35,691 matches
-
De vorbă cu d. Mathis Teutsch, revista Drumuri noi, anul I,nr. 3, 15 martie -15 aprilie 1929, Brașov, interviu de Șt. I. Chendi ) I. Umanism fără naturalism Dacă adăugăm citatului de mai sus încă două propoziții, extrase din același interviu acordat lui Șt.I. Chendi, și anume: ,,Pe mine mă interesează numai omul, natura - deloc. Nu am fost și nu voi fi niciodată naturalist. Fondul nu are pentru mine nici o importanță...", avem deja o definiție esențială a artei lui Hans Mattis
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și șahul). De aceea, melodrama inerentă triunghiului amoros Fulg de Nea -Lună - Sabie frântă ajunge pe planul doi. Nu același lucru se poate spune despre Tigru și dragon, deși se pare că intenția e aceeași: Michelle Yeoh explică într-un interviu că unul dintre motivele pentru care a acceptat rolul a fost intenția regizorului de a reabilita filmul cu arte marțiale. Deși acest film a luat Oscarul, iar Eroul a fost doar nominalizat, ultimul mi se pare net superior ca scenariu
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
Cristian Măgura Într-o lumină orbitoare este o carte de interviuri care însumează aproximativ o treime din cele publicate de Tita Chiper în Dilemă și Avantaje. Cunoscută fiind bonoma ei reticența ("Nu pot să scriu Război și pace, așa că mai bine nu scriu nimic"), numele îi apare, în sfârșit, pe primul
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
capul întors într-o parte - poziție în care lesne s-ar fi putut uită de sus, dar nu o face - zâmbetul ștrengăresc și complice), din fragmentele unei convorbiri cu Tita Chiper realizate de Iaromira Popovici și Eugen Istodor, plus, bineînțeles, interviurile selectate de Mircea Vasilescu. Contrar unei opinii comune, nu este întotdeauna mai ușor să formulezi întrebările, decât să găsești răspunsurile adecvate. Nu-i chiar la îndemâna oricui racordarea sensibilă la personalități sau evenimente mai greu sistematizabile, uimirea discretă, curiozitatea inteligență. Nu
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
oricine ar fi ei: "sunt mai importanți decât mine". Această mărturisire este un diagnostic limpede asupra modului în care își înțelegea Tita Chiper meseria. Nu te poți îndoi de sinceritatea ei când e vorba fie de organizarea meticuloasa a unui interviu cu personalități marcante ale vieții politice sau culturale, fie de întâlnirea cu biografii de excepție, marcate de supraviețuirea unui destin pătimaș și disprețuitor, vasal totalitarismului. Dar consecventă ei și în fața micilor actori ai vieții, relevă deja o manieră atipica de
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
cea a interlocutorului: cum învăluie ezitările celuilalt prin întrebări abile, cum tratează contradicțiile sau paradoxurile irecuzabile, cum se apropie abil și, mai ales, cum asculta. Și avea ce să asculte. Alaltăieri (titlul primei părți a volumului, în care sunt adunate interviurile cu cei care au cunoscut România interbelică) - memoria fluida, ispitita de epeisoade colaterale, surdinizând continuu alte amintiri mai greu de izolat și care se prind unele de altele că într-o bogată rețea neuronală. Ieri (discuții despre perioada comunistă) - memoria
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
aspirând spre univocitate, aplicată realității celei mai apropiate. Este mai presus de orice demonstrație că jurnalismul Țiței Chiper era unul dăruit, un talant pe care l-a îmbogățit prin pasiunea și eforturile sale. Ar fi fost o reală pierdere dacă interviurile ei ar fi rămas în umbră.
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
romanului românesc postbelic, a pledat cu binecunoscuta sa fervoare pentru romanul realist. În imagine: Nicolae Breban primind Marele Premiu din partea lui C. Th. Ciobanu, președintele Fundației Naționale "G. Călinescu". Despre prieteniile literare În revista PORTO-FRANCO (nr. 7-8-9/ 2004), într-un interviu acordat Angelei Baciu, Cezar Ivănescu povestește cu o melancolie senină cum i-a cunoscut pe Marin Preda și Nichita Stănescu: "Prieteniile, abia după ce au trecut sau au dispărut, începi să le descoperi adevăratul gust și adevărata valoare, unicitatea lor chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
parcurgi pasajul în care se specifică, de exemplu, că un profesor universitar gruzin primește salariul de 15 dolari pe lună, fără să te copleșească o iremediabilă tristețe! - până la confruntările dintre gruzini și abhazi). În aceeași ordine de idei, reținem și interviul (prezent la rubrica intitulată Comentarii și scrisori) în care se reconstituie "itinerariul unei kamikaze cecene" (pp.102-104). Acordat de Zarema Mujahoieva ziarului Izvestia (și preluat de Lettre (.) via Courier international), interviul se citește realmente pe nerăsuflate. Tot la capitolul politică
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
și abhazi). În aceeași ordine de idei, reținem și interviul (prezent la rubrica intitulată Comentarii și scrisori) în care se reconstituie "itinerariul unei kamikaze cecene" (pp.102-104). Acordat de Zarema Mujahoieva ziarului Izvestia (și preluat de Lettre (.) via Courier international), interviul se citește realmente pe nerăsuflate. Tot la capitolul politică internațională, un alt text demn de semnalat, tocmai pentru că invită, în felul său, la reflecția lucidă asupra anumitor întâmplări din calendarul recent este cel al Slavenkăi Drakuli despre Transformarea Bilianei Plavsi
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
spațiul cultural francez, care și-a scris piesele în franceză și apoi, mai tîrziu, și le-a tradus în engleză, care și-a asumat universul propriu, suficient sieși. Samuel Beckett, un destin străbătut temeinic și riguros de scriitor, departe de interviuri, de gălăgia gloriei, în profunzimea cuvintelor și a tăcerilor, a căutărilor. " Cuvintele, cine le-a iubit mai mult ca el? Au fost companionii lui, singura lui susținere.", spunea, cîndva, Cioran. Mă gîndesc ce alchimie desăvîrșită este în piesa Așteptîndu-l pe
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
Aerul de sfârșit de epocă la PSD se vede însă cel mai bine în felul jenant în care năstăsioții înțeleg să trateze o pătură socială care i-a sprijinit mereu: profesorimea. După minciunile gogonate ale incompetentului ministru Athanasiu (într-un interviu din revista 22, acesta anunța că norma unui profesor universitar va fi, începând cu 1 ianuarie 2004, plătită cu "peste treizeci și trei de milioane" - or, în septembrie 2004 suma continuă să fie vreun sfert: dacă dl ministru nu mă crede, îi
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
liderul" grupului, în ipostaza lui de "descoperitor" și de "întemeietor", "un băiat ca și mine, un mărunțel foarte vioi". Aceste împrejurări vor fi, de altfel, evocate mai târziu de Marin Preda în pagini cu adevărat memorabile (Sânziana Pop, Marea călătorie. Interviu cu Marin Preda, în Luceafărul, 18 mai 1974, anul 17, nr. 20, p.3. Republicat în volumul omagial Timpul n-a mai avut răbdare. Marin Preda, Ed. Cartea Românească, 1981, pp.527-537; Marin Preda, Viața ca o pradă, Editura Cartea
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
albatrosiști a schiței Pârlitu, când Miron Radu Paraschivescu, cel care citea schița, "mă corecta să zică eroii mei dă în loc de de, pă în loc de pe, n-avea nici o importanță, gândeam eu, lasă-l să le pună". Într-o altă împrejurare, în interviul Marea călătorie (1974), Marin Preda se va arăta cu mult mai categoric față de acest aspect, condamnând cele "câteva mici corecturi făcute de mâna poetului. Nu erau binevenite. Adăugase în text muntenismele dă și pă, care mie nu-mi plăceau" (vezi
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
recent ați fost distins cu Premiul Ovidius, în cadrul celei de a treia ediții a Festivalului Internațional "Zile și Nopți de Literatură" de la Neptun. Felicitări. Știți bine că orice premiu își are prețul său: va trebui să suportați o ploaie de interviuri, conținînd, în bună parte, cam aceleași întrebări - tipice și stereotipe. Așa încît și prima mea întrebare va avea un caracter oarecum convențional. Sînteți un cîștigător de premii, ați primit cele mai importante distincții și premii israeliene și internaționale, de la Prix
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
ei umană și literară, e limpede că recenta carte a lui Eugen Istodor - Viețașii de pe Rahova (Polirom, 2005) - are toate șansele să trezească interes și printre lingviști. Volumul, în care sînt transcrise în formă fragmentar-monologică replicile formulate oral ale unor interviuri cu deținuți, condamnați la închisoare pe viață, cuprinde material autentic, cules dintr-un mediu puțin cercetat, specific argoului. Cine se așteaptă însă la un pitoresc lingvistic masiv, în genul memorialisticii voit argotice, va fi dezamăgit: deținuții intervievați nu recurg decît
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
inaugurat un nou tip de savant, aducând pentru prima oară fizica sub reflectoarele deformante ale mass media. Ziariștii se îngrămădeau tot timpul în jurul său. Fiecare cuvânt, fiecare sentință îi erau imediat tălmăcite și, nu rareori, prea puțin înțelese. Într-un interviu acordat în 1921 unui ziar olandez, Einstein explica entuziasmul mulțimilor pentru teoriile sale în acești termeni: , Sunt sigur că, în fond, e vorba de misterul pe care îl exercită asupra noastră tot ceea ce nu înțelegem"... Istoria ideilor culturale relevă, de
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
lumea - Teoria relativității pe înțelesul tuturor. În 1979, la Princeton University Press a apărut lucrarea Albert Einstein: The Human Side. New Glimpses from his Archives, o remarcabilă selecție a unor mărturii (fragmente de scrisori, pagini de jurnal, scurte documente și interviuri) culese de Helen Dukas, secretara lui Einstein, și Banesh Hoffmann, profesor de matematică care a colaborat la cercetările care au condus la descoperirea teoriei relativității. Cu ocazia Anului Mondial al Fizicii, editura Einaudi din Torino a republicat traducerea italiană a
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
nu ar fi putut spăla blamul. Dar stereotipurile se combină la fel de ,după regulă", ca într-un joc de domino, neapărând nici o falie a poveștii și nici o inconsecvență logică. Același critic atrage atenția asupra rolurilor excelente, ignorate de Gorzo. Conform unui interviu de-al Vivicăi Fox, ea e încântată de Tarantino, pentru că ,lasă actorii să joace". Se vede că i-a convins de acest fapt, ceea ce-mi amintește de o anecdotă cu John Ford - pe care Alex. Leo Șerban are dreptate
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
și-a dat seama că joacă un personaj rău. Așa și actorii din Kill Bill, minus Uma Thurman. Joacă, desigur, dar nu știu exact ce joacă. Să o luăm pe Lucy Liu, care bate apa-n piuă, tot într-un interviu, despre ,valorile emoționale" din film. Oops, dar acestea sunt secundare, dacă e să ne gândim doar la personajul acestei redutabile actrițe: O-Ren Ishii. Evenimentele cu ,valoare emoțională", care explică toată traiectoria ei, nici nu implică prestația actoricească a lui
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
și cu concluziile. Pe lîngă această anchetă, Bucureștiul Cultural ne mai oferă un dialog între arhitectul Șerban Sturdza și Sorin Ilieșiu cu privire la Casa Mincu, o cronică echilibrată a lui Paul Cernat la Jurnalul II al lui Mircea Cărtărescu și un interviu cu Ștefan Agopian luat de Gabriela Adameșteanu, din care reproducem un scurt fragment: ,Cum vezi aceste discuții despre revizuirea literaturii de pînă în '90? - Părerea mea este că revizuirea se va face oricum în timp, nu e neapărat nevoie să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Lettre Internationale, un număr de citit obligatoriu integral. Cîteva foarte interesante texte la zi despre China (Isabel Hilton), Turcia (Rodica Culcer), Italia (Sergio Benvenuto), Irak și teroriștii Islamului (William Langewiesche, respectiv Patrice Claude cu o biografie a sinistrului Al-Zarkaoui), un interviu foarte uman cu Saul Bellow luat de Norman Manea în 1999 (,M-am întîlnit odată cu Koestler pe blvd. Saint Germaine, în timp ce mă plimbam de mînă cu băiețelul meu care avea în jur de șapte ani. Ne-am întîlnit, iar Koestler
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
sau păstrare a interesului pentru emisiune în momentele de acalmie ale unei vieți politice suficient de imprevizibile, precum cea de la noi. Verde-n față, cartea publicată de Marius Tucă la Editura Polirom este ceea ce s-ar numi o carte de interviuri soft. Din discuție lipsesc mizele majore, aerul este de cozerie relaxată, se vorbește despre tot și despre toate, aparent fără un plan prestabilit. Primul model care vine în minte este cel al interviurilor lui George Arion cu diferența notabilă că
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
ceea ce s-ar numi o carte de interviuri soft. Din discuție lipsesc mizele majore, aerul este de cozerie relaxată, se vorbește despre tot și despre toate, aparent fără un plan prestabilit. Primul model care vine în minte este cel al interviurilor lui George Arion cu diferența notabilă că acelea sugerau un grad mult mai ridicat de elaborare. La George Arion discuția urmează un plan prestabilit, cu crescendo-uri atent calculate, în vreme ce la Marius Tucă inspirația de moment - și chiar improvizația - joacă
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
Grecu) sau se fac pronosticuri (complet alături) în legătură cu perspectiva alegerilor de anul trecut? Cea mai profitabilă lectură a cărții lui Tucă este aceea de studiu de caz. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună în permanență cititorul, citind aceste interviuri este ce elemente din discursul acestor vedete ale zilei asigură imensa lor audiență la public. Dacă la Andrei Pleșu stilistica impecabilă, folosirea permanentă a acordului fin pentru a valorifica la maximum sonoritatea și sensurile fiecărui cuvînt, umorul difuz, vorba de
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]