1,905 matches
-
253 20,9% 1212 Sursa: Barometrul de opinie publică, iunie 1998 Raportul de șanse (sau șansa relativă) măsoară relația de asociere dintre două variabile. Să luăm un exemplu din baza de date BOP din iunie 1998. Din totalul de 1212 intervievați, 253 au declarat că au încrederea cea mai mare într-unul din partidele CDR, iar 959 în alte partide. Pentru acest tabel putem calcula pentru mediul urban și rural șansa ca cineva să aibă încrederea cea mai mare în CDR
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scrisă 1 2 3 4 8 9 Figura nr. 8.20: Opțiunea Factor Analysis Figura nr. 8.21: Opțiunea Factor Analysis-Descriptives Primele rezultate furnizate sunt mediile pentru fiecare variabilă inclusă în model. Se observă că la nivelul celor 1565 persoane intervievate s-au obținut medii diferite, indicând faptul că persoanele intervievate acordă grade diferite de încredere instituțiilor. Mean Std. Deviation Analysis N i2 b Președinție 2,48 ,827 1565 i2 c Guvern 1,99 ,729 1565 i2 d Parlament 1,85 ,705 1565 i2 e
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
20: Opțiunea Factor Analysis Figura nr. 8.21: Opțiunea Factor Analysis-Descriptives Primele rezultate furnizate sunt mediile pentru fiecare variabilă inclusă în model. Se observă că la nivelul celor 1565 persoane intervievate s-au obținut medii diferite, indicând faptul că persoanele intervievate acordă grade diferite de încredere instituțiilor. Mean Std. Deviation Analysis N i2 b Președinție 2,48 ,827 1565 i2 c Guvern 1,99 ,729 1565 i2 d Parlament 1,85 ,705 1565 i2 e Justiție 2,02 ,763 1565 i2 f Armată 2,76 ,795
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de la 1 la 5, unde 1 reprezintă încrederea cea mai mică, iar 5 încrederea cea mai mare. Variabila unidimensională creată va avea o serie de valori în funcție de combinațiile de valori atribuite celor trei variabile (televiziune, radio, presă scrisă) de către persoanele intervievate. Această variabilă index va avea rolul de a ordona persoanele intervievate în funcție de intensitatea încrederii acordate mass-mediei, ierarhizându-le în trei categorii: persoane cu încredere ridicată, persoane cu încredere medie și persoane cu încredere scăzută. Această ierarhizare va fi realizată de către
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și venituri. Pentru fiecare dimensiune în parte va trebui să alegem indicatorii care pot măsura în mod direct acele dimensiuni. În cazul de față vom lua ultima diplomă obținută pentru calificarea profesională, ultima școală absolvită și venitul propriu al persoanei intervievate. Pentru dimensiunea venit lucrurile sunt clare, nu există un alt indicator care ar putea reprezenta această dimensiune. Dar la dimensiunea nivel de educație se poate lua atât ultima școală absolvită cât și numărul de ani de studiu realizați. De asemenea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să emoționeze ascultătorii. Această comunicare a emoției demonstrează, se pare, că interpretul învață ceva în plus față de o serie de mișcări neschimbate și îndelung exersate, de vreme ce nu toți interpreții sunt în stare să comunice emoția la același nivel înalt. Pianiștii intervievați Bloom și colaboratorii lui (Bloom, 1985) au afirmat că faza finală a pregătirii lor a constat în studiu sub îndrumarea unei persoane care poate fi numită „profesor-maestru”, care, în majoritatea cazurilor, era un solist de renume internațional. Astfel de profesori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale programului; - descrierea tipurilor de participanți și a diferitelor tipuri de participare; - descrierea modului în care programul a afectat participanții; - schimbările observate (sau lipsa lor), rezultate și impact; - analiza punctelor tari și a punctelor slabe, așa cum apar în viziunea persoanelor intervievate (fie participanți, finațator/i, informatori-cheie din comunitate) (Patton, 1987, p. 7). Metode calitative utilizate în evaluare În general, în evaluările bazate pe m. c., cele mai utilizate modalități de culegere a informațiilor sunt: interviurile, observația și utilizarea documentelor scrise (Patton
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
martie 2001. footnote> A reieșit din sondaj că globalizarea prezintă scădere de popularitate în țările bogate. Cetățenii acestor țări o consideră ca o forță negativă, părere împărtășită și de managerii firmelor din SUA, Germania, Anglia, Spania, Italia, Franța. Opiniile celor intervievați au scos în evidență faptul că se dorește impunerea unor impozite mai mari pentru cei bogați, chiar stabilirea unui plafon special pentru managerii marilor companii. De asemenea, s-a constatat faptul că numărul celor care consideră globalizarea că are mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
accidente la care sunteți expus? În ce măsură sunteți expus neprevăzutului sau unor condiții de muncă neobișnuite? Pentru ca metoda interviului să fie cât mai adecvată, metoda trebuie aplicată în aceeași manieră pentru toți angajații, fără a îngrădi însă libertatea de exprimare a intervievatului. În plus, după finalizarea interviului, este recomandabil ca informațiile obținute să fie revizuite și verificate, fie împreună cu angajatul însuși, fie cu șeful acestuia. Chestionarele. Solicitarea angajaților să completeze chestionare pentru a descrie sarcinile corespunzătoare posturilor lor este o altă metodă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
populație spre continuarea educației și instruirii, are ca rezultat creșterea ofertei de tineri mult mai calificați decât cererea de pregătire pe piața muncii. Într-un studiu condus de National Council of Aging (U.S.A.) se arată că 50% din angajatorii intervievați consideră că muncitorii în vârstă nu pot obține rezultate la fel de bune ca cei tineri. Mai mult chiar, o cercetare realizată la Universitatea din Akron a constatat că o astfel de atitudine există nu doar la nivelul personalului executiv și managerial
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
indirecți în studiul scepticismului religios. Am întrebat persoanele cuprinse în eșantion dacă au prieteni personali care nu cred în Dumnezeu. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 5. Printre prietenii Dvs există oameni care...; în funcție de categorii de vârstă Astfel, aproximativ 40% dintre persoanele intervievate au prieteni care declară că nu cred în Dumnezeu (vezi REF Ref118868277 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă în Dumnezeu în toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe, în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lipsa credinței în Dumnezeu este percepută, în general, ca fiind stigmatizantă. Aceasta poate explica parțial proporția foarte redusă a subiecților care răspund în fața operatorului de chestionar că nu cred în Dumnezeu, în condițiile în care un procent considerabil dintre cei intervievați (aproximativ 40%) declară că au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu. Această valorizare socială negativă a scepticismului religios are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea în relații dominate de incertitudine - cum ar fi relația dintre electorat și oamenii politici, dar și interacțiunea dintre o persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum relațiile părinți-profesori sau cele dintre prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că promovarea unor colegi de-ai lor nu a avut la bază criteriul performanței sau pe cel al experienței profesionale. Referitor la rezultatele obținute la chestionarul pentru manageri, acestea nu au fost semnificativ diferite pentru cele două grupuri de subiecți intervievați, ele indicând prezența acestor trei politici în cadrul strategiei de personal din cele două companii vizate. Astfel, rezultatele obținute de către managerii companiei C1 intră în contradicție cu rezultatele obținute de către angajații C1 la chestionarul A1, care indică o atitudine negativă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obiective importante (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). CES este instituția ce facilitează dialogul social. (Interviu cu dl Sorin Stan, secretarul general al CNSLR-Frăția) 3. Concluzii Din analiza studiului de caz a reieșit, conform părerilor celor intervievați, că în ceea ce privește climatul general al dialogului social la nivel național opiniile sunt împărțite. Reprezentanții celor două confederații patronale, care au acceptat să răspundă, îl apreciază ca fiind pozitiv (mai ales după înființarea CES, în 1998), pe când reprezentanții confederațiilor sindicale îl
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de ea, guvernanții continuând procedura de adoptare a unor legi, indiferent de verdictul dat de ceilalți actori sociali participanți la dialog; se constată o lipsă a implicării dialogului social în realizarea de strategii). O altă serie de obiecții comune celor intervievați privesc dialogul social tripartit la nivel de ramură, considerat mai mult unul formal la nivelul Comisiilor de Dialog Social din ministere, dialog care se face doar pentru a fi consemnat în procesul verbal („problemele nu se rezolvă la nivelul comisiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fără a se căuta efectiv soluții la problemele ridicate. Toți respondenții consideră că în primul rând CES, dar și Comisiile de Dialog Social de la nivelul ministerelor și al prefecturilor au un rol în facilitarea și promovarea dialogului social. Dar liderii intervievați nu se limitează doar la menționarea acestor obstacole în calea dialogului social, ci propun și soluții pentru depășirea lor și pentru eficientizarea dialogului social, în general: dispariția monopolurilor de stat și transformarea negocierilor tripartite în negocieri bipartite (sindicate-patronate); încercarea Guvernului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii de caz, vezi Yin (1999). 5. Lucrarea anexă (Yin, 2003) conține alte trei studii de cazuri multiple, reproduse integral În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de exemplu, făcând observații pătrunzătoare sau intuind ceea ce se petrece -, nu doar ascultând ce se spune. A fi un bun „ascultător” Înseamnă a fi capabil de asimilarea unor cantități mari de informații noi fără a fi supus biasului. Pe măsură ce un intervievat povestește un incident, un bun ascultător este atent la cuvintele folosite de acesta (uneori, terminologia reflectă o orientare importantă), surprinde dispoziția și componentele afective și Înțelege punctul de vedere prin care el percepe realitatea. Însă această aptitudine trebuie folosită și
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
aplicarea legii C2 Caracterul inovator al practicii C3 Rezultatele practicii, până În prezent C4 Context și istorie a instituției de aplicare a legii, În legătură cu practica respectivă C5 Anexe: cronologie, modelul logic pentru respectiva practică, referiri la documente relevante și lista persoanelor intervievate D. Întrebări de studiu D1 Practica folosită și caracterul său inovator: a. Descrierea detaliată a practicii, natura și valoarea finanțării federale. b. Care este natura eforturilor colaborative (dacă există) Între comunități sau jurisdicții necesare pentru aplicarea practicii? c. Cum a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este o declarație despre proiectul pe care ați putea să-l prezentați oricui este interesat, scopul proiectului și oamenii implicați În realizarea și sponsorizarea lui. Declarația poate fi Însoțită de o scrisoare de recomandare ce urmează a fi trimisă tuturor intervievaților și organizațiilor importante care ar putea fi subiecți de studiu (pentru un exemplu, vezi figura 3.4). Cea mai mare parte a secțiunii ar trebui totuși dedicată problemelor de bază care sunt cercetate. Pot fi incluse aici motivele pentru alegerea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de colectare a datelor. Situația este cu totul diferită În desfășurarea studiilor de caz. Pentru a intervieva persoanele-cheie, trebuie să vă conformați programului și disponibilității lor, nu ale dumneavoastră. Natura interviului este una mult mai deschisă, și este posibil ca intervievatul să nu coopereze pe deplin la oferirea răspunsurilor. La fel, făcând observații despre activități din lumea reală, dumneavoastră sunteți cel care se amestecă În viața subiectului studiat, și nu invers; În aceste condiții, dumneavoastră trebuie să faceți demersuri speciale pentru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
solicitării de ajutor și indicații, dacă este nevoie, de la colegi sau alți cercetători În domeniu • Stabilirea unui program exact pentru activitățile de colectare a datelor ce trebuie finalizate În termenele-limită specificate • Pregătiri pentru evenimente neașteptate, inclusiv schimbări survenite În disponibilitatea intervievaților, dar și În starea de spirit și motivarea cercetătorului. Acestea sunt tipurile de teme ce pot fi introduse În secțiunea cu proceduri de control a protocolului. În funcție de tipul studiului Întreprins, procedurile specifice variază. Cu cât procedurile sunt mai operaționale, cu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
figura 3.3, de mai sus, pentru un exemplu de Întrebare dintr-un studiu despre un program școlar; protocolul complet cuprinde zeci de asemenea Întrebări.) Orientarea generală a Întrebărilor. În primul rând, Întrebările vă sunt adresate dumneavoastră, cercetătorul cazului, nu intervievaților. Astfel, protocolul studiului de caz este Îndreptat Într-o cu totul altă direcție decât cel al unui sondaj. În esența lor, Întrebările au rolul de a vă ajuta să aveți constant În vedere ce informații trebuie adunate și de ce. În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]