705 matches
-
compun(e) discursul, o analiză a discursului, diferențiată de lingvistica textului, ar trebui să aibă în vedere aceste procese, idee pe care Coșeriu nu o exprimă ca atare, dar este de înțeles că textul vizează numai ceea ce este intratextul și intertextual, iar discursul cuprinde și ceea ce este extratextual, dar intra- și inter-discursiv. Se poate constata, prin urmare, că Eugeniu Coșeriu, la fel ca alți cercetători, de altfel, a privit într-o manieră cumulată discursul și textul ca obiect de studiu, deși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și transformă diferite elemente, integrîndu-le în propria structură. V. dialogism, discurs raportat, interdiscurs, intertextualitate, paratext. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTERTEXTUALITATE. Termenul intertextualitate a fost propus de Julia Kristeva, în 1969, pentru a denumi aspectul interacțional și intertextual al operelor literare. Acest termen a ajuns ulterior în măsură să desemneze, în același timp, o proprietate constitutivă a oricărui text și ansamblul relațiilor explicite sau implicite ale unui text (sau ale unui grup de texte) cu alte texte, prima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avînd același obiect nu epuizează dialogismul intern al discursului, însă intertextualitatea (relația dialogică cu ceea ce spune altul despre obiect) și dialogismul interpersonal (relația vorbirii altuia în răspunsul anticipat de interlocutor) nu pot fi diferențiate întotdeauna precis. Ținînd cont că mijloacele intertextuale antrenate în realizarea diferitelor tipuri de discurs sînt variate, se poate observa că intertextualitatea este diferită de la un tip la altul, astfel încît, discursul științific, de exemplu, este diferențiat sub acest aspect de cel teologic sau de cel literar. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sonet, povestire, roman, dramă etc. (transgresarea formelor canonice este o trăsătură inerentă discursului postmodern). Tot în spațiul literaturii însă se dezvoltă și se valorifică în maniere diferite stereotipiile semantice, concretizate în recurențe tematice, multiplicări de motive, în general, în preluări intertextuale, generatoare de dialog între epoci și culturi. Mai mult, constituirea unor texte marcate de oralitate presupune și valorizarea unor fapte de limbă vorbită, la nivelul căreia se manifestă automatismele, ticurile verbale etc. Stereotipii de accesibilitate (clișee) Dacă în stilurile juridic-administrativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de inscripții, un text. Textul-obiect, în calitate de rezultat și sursă a cunoașterii, conservînd tot ceea ce s-a scris într-o limbă sau în mai multe limbi în succesiune cronologică, obiectivă, revendicîndu-se în sine de la o anumită tradiție și exemplaritate, în comunicare intertextuală, generează, în abordările noi, aprofundări complexe, focalizate pe traseul determinării mecanismelor procesului de comunicare/ cunoaștere care fundamentează producerea, dar și receptarea de sensuri. Se admite, în general, că textul se caracterizează printr-o coordonată constantă - fixitatea, ca atribut al expresiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de discursuri specifice, de genuri și de sub-genuri, doctrine și ideologii, iar orice analiză discursivă sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua un potențial hermeneutic global, generat de rolul său de dispozitiv intertextual. În aceeași perspectivă, o stare a discursului social devine similară unei diviziuni de sarcini discursive, adică un ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice (genuri, sub-genuri, doctrine și ideologii) regrupate în domenii sau cîmpuri, între care dispozitivele interdiscursive asigură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor parametri, care permit descrirea comunităților discursive, precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite localizarea discursurilor în interiorul sau în afara comunităților originare și prin raportare între ele. Astfel, comunitățile discursive predominant economice (întreprinderi sau administrații), organizate pentru producția de bunuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum ierarhiile discursurilor produse / receptate într-o comunitate discursivă, caracterul (sau lipsa) pieței textelor puse în circulație, forma relațiilor dintre cei care scriu și auditori, accesul restrîns sau caracterul public al documentelor, relațiile intertextuale etalate sau efective (de exemplu, lanțul intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite localizarea discursurilor în interiorul sau în afara comunităților originare și prin raportare între ele. Astfel, comunitățile discursive predominant economice (întreprinderi sau administrații), organizate pentru producția de bunuri și pentru servicii, prezintă o strictă ierarhizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cîmpul mediatic și de editare, unde se face comerț cu texte, a creat genuri care-i sînt specifice (reportaje, editoriale, interviuri etc.), dar comunitățile mediatice și editoriale produc discursul în alte comunități și, astfel, realizează o circulație și o poziționare intertextuală complexă. În general însă, se poate constata că topologia cîmpurilor discursive permite opunerea descrierilor lingvistice, bazate pe regularități, plasărilor, care nu sînt nici ideologice și nici sociologice, dar permit problematizarea descrierii discursului, fiindcă sînt în măsură să clarifice selecțiile enunțiative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
începutul copilăriei eroului din romanele lui Dickens sau Thackeray, cu un anumit grad de extensiune în prezenterea scenelor de dragoste și de moarte, a crimelor, astfel încît percepțiile noastre despre durată să fie nu numai intratextuale dar în parte și intertextuale (ținînd cont de autor, perioadă și gen literar). Iar din punct de vedere intratextual, precum în cazul discontinuității narative din Fiesta, citată mai devreme, acceptăm toate tipurile de elipse legate de tabu-uri culturale sau de lizibilitate: nimeni nu face
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
constituie resortul ultim al spectacolului literaturii și ficțiunii. Autorul, maestru de joc ironic și omniscient, creează lumi în miniatură pentru amuzamentul savant al unui cititor complice la fel de conștient de tehnicile de seducție prin care mimesis-ul literar, simultan, dezvăluie și ascunde. Intertextual, jocular, mizând pe o nișă "bine temperată" a absurdului creativ, acest roman este proba extremă a libertății autorului în raport cu lumea ficțională. Numele personajului conține întregul potențial narativ, toate genurile literare și modurile povestirii pot fi iscate, aproape magic, dintr-un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de la zămislirea lui, poporul român a dus o luptă necurmată pentru libertate și unire" (Almaș și Fotescu, 1976, p. 133). Seria manualelor de istorie din generația 1964-1971 a fost înlocuită în bloc după tezele din iulie 1971 cu un angrenaj intertextual care a definitivat tranziția de la internaționalismul proletar la naționalismul socialist. Între paradigma rolleriană a anilor '50 și discursul vehiculat prin noua generație de manuale (în special edițiile din anii '80), diferențele sunt radicale. De la un discurs iconoclast care destrăma fibra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana; 50) * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nr. 1 2, 1993,79-82. [144] OANCĂ, TEODOR, Limba română contemporană. Sintaxa textului juridicoadministrativ. Note de curs. Drobeta Turnu-Severin, [f.e.], 1993, 93 p. (UCr. CUDTS). [145] OANCEA, ILEANA; TASMOWSKI DE RYCK, LILIANE, Vasile Alecsandri: Rodica. Structură textuală și polifonie intertextuală. în: LL, nr. 3-4, 1993, p. 89-94. [146] OLIVOTTO, RODICA, Teste pentru examenul de admitere în liceu. Limba și literatura română. [Vol.] I, București, EARA, 1993, 174 p. [147] OPREA, MĂRIOARA, Intuirea literelor de către preșcolari — Grupa de 6-1 ani, RÎP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
exprima nemulțumirea, la persoana sa, capabilă să nuanțeze ura și furia, capabilă să le dea o formă literară. 3. Erotizarea culturii. Tema iubirii Textul A l`ombre de jeunes filles en fleurs nu poate fi analizat decât pornind de la mesajul intertextual din titlu. Profesorul de franceză dă un test unei clase de eleve de liceu în care le cere să-și exprime preferința pentru cele două eroine ale lui Racine, Andromaca și Hermiona. Faptul că portretele eroinelor tragice îl au ca
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
doi interlocutori). Cele patru proprietăți cumulate dau descrierea unui prototip. Este interesant de observat în treacăt că descrierea este dată aici ca subiectiv-ideologizantă. Este punctul de vedere stereotip al englezului asupra americanului-yankeu într-o BD care pune în joc stilul intertextual legat de celebra serie Blake și Mortimer de Edgar P. Jacobs. • c. Operațiuni de relaționare Această macro-operație regrupează alte două operații: - c1. Relație de vecinătate: punerea în situație temporală [situarea obiectului discursului într-un timp istoric sau individual = pd R-Tmp
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Primul ministru britanic anunță că lucrările congresului vor continua. [P9] Citește paginile 2-4. Acest text prezintă ansamblul de macro-propoziții narative a căror listă am alcătuit-o. Titlul mare corespunde unui Rezumat-Pn0, iar subtitlul constituie "Morala" -PnΩ poveștii, subliniată prin jocul intertextual cu imnul britanic. Situația inițială-Pn1, expusă pe larg (frazele P1-P4), contrastează cu scurtimea Nodului-Pn2 (P5), care introduce marca tipică de declanșare narativă "deodată". Macro-propoziția centrală (Pn3) nu este formată dintr-o suită de acțiuni (Re-acțiuni), ci dintr-o evaluare retrospectivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scoate la lumină întîmplări. Traducerea prin cuvîntul franțuzesc auteur este prea aproape de concepțiile noastre moderne despre creația literară. Cuvîntul poète (poet) ar fi redat mai bine sensul de hacedor-poietes, cel puțin așa cum peritextul și începutul culegerii îl construesc în mod intertextual și intercultural. Limba titlului nu este independentă de sistemul textului. Deși situat la periferia peritextuală, titlul capătă sens împreună cu textele care-l urmează (cotexte) și în rețeaua de intertexte antice convocate, în rețeaua de intercultură și de interlimbaj hispanic și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de o anume fatalitate ideologică. Reluarea piesei în decembrie 1937 și turneul trupei Jouvet în numeroase orașe europene, reprezentarea piesei la Praga, Belgrad și Zürich sunt confirmarea succesului acestei rescrieri parodice a unui episod din Iliada, cu un rafinat mecanism intertextual ce amintește și de sonetele lui Ronsard, dar și de piesa lui Shakespeare Troilus și Cresida. Ceea ce a asigurat în timp succesul piesei a fost, desigur, umanismul ei (evidențiat, de pildă, de montarea atemporală realizată de Jean Mercure, în ianuarie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
altă direcție majoră a poeziei ivănesciene, de data aceasta nu atât de viziune, cât de tehnică poetică, și anume intertextualismul. Versul lui Alecsandri, ghilimetat pentru o mai eficientă avertizare a cititorului, are, de aceea, o vizibilitate de lectură a procedeului intertextual sporită. Reașezarea lui într-un context în care "unirea" cuprinde numai două persoane, în loc de o țară întreagă, este un procedeu specific ironiei intertextuale; efectul nu este, însă, unul parodic, datorită învăluitorului erotism cast veghind devenirea poemului și alungând din minte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ghilimetat pentru o mai eficientă avertizare a cititorului, are, de aceea, o vizibilitate de lectură a procedeului intertextual sporită. Reașezarea lui într-un context în care "unirea" cuprinde numai două persoane, în loc de o țară întreagă, este un procedeu specific ironiei intertextuale; efectul nu este, însă, unul parodic, datorită învăluitorului erotism cast veghind devenirea poemului și alungând din minte orice eventuală bănuială referitoare la vreo intenționalitate satirică sau bufă. Ironia unei recontextualizări lirice, precum aceasta de față, nu urmărește efectul, oricum meritoriu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de energia sufletească proprie, ci și de energia transmutată a altora. Tot ceea ce atinge, pneuma lirică din poemele ivănesciene transformă, ca un Midas al erotismului, în iubire. Însă nu numai acest citat recondiționat din Hora Unirii face parte din jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există, dacă nu citate, atunci cel puțin pastișe sau prelucrări discret presărate în corpul poemului, pe care ochiul atent le descoperă cu delicii. Propoziția pe care i-o șoptește încet iubitei: "Iubito, chiar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din A citi, a reciti 5) decât cel specific literaturii post-proletcultiste și post-realist-socialiste de la noi (ce să mai vorbim de "literatura" proletcultistă și realist-socialistă propriu-zisă). O lizibilitate substanțial mai complicată decât cea presupusă de un poem precum Ploaia, unde jocul intertextual era cu totul absent, și, prin extensie, mai complicată decât lizibilitatea poeziei generației '60, pentru că lizibilitatea textelor ivănesciene este, de fapt, relizibilitate, ceea ce nici un poem șaizecist nu presupune, cu excepția admirabilei Cărți de recitire a admirabilului Nichita Stănescu. Relizibilitatea presupune un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se aseamănă cu încercările repetate de a rezolva o problemă de șah dificilă și genial de derutantă, sau cu efortul concentrat de a descifra o criptogramă complicată"6. Teză care se aplică și poeziei lui Mircea Ivănescu, cu preluările ei intertextuale și pastișele ei aluzive, cu nuanța că secretivitatea (alt concept din A citi, a reciti) nu era, aici, pur literară, ci implica și necesitatea politică a depășirii cenzurii, făcând, deci, parte dintr-un joc de șah a cărui pierdere ar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
alt concept din A citi, a reciti) nu era, aici, pur literară, ci implica și necesitatea politică a depășirii cenzurii, făcând, deci, parte dintr-un joc de șah a cărui pierdere ar fi putut avea consecințe neplăcute pentru jucător. Discreția intertextuală era motivată atât literar, cât și politic. Mai trebuie remarcat, în legătură cu Sonet despre Unire, faptul, aparent lipsit de importanță, că forma lui de sonet este una neortodoxă. Singura asemănare este cea a numărului de versuri, paisprezece, însă, din punct de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]