844 matches
-
care corespund în același timp celor trei imagini divergente. Prima imagine se concentrează pe individ ca principala cauză a conflictelor internaționale; a doua se preocupă de tipologia statelor și predispunerea unor regimuri de a recurge la soluții violente în relațiile interstatale; iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern. Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
facilitează pacea. În sprijinul acestei perspective, unii exponenți ai realismului clasic au observat că fundamentele morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace. Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare Războiului Rece a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaiele interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice. Astfel, deoarece conștiința culturală este în creștere după prăbușirea sistemului
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
miriade de conexiuni transnaționale, astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit. Astfel, noile tipuri de războaie par să fi pierdut simplitatea obiectivelor (politice), caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile moderne ale războiului mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
lui Iuda, care pentru treizeci de arginți l-a vândut pe mentorul său, Isus Hristos, călcând peste propriile convingeri morale și etice este doar unul dintre evenimentele istorice importante legate de mari cazuri de corupție. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției; De cele mai multe ori crima organizată, corupția, evaziunea fiscală și alte tipuri de infracțiuni își extind
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
cel mai mare dușman al democrației. În prevenirea și combaterea corupției există însă și destule motive de optimism. Instituirea democrației și a economiei de piață, constituie cea mai bună bază pentru lupta împotriva corupției. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției. O inițiativă foarte importantă o reprezintă cea a grupului constituit din cele 12 bănci internaționale
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
de biologie și chimie CAPITOLUL IX 1997 Tratatul Româno-Ucrainean Sacrificiu istoric sau sacrificarea istoriei Raporturile românilor cu Ucraina se particularizează prin relații la nivel populațional căci statul ucrainean este o creație recentă pentru a putea vorbi de tradiția în relații interstatale. Trecutul Ucrainei a însemnat lungi perioade de ocupație străină și lupte în special cu năvălitori tătari sau țările în componența cărora s-au aflat - Polonia, Lituania, Rusia. Popor viguros, talentat, s-a bucurat de puține și scurte perioade de independență
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
politice, așa cum o vedem după formarea popoarelor medievale, ci o "societate de state" în evoluție, în care au devenit supreme principiile suveranității și teritorialității. Consolidarea puterii fiecărui stat luat individual era în același timp parte a procesului general de formare interstatală (Giddens, 1985, p. 91). Pretenția fiecărui stat de a deține o autoritate incontestabilă avea drept corolar recunoașterea și în cazul celorlalte state a îndreptățirii de a se bucura de autonomie și respect în cadrul propriilor granițe. Consolidarea suveranității statului era centrală
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
61). Vedem că însăși dezvoltarea economică puternică a statelor europene și chiar a lumii mondiale se datorează tot unei influențe creștine. Creștinismul pentru Europa a fost (și este în continuare, chiar dacă e lăsat în umbră) cel ce a furnizat unitatea interstatală, promovarea valorilor morale ale existenței, înfrumusețarea culturală a continentului și inclusiv, potrivit lui Max Weber, baza nașterii "spiritului" capitalist. Creștinismul constituie o parte integrantă și definitorie a culturii europene. Fără cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istoria și cultura acestui
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și Karl Lamers, principalii autori ai memorandumului publicat la 1 septembrie, aceasta însemna să se evite ca extinderile succesive deja realizate și cele viitoare să nu golească de sens construcția europeană și să n-o devieze spre o simplă cooperare interstatală. Economia în slujba omului Creștin-democrații nu au neglijat problemele economice. Concepțiile și politicile lor și-au găsit sprijin în doctrina socială a Bisericii preluată din enciclicile care furnizau principii de politică economică și în catolicismul social, care a fost mult
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe care ,,economia-lume de tip capitalist” le are asupra lor (septembrie 1974). Se sugereaz), prin urmare, o chestiune util), desi una pe care Wallerstein o respinge cu putere, si anume, c) sisteme naționale și internaționale diferite coexist) și interacționeaz). Sistemul interstatal nu e singurul sistem internațional care s-ar putea concepe. Wallerstein arăt) în numeroase și interesante moduri cum anume sistemul economic mondial afecteaz) politică național) și internațional). Ins) a pretinde c) economia afecteaz) politică nu înseamn) a nega și opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ca sursă atât firme private sau state, cât și organizați i i nternaționale. Aceste orga nizații pot proveni din sistemul Organizației N ați unilor Unite (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) sau pot fi organisme de cooperare sau de integrare economică interstatală, cum ar fi Uniunea Europeană sau Acordul de Comerț Liber Nord American. Desigur că, dacă în cazul orga nizațiilor internaționale, fluxurile de capital au o pondere mai mică și se derulează pe baza unor mecanisme bine definite și relativ lente, fluxurile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
apelor generată în alte țări, uneori la sute și mii de kilometrii distanță. Se pierd terenuri agricole, scad recoltele, diversitatea ecologică se reduce, se extind bolile tropicale, iar O.N.U. ar putea interveni doar ca mediator între conflictele ecologice interstatale. IX) Protecția mediului Secolul al XXI-lea va prelua o mare problemă nerezolvată de secolul anterior - protecția mediului înconjurător. Actualmente, există numeroase semnale de alarmă din cauza poluării excesive și a epuizării unor resurse naturale. Cu toate preocupările existente în fiecare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
care va reveni la bord și veți putea decola. Considerăm că este un abuz, se amestecă un alt pasager, care vorbea destul de bine limba spaniolă și care mi s-a părut că era o persoană avizată, un cunoscător al raporturilor interstatale, poate chiar un "diplomat mascat". Urmăream disputa și îmi dădeam seama că persoana ce fusese încătușată era fie un dizident, fie un fugar din România, care reușise să ajungă în Spania, dar spre ghinionul lui diplomații români mascați îl prinseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vitale ale întregii comunități internaționale. În acest context, reluarea eforturilor pentru elaborarea unei definiții cât mai complete a agresiunii, în sensul lărgirii și îmbogățirii conceptului dezarmării politico-juridice a agresorului potențial (concept eminamente românesc), pentru rezolvarea, deci, prin negocieri, a diferendelor interstatale apare azi, mai mult ca oricând, o problemă de importanță capitală a progresului și păcii, a continuării cursului destinderii. În plus, agresiunea, care a devenit parte a competenței materiale a Curții Penale Internaționale (C.P.I.), în sensul încriminării și pedepsirii factorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în condiții de libertate deplină. În această viziune, primul colocviu (București, 26-28 iunie 1969) a fost concentrat pe examinarea relației organice dintre cooperare și securitate. Cooperarea privită dintr-o triplă perspectivă: cooperare ca activitate externă plurivalentă indispensabilă pentru dezvoltarea relațiilor interstatale, ca fundament material al securității și ca principiu de bază al dreptului internațional. Semnificativă prin termenii în care a fost formulată, tema supusă discuției era una frapantă prin noutatea și finalitatea abordării: Dezvoltarea cooperării între statele europene, premisă a stabilirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
primul război mondial. Îmi exprimasem plăcuta surprindere față de cunoașterea unor detalii referitoare la dezmembrarea Imperiului austro-ungar și tulburările Imperiului rus, evocând implicațiile pentru țara mea, care fusese un combatant demn în perioada finală a acestor tendințe de reașezare a raporturilor interstatale din Europa și din lume. Undeva, în sinea mea, eram pe calea de a pune la îndoială valoarea celor trei luni de experiență în America Latină, când o telegramă semnată de ministrul Ioan Totu dădea instrucțiuni ambasadorului să solicite de urgență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
curățenia habar nu are de promovare. Există un teritoriu al vieții americane în care designul și amplasarea semnelor nu este doar o problemă importantă, ci una de viață și de moarte. Mă refer la autostrăzi, mai ales la sistemul rutier interstatal. Acolo, semnele de circulație sunt aproape la fel de importante ca suprafața de rulare, iluminatul de siguranță, pentru menținerea condițiilor de drum decente. În consecință, preocuparea inginerilor este aceea de a proiecta cum trebuie sistemul de direcționare. Principiile par a fi destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
de concentrarea asupra actorilor sau a structurilor. În realitate, se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
comerț (board of trade). Prin acesta se stipula dreptul ca nici un consiliu de comerț să nu poată să excludă de la activitățile de vânzare-cumpărare de produse agricole cooperativele agricole. * 1929 The Agricultural Marketing Act, a delimitat politica de promovare a comerțului interstatal și extern de produse agricole încurajând organizarea producătorilor agricoli în asociații sau corporații, concentrându-se astfel, sub controlul acestora toate eforturile de comercializare a produselor agricole. * 1933 The Farm Credit Act a pus bazele sistemului de creditare de tip asociativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
volatilitate accentuată ce caracterizează piața internațională a zilelor noastre. Rolul societăților transnaționale (STN) de determinare și de promovare a interdependențelor globale, prin intermediul ISD, este În continuă creștere. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut la 78 000, având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În curs de desfășurare, dar totodată ca principala forță modelatoare a Însuși acestui proces . Rolul societăților transnaționale de determinare și de promovare a interdependențelor globale este incontestabil. Acestea au reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Întrebări recapitulative: 1. Numiți motivațiile care stau la baza expansiunii CTN? 2. Caracterizați categoria ISD aflate În căutare de resurse. 3. Caracterizați ISD aflate În căutare de piețe. 4. Argumentați realizarea ISD aflate În căutare de eficiență (efficiency-seeking). 5. Care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
doilea război mondial. Desigur, preocupările legate de natura relațiilor dintre state, cauzele războiului, problemele păcii, cooperării internaționale, recunoașterii actorilor internaționali au precedat cu milenii apariția domeniului academic. Istoricul Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul dintre natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul dintre natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea) au încercat să codifice juridic practici ale relațiilor internaționale, iar economiști precum Adam Smith (secolul al XVIII-lea) s-au interesat foarte serios de impactul politicilor economice interne
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
fost înglobată în domenii de cercetare mai largi, a căror influență se manifestă și astăzi. Multă vreme s-a crezut că doar istoria relațiilor diplomatice, relatările privind războaiele, descrierea evoluțiilor crizelor internaționale, istoria forțelor militare pot face lumină în privința relațiilor interstatale, domeniul fiind astfel subsumat studiului istoriei politice. Nemulțumirile față de o asemenea abordare veneau în principal din neputința acestui domeniu de a oferi căi de modificare a relațiilor internaționale, ca și față de nivelul relativ scăzut de conceptualizare propriu științelor istorice. Un
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]