersonal, cât și cele dintre grupurile mici, în cadrul unui stat, sau cu caracter internațional între diferite state. Proiectul formativ a fost inspirat de dorința partenerilor de a realiza o „apropiere globală la pace” în concordanță cu rezoluția Parlamentului European asupra comunicării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nu toți copiii sunt autonomi. Părinții trebuie încurajați să gândească pozitiv și să asigure un dinamism energizant copilului infectat pentru a-i construi imunitatea psihologică necesară în lupta cu infecția HIV și cu bolile asociate. Stilul de comunicare, confidențialitatea, relația interpersonală empatică, caldă sunt condiții care asigură o dezvoltare normală copilului purtator al virusului HIV. Fiecare familie are propriile valori, credințe, idealuri, experiențe și poziție socială. Dar ce se întâmplă în familiile în care tradițiile și ignoranța sunt mai puternice decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
11.5.1. Definiția sistemului informațional 11.5.2. Funcțiile sistemului informațional 11.5.3. Deficiențe majore ale sistemului informațional 11.6. Instrumentele comunicării 11.6.1. Comunicarea în scris 11.6.2. Comunicarea prin telefon 11.6.3. Comunicarea interpersonală 12. MOTIVAȚIA ȘI SATISFACȚIA MUNCII, Cristian Popescu 12.1. Introducere 12.2. Natura motivației umane 12.3. Abordări ale motivației pentru muncă. 12.4. Teorii motivaționale de conținut 12.4.1. Ierarhia trebuințelor (Maslow) 12.4.2. Teoria ERG a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă, integrare profesională); probleme de ergonomie și psihologie inginerească (prevenirea oboselii și a accidentelor de muncă, amenajarea locului de muncă etc.); informarea specialiștilor din industrie despre problematica și metodele psihologiei muncii. Problemele de conducere și de psihologie organizațională, relații interpersonale de muncă au făcut obiectul unor lucrări ca: Psihologa organizării întreprinderilor industriale (T. Herseni, 1969), Relațiile umane în grupele de muncă industrială (G. Dan-Spinoiu, 1971), Psihologia colectivelor de muncă (T. Herseni, coord., 1973), Cerințe psihologice pentru conducerea unităților economice (A
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
frecvent în anunțurile de angajare și li s-a cerut să evalueze gradul în care acestea încurajează sau descurajează aplicarea pentru respectiva slujbă. Atributele care descurajează cel mai mult candidatura pentru un post au fost: analitic, creativ, inovativ, energic și interpersonal. Ancheta a mai arătat că managerii preferă să aplice pentru un post folosind curriculum vitae (55%) sau un formular de aplicație (41 %). 4.2.1. Percepțiile candidaților Percepțiile candidaților joacă un rol esențial în procesul de recrutare deoarece o percepție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]