7,824 matches
-
a celor mai umile. Lauda realității imediate impune poetului restrângerea repetată a depărtărilor ca o mereu reluată conturare, ca o imperioasă necesitate a unei mai mari certitudini, ca o teamă ca infinitul să nu dizolve tiparele și să nu risipească intimitatea. Renunțarea la necuprins în favoarea măruntelor cuprinsuri este consecința unei atitudini filozofice, definitorie pentru Arghezi: aceea de a acorda lucrurilor zilnice și micului tipar în general valoare primordială în univers. Ca și la Eminescu, la poetul din Lancrăm totul se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
născut cu necesitate din rugăciune; nu a fost întâmplător că apoi s-a scris o poezie clasică, a ordinei intelectuale aici pe pământ, eroismul Iliadei fiind o necesitate a ordinei sociale; apoi a apărut o poezie a inimii, romantică, a intimității, după ce omul Renașterii s-a despărțit de rest în eu și non-eu; iar acum egolatria, in nuce atunci, a coborât, în mare parte, de la creier și inimă, deci de la cele două călăuze, la dezordine și impuritate la antipoezie, "mlaștina" prevestită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
despre care am vorbit și în alt capitol, dintr-o altă perspectivă opera aperta: Totul este intim Aceasta desparte Așa este ocrotit poetul Temerarule! ai voi față în față Să-i vezi sufletul Te-ai ruina în flăcări. Fiind flacără, intimitatea prea mare cu spiritul desparte. Or, aceasta este poezia: treci dincolo de tine arzând, te ruinezi în inefabil. Această ambiguitate stă de veghe poetului, "păstrân du-l" în orizontul sacrului. Aflăm aici o semnificativă ilustrare a triadei dialectice teză, antiteză, sinteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Așa mă gândeam. Așa mă gândeam atunci. Că e ceva... 21. Singur S-a mutat, în cele din urmă. Într-o dimineață m-a scos la o cafea și mi-a spus că sunt mare, că am, probabil, nevoie de intimitate, toți băieții au, după o anumită vârstă, să rămân în apartament, ea se duce în Intrarea Vâlcului. — Păi și ce-o să faci acolo? O să gătească, o să traducă, o să citească tot ce n-a citit la tinerețe, o să dea meditații la
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
un fel care le făcea imposibil de amprentat, de integrat într o poveste care să fie a lor. Alexandre era conștient că sfâr șise prin a-i povesti fiecare minut, fiecare secundă din viața lui de până atunci, că etalase intimități și aspirații, inocențe și răbufniri de egoism fără a primi, în schimb, nimic din ea, nimic al ei. „E ca o sirenă!“ îi fluierase, admirativ, un coleg de la Universitate, într-o cafenea, când rămăseseră numai ei doi la masă. Așa
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
piept. Te-am salvat! Ce mai aștepți? Bucură-te! Fii fericit! Zâmbește! Ești o poveste de succes! (Psihicul e foarte important, să știi, dacă rămâi optimist, ești ca și rezolvat. Te doare? Fii vesel! Te simți vulnerabil, expus, lipsit de intimitate? E momentul să te distrezi! Gândește pozitiv. Mai presus de orice, gândește pozitiv. Nimic nu trebuie să te împiedice SĂ GÂNDEȘTI POZITIV.) Save file. O să mai avem nevoie. Stop. Problem detected. Respiră. Întinde-te. Rămâi optimist. Nu uita că ești
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
te salvezi întâi pe tine. Ceea ce înseamnă... ...că mergem în Sud. Părea mai mică. Mai cuminte. Blugi și un tricou gri. Fără ojă. Fără turmalină. Revelația bruscă a faptului că aproape nu mai avea nume, că nu mai împărțeau o intimitate. Era „una“. „Aia“. Nu „ea“. Tentația enormă de a o brusca, de a experimenta cu ea un rol de măgar autentic, de care i s-ar fi făcut, probabil, silă, imediat ce ea ar fi închis ușa. Conș tiința faptului că
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sigur, atât de rar și de exotic în preajma ei. O auzi râzând, îi simți răsuflarea caldă pe gât când se aplecă, din exterior, peste pervaz, să-l sărute și o strânse puțin de încheietura mâinii, ca într-o complicitate a intimității care, cine știe, poate că era pe punctul de a se inventa chiar acum/atunci, ce mai contează un banal punct de referință, important este că, în timp ce tu, cititorule, ușor năzuros la toată această desfășurare de convenții ale idilei, te
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lor turistice nelipsite în genți și cu bronzul acela perfect, care o făcea să-și simtă toți pistruii. Cuplurile care se țineau de mână, care împărțeau zâmbete și gesturi complice, care duceau cu ele, vizibilă de la zece metri distanță, o intimitate grea ca pâcla de căldură coborâtă peste oraș. Trecea absentă pe lângă Ayuntamiento, intra în câte-o biserică, mătura cu vârful piciorului parola sacră a Sevillei, No8Do, no me ha dejado. Pe ea o părăsise. Alexandre, norocul, simțul olfactiv... fiecare în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
BICEFALE Melania este o femeie despre care nimănui nu îi dăduse prin cap să se întrebe dacă nu cumva își pune ochelarii cu lentile groase, rotunde, mari cât Farul din Constanța țasta, desigur, numai și numai în orele ei de intimitate, când e convinsă că nu o privește nimeni) ca să citească pe ascuns, în acest secol lipsit de aplecare către cultură, cărți din acelea... Grele. Cărțile, se știe, vor face într-o bună zi din ea, cum s-ar zice, un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și îi oferea un pahar cu vin roșu graseiat, cu o aromă, nu-i așa, atât de franțuzească. În ultimă instanță, dacă până și ciudatul ăla de la patru, care și-a scris pe ușă „Nae Cuculeanu, Trompetist“, are dreptul la intimitate în ciuda disonanțelor acute, Melania nu vede de ce ea, o ființă măcinată de întrebări existențiale, nu l-ar avea. Faptul că ea nu și-a scris pe ușă „Melania Măcelaru, ființă măcinată de întrebări existențiale“ nu înseamnă că trebuie să fie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
el în casă, în pat, sub aceeași plapumă, numai să tacă. Mătușa Pamela însă uitase desăvârșit toate cele întâmplate și parcă de atunci se insinuase în viața lui și mai dihai. O privea cum ronțăia, cu fiecare treaptă urcată, din intimitatea lui și își imagina cum ar fi dacă i-ar pune piedică. Cum el, Gigi Pătrunjel, prostănacul familiei și bătaia de joc a tuturor celorlalți, stă în capul scării și privește detașat cum mătușa lui mustăcioasă și grijulie se rostogolește
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
geam, ai înțelege deîndată că nu ai face altceva decât să pici în balconul de vizavi. Lucru care cu siguranță ți-ar displăcea, pentru că nu nutrești sentimente suficient de iubitoare față de vecini încât să ai vreo nevoie de o așa intimitate cu ei și, în fond, aspect deloc de neglijat, nici nu ți-ai atinge scopul final al acțiunii. Spună ei occidentalii ce-or vrea despre aspectul citadin cenușiu al cartierelor mărginașe ale Bucureștilor, oamenii de pe aleea Muzelor refuză visceral și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
palier, care te îmbia să-ți bagi degetele în ochi, și, în lipsa mâncării, m-am declarat învinsă. Dar nu mi-era dat să scap așa de ușor. Curând, pe ușa grea care des părțea până nu demult viața publică de intimitatea mea construită cu sudoare și fier forjat acoperit cu colant maro ce imită suficient de bine striațiile lemnului, a năvălit Mary Poppins, care stătea în palma lui Sfântul Petru, destul de incomod, deoarece alături, în brazdele palmei, se odihnea și cheia
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mine? -Nu. Și de mine. -Te joci... -Da, cu mintea ta, dar îți vreau inima. Tiranică, expresivă, este metafora zidului. Zidul este un simbol polivalent. El îngrădește (vezi labirintul), limitează, este cenușiu și neutral; dar tot zidul însemnă protecție, apărare, intimitate. Găsim metafora zidului chiar la începutul primei cărți, adică Labirintul: Își zidea zi de zi sufletul în spatele unei construcții de piatră dură și rece. Îl privea adeseori cum stătea singur și trist și ar fi vrut să-i ofere mângâiere
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
privea cu ochi tulburi, fremătând de dorință, doar imaginându-și prezența și atingerea tandră a străinului. Se îndepărtă de oglindă și alergă rușinată afară, alungând imaginea străinei care o bântuia. Aerul rece readuse culoarea naturală pe obrajii care îi trădaseră intimitatea gândurilor. Respiră adânc de câteva ori pentru a-și reveni. Era cu fața îndreptată spre pădure, astfel încât nu reuși să alunge prezența lui pe deplin. Aerul curat nu o ajuta deloc să-l îndepărteze, amintindu-i de parfumul lui, simțindu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
de viață, comoditatea în care se complăcea deși nu-i plăcea și se plângea mereu de ea. Apariția acestui personaj îi dăduse peste cap universul în care trăise atâția ani fără să se întâmple nimic deosebit. Închise caietul cu toate intimitățile imprimate pe filele albe, lăsând un semn de carte la pagina cu ultimele rânduri scrise, îl prinse cu ambele mâini și-l strânse la piept, rămânând cu privirea pierdută pe fereastră. Va reuși? Va ajunge la el? Luna lumina cerul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să citească mesajul într-o atmosferă destinsă, în natură, departe de tot ce însemna civilizație, doar ea și... el. Nu era încordată și nici nerăbdătoare. Apusese vremea în care aștepta înfrigurată câteva cuvinte din partea lui. Avea nevoie de o oarecare intimitate pentru a citi scrisoarea, testându-și astfel sentimentele. Ajunse greu în parcul de la periferia orașului, autobuzul strecurându-se anevoios printre mașinile grăbite să ajungă la destinație. Dar în sfârșit ajunse. Prin parc doar câțiva trecători grăbiți. Puțini. Era liniște, liniștea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ar avea acea idee tradusă în viață, tu nefiind pregătit spre a o susține. E destul să-ți întrebi semenul o singură dată cu „Ce mai faci?” Punându-i a doua oară întrebarea aceasta, vine că dorești să-i tulburi intimitatea bruscându-i gândurile. Este greșit să judeci omul după îmbrăcăminte! Se știe că nu haina face pe om, ci omul face haina! Dar și în privința aceasta se cunosc multe excepții! Am cunoscut un cerșetor care, în hainele lui jerpelite, era
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
magică, reprezentând înțelegerea intuitivă și senzitivă a irealului. Este culoarea preferată de 75% din copiii preadolescenți. Este de asemenea preferată de femeile însărcinate și persoanele cu hipertiroidism, precum și de homosexuali sau lesbiene. Poate fi considerată a fi o dorința pentru intimitatea mistică sau înțelegere. Maroul reprezintă senzația, pentru că se aplică simțurilor corpului. În funcție de poziție, indică nevoia sau suprimarea confortului fizic. Asocierea cu această culoare a pământului semnifică nevoia de rădăcini, de a aparține cuiva, insecuritatea sau situația în care individul nu
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
de nori Îi corespunde amintirea vie a chipului iubitei ivinduse din negura timpului: „Sentimentul elegiac ??se?te aici o efuziune de esen?? predominant vizual?, În care colocviul dintre inim?? ?i « lucrurile care ?tiu » I?i p?streaz? intact? tainica lui intimitate " . Punct de plecare al metaforei singur????îi poetului este ?i imaginea stelei-icoane al c? rei r???riț În „dep?rt?ri albastre" este pierdut Într-un alt timp decât cel al prezentului: „ La steaua care-a r???riț E-o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
celebre personaje feminine: Emma, Cleopatra, Nora, iar cuplul pare așezat sub semnul unui blestem indestructibil. Luciditatea autorului este egală doar cu a propriilor personaje. Cezar din Cleopatra a șaptea este un clarvăzător: știe că Antonius va fi succesorul său în intimitatea reginei Egiptului, știe cum va muri, peste secole, președintele Kennedy. Este luciditatea unei civilizații consumate, ce nu mai are nimic de adăugat. Efectul de simultaneitate istorică obținut prin aceste subtile anacronisme este deosebit de sceptic. Formula lui Gârbea nu aduce, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Diplomația e arta de a spune sincer lucruri nesincere. Sau invers. MINISTRUL: Ah, Otilia, ești o adevărată Veneră. JENI: În asemenea momente îmi puteți spune Jeni. E mai intim. MINISTRUI.: Da, Jeni. La mulți ani! De ziua Europei... De ziua intimității. Intră violent Patroana de bordel PATROANA: Am să te distrug. Am să te omor! Nu!Că dacă nu te strîng eu de gît, nu te mai strînge nimeni! MINISTRUL: Ieși afară! JENI: Cum ați intrat aici? PATROANA: Pe ușă, pațachino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
știe prea bine de ce: pentru că Siboiu Îl desconsiderase În fața chitaristei pe care o condusese acasă În noapte, cu timiditatea novicelui, nesigur pe el și complexat, sau pentru că refuza să creadă că cei doi ar fi putut forma un cuplu, peste intimitatea căruia să fi dat tocmai el, Într-o cârciumă sordidă, să-i surprindă În postura grotescă de a se certa țigănește la un pahar? Ori pentru că, subliminal, se considera trădat, și de Cristian, și de Ionela, pe care Îi vedea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
peste pieptul lui ca peste corzile moi ale unei harfe, Îl implora, Îi mulțumea, Îl săruta pe obraji. Apoi s-a ridicat, a luat cu delicatețe chitara, parcă nevrând să Îl trezească, ori parcă vrând să păstreze clipa asta de intimitate fără sfârșit. A Închis ochii și a Început să cânte, imperfect, poticnindu-se, refrenul Concertului de Aranjuez, fără să-i pese de notele false, de realitate, de asfințit. Apoi vocea i s-a auzit limpede, aproape, tandră, Însoțind acordurile chitarei
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]