1,665 matches
-
provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu-i puteau extermina pe protestatari și nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
disidenții s-au retras, așa încât puterea a revenit conjuraților și aliaților lor din cercurile conducătoare (aceștia fiind, la rândul lor, anticeaușiști, dar nu anticomuniști). Luptele de după 22 decembrie 1989 au fost instrumentate de noua Putere și au avut ca scop „intimidarea populației, mărind astfel șansele de acceptare a conspiratorilor și puciștilor” (p. 90). În concluzie, „schimbarea de la Ceaușescu la Iliescu poartă amprenta unui amestec enigmatic de revoluție, puci și revoltă de palat, neelucidat până în prezent” (p. 166). * Andrei Codrescu (Gaura din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mare cantitate de muniție în Revoluție. Dar unde a tras? În sus! Dacă ar fi tras în oameni, era într-adevăr măcel” (p. 30). Ceva mai încolo nuanțează aceeași chestiune spinoasă: „Forțele Armate nu au tras să ucidă. Foc de intimidare a fost. Greșeli au fost. Însă foc pentru a ucide, nu!” (p. 48). Pe parcursul interviului, generalul Gușe recunoaște anumite erori militare care au dus la pierderi de vieți umane, dar subliniază că s-a tras doar în cazuri de autoapărare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reprezintă "folosirea deliberată și sistematică a unor mijloace violente în vederea atingerii unor scopuri criminale, iar îndreptarea voită a acestor acte violente împotriva unor oameni nevinovați are drept țel să provoace, pe o scară cât mai larg posibilă, o stare de intimidare și de constrângere, de teamă și insecuritate, o psihoză de teroare", termenul teroare semnificând o stare de mare teamă. El derivă din verbul latin terrere care înseamnă a tremura sau a cauza tremuratul, iar verbul deterrere a înspăimânta. Termenii teroare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deterrere a înspăimânta. Termenii teroare și terorism au apărut în perioada 1793 1798 în contextul Revoluției franceze, în cursul căreia, pentru a se putea impune, conducătorii revoluționari au recurs în mod sistematic la metode bazate pe teroare. Având drept obiective intimidarea și constrângerea, iar ca metode de acțiune asasinatele în masă, execuțiile sumare, exploziile, incendiile etc., actele de terorism constituie instrumentul de acțiune al unor indivizi, grupări, lideri posedați de o ură fanatică, obsedați de o puternică dorință de răzbunare, însetați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
arăta că "o acțiune este calificată drept terorism când efectele sale psihologice sunt disproporționate în raport cu rezultatele fizice realizate"6. Teroristul decide singur, execută singur, afirma A. Malraux 7. Terorismul politic, sublinia Paul Wilkinson, se deosebește de alte forme de violență, intimidare și constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și suferința victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care îngăduiau judecătorului să pună în libertate pe autorii unor infracțiuni de o gravitate extremă. În motivarea acestei legi, susținută de partizanii unei politici de apărare socială fermă, s-a arătat că în acest fel se asigură realizarea funcției de intimidare a pedepsei, funcție care este condiționată printre altele și de certitudinea pedepsei. Durata relativ mare a perioadei de siguranță constituie, potrivit unor opinii exprimate în droctrina franceză, un obstacol în calea individualizării pedepselor în curs de executare (Desportes, Le Gunehec
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
capacitatea de concentrare și claritatea în gândire, corespunzând deschiderii c...tre lumin.... Este „pompă de energie parapsihologic...” (de unde și leg...tură cu vampirismul energetic). Corzile înseamn...: „Am nevoie s... te controlez”. Aceste corzi trebuie îndep...rtate. Dezechilibrul duce la team..., intimidare, lips... de încredere în sine, teama de responsabilit...ți, ulcer, diabet, anorexie, hipoglicemie. Culoare Ț galben-auriu. Element Ț foc. Cromoterapie Ț inundarea chakrei cu galben. Fonoterapie Ț O deschis, tonalitatea Mi major. Meloterapie Ț ritmurile muzicale aprinse, înfocate. Aromoterapie Ț
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
să se dea bătuți. Odată, Într-un meci foarte strâns, Auerbach și-a aprins trabucul când scorul era egal. La câteva minute după aceea, Celtics și-a spulberat adversarii. M-am Întrebat dacă jocul echipei Celtics a determinat rezultatul sau intimidarea psihologică a antrenorului Red a provocat schimbarea. Trabucul lui Red este un semn de recunoaștere a unei realizări. Aprinderea lui Înainte de atingerea țelului era o reprezentare mentală a victoriei pentru Red. Practic, el Își vedea idealul În minte Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
lungă de timp. Apelul la această strategie intervenționistă se poate face numai în cazul în care subiectul are o anumită maturitate psiho-afectivă și când a dobândit conștiință de sine. Aplicată în condiții de imaturitate psiho-afectivă, pedeapsa nu provoacă decât teamă, intimidare, anxietate și suferință, efecte nedorite atât pe termen scurt, cât și, prin efectele lor malefice, pe termen lung. Cu valențe multiple, dar polare la utilizare, pedeapsa înregistrează în urma utilizării sale efecte vizibile atât în plan afectiv, cât și în plan
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
După opinia specialistului Liviu Stoica („Delincvența juvenilă”, în Aurora Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), criteriile simptomatice ale deficiențelor comportamentale sunt: A. Repetarea și persistența formelor de comportament: a. Agresiune față de oameni și animale: - intimidarea celor din jur; - inițierea frecventă a bătăilor și vătămărilor corporale; - folosirea mijloacelor de vătămare ce pot crea daune integrității corporale a colegilor (ciomag, piatră, sticlă, cuțit, armă de foc); - atitudine nemiloasă/cruzime față de animale; - atitudine nemiloasă față de integritatea corporală a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fie deci cele psihopedagogice. * După cum se observă, apelul la pedeapsă poate fi făcut numai în măsura în care subiectul are o anumită maturitate psihocomportamentală, atunci când a dobândit conștiința de sine și de ceilalți. Aplicată în condițiile imaturității psihice, pedeapsa nu provoacă decât teamă, intimidare, anxietate, suferință - sentimente care vor genera efecte opuse celor așteptate, soldate uneori cu reacții adverse, agresive. Copilul pedepsit în mod repetat se poate simți suprasolicitat, ceea ce poate influența negativ conținutul educației și instruirii; de asemenea, pot apărea atitudini generale negative
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
permanent conflict de interese, cei dintâi dorind să îi facă să muncească pe cei din urmă, cu un salariu cât mai mic, ca să obțină un profitxe "„profit" cât mai mare, chiar dacă asta înseamnă să recurgă la mijloace de înfricoșare și intimidare (hărțuiri, violențe, concedieri). Când lucrătorii dobândesc conștiințăde clasă,xe "„conștiințădeclasă" devin capabili să lupte, dar au nevoie de o „avangardă revoluționară” care să îi conducă (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Ideologia germană). Finalul unei astfel de lupte îl reprezintă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
studieze orice materie și să participe la toate activitățile incluse În programul școlii; - școala dispune de o politică eficientă de reducere a absențelor elevilor și a exmatriculărilor din motive disciplinare; - școala dispune de o strategie eficientă pentru diminuarea acțiunilor de intimidare și abuz asupra elevilor și Între elevi; - există un interes pentru a adapta clădirea școlii astfel Încât să fie accesibilă tuturor; - strategia de elaborare a curriculumului ține seama de diversitatea elevilor (diferențe culturale, lingvistice, nivelul performanțelor școlare, deficiențe ale elevilor etc.
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
comportamental: - nivel scăzut: comportamentul neadecvat, Întâlnit de obicei În clasă, cum ar fi intervențiile inoportune, Întreruperea celorlalți etc.; - nivel mediu: comportamentul provocator, care poate fi Întâlnit și În clasă, dar și În afara ei, cum ar fi strigatul, cearta cu profesorii, intimidarea celorlalți elevi; - nivel ridicat: comportament distructiv accentuat, cum ar fi sfidarea, hărțuiala, agresiunea și violența. Cauzele cele mai semnificative ale comportamentului neadecvat din școli presupun: - slabe abilități de bază; - oportunități și aspirații limitate; - slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de nevoile micii lui Întreprinderi! Într-o altă procuvîntare (aceea la Heruvico-Chinonicar, 1874), Anton Pann pune și problema stilului. În maniera pe care o știm: diplomație comercială, reflecție morală, intimidare a spiritului cîrtitor etc. Principiul lui Pann este următorul: dacă poți face mai bine, fă!, dacă nu: „te sfătuiesc, frățioare, că e mai bine să taci!”. Asta Înseamnă a băga criticii pumnul În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu pronunția străină; acum Însă, cînd traducerile există, Îmbrățișează de grabă operele scrise „pe limba tatii ș-a mamii, pe care o și vorbești”! Abilă demonstrație! Întîi flatarea sentimentului național, apoi subtila reclamă a cărții. Urmează faza a treia: preîntîmpinarea (intimidarea) criticii și, În fine, faza a patra: aceea ce cuprinde considerații despre stil. Pann e, cu toată inima, pentru stilul luminat și firesc. Acela pe care trebuie să-l priceapă toți. Scrisul gorgonat Îi pare o erezie: „Multor, am băgat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
integrare pentru toți elevii noi; elevii au dreptul să studieze orice materie și să participe la toate activitățile; școala dispune de o politică eficientă de reducere a absenteismului elevilor și de reducere a exmatriculărilor din motive disciplinare, a Încercărilor de intimidare și de abuz asupra elevilor și Între elevi; strategia de elaborare a curriculumului ține seama de diversitatea elevilor În ceea ce privește diferențele culturale, lingvistice, de sex, realizările și deficiențele acestora; școala realizează adaptări ale clădirii care să o facă accesibilă tuturor; sistemul
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
exemplară, unica pe care o aplicăm trădătorilor." Pomponescu, cu tot aspectul său atletic, crescut în vată, simți un fior neplăcut. Brutalitățile verbale și fizice îl indispuneau, fiind un om adaptabil numai intrigilor nepericuloase și în limbaj diplomatic. Fu încredințat că intimidarea nu era o farsă, deoarece primise mai înainte vizita personală a lui Gavrilcea. Acesta îi declarase că, având în vedere atitudinea pe care o avusese în procesul de la Pitești, Mișcarea îi rezerva un loc important într-un viitor apropiat, dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că suplinitorul recomandat de Pomponescu pusese la cale un fel de manifestație împotriva lui Ioanide în localul școlii, căci în sala de curs, la ieșire, Ioanide auzi un glas puternic încercînd a striga ceva, rămas în stare de neinteligibilitate, din cauza intimidării și a intervenției imediate a celorlalți elevi. Manifestantul era un intrus și fu îndată expulzat din local. De altfel, tot incidentul se redusese la o veleitate de strigăt. Însă madam Pomponescu îl înregistră îndată în salonul său: . - Am auzit că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
succesive. Dacă primii doi, cei mai voinici, credeau a fi în stare să dea lovitura, încercau, ajutați imediat de celelalte mașini care s-ar fi apropiat de-a-n-dărătelea. De notat că nimeni n-avea nici o armă asupra sa, contând numai pe intimidare. Voiau să lucreze fair. La opt și cinci portiera se deschise și un soldat pipernicit, cu prea mari bocanci în picioare, sări pragul prea înalt pentru el. Avea pușcă cu baionetă în mână. După el urmă un om tuns în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
indivizilor și grupărilor extremiste. Terorismul și privatizarea războiului Terorismul nu reprezintă un fenomen nou și nici un inamic unic. Este o veche metodă de conflict, definită deseori ca un atac deliberat asupra persoanelor necombatante, cu scopul de a răspândi teama și intimidarea. Deja cu un secol în urmă, scriitorul Joseph Conrad a realizat un portret de neuitat al minții teroriste, iar terorismul era un fenomen binecunoscut în secolul XX. Fie că se manifesta pe teritoriul propriu, fie la nivel transnațional, el a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
pornirea războiului a fost generată de faptul că administrația a folosit o varietate de argumente care prezentau interes pentru tabere diferite. Sugerarea unei legături între Al Qaeda și atacurile de pe 11 septembrie era importantă pentru jacksonieni, care căutau răzbunare și intimidare; argumentul că Saddam Hussein construia armament de distrugere în masă, sfidând în felul acesta deciziile ONU, prezenta interes pentru hamiltonieni și pentru wilsonienii tradiționaliști din Congres; iar necesitatea de a îndepărta un dictator sângeros și de a transforma Orientul Mijlociu era
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ne răspunde în mod pozitiv dacă ne exprimăm supărarea într-o manieră asertivă, respectuoasă. Potrivit autoarei britanice, supărarea benefică "ne determină să fim fermi, dar corecți"; ea ne permite să fim siguri pe noi "și nu vulnerabili la încercări de intimidare sau de manipulare" (2000, p. 90). Când trăim o stare de supărare benefică, vom accepta faptul că cealaltă persoană este o ființă umană imperfectă și ne exprimăm regretul pentru comportamentul ei; ea supărarea benefică conduce la o afirmare de sine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ce contribui la această situație; • în viață, este bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]