1,564 matches
-
ar trebui luați în considerare în favoarea intervenției chirurgicale sunt [12]: - leziuni cu important efect de masă, edem și deviația liniei mediane cu peste 0,5 cm (fig. 5.31); - starea neurologică la prezentare; - leziuni care devin simptomatice datorate creșterii presiunii intracraniene și a efectului de masă datorate hematomului și a edemului perilezional (fig. 5.32); - volumul moderat al hematomului între 10 și 30 cc. Hematoamele mici cu volum sub 10 cc sunt de obicei fără efect de masă important. La hematoamele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
5.33), iar cele peste 85 cc au o mortalitate de 100% indiferent de tratamentul aplicat [13]; - hemoragia lobară la 1 cm de cortex la pacienții cu status neurologic bun (fig. 5.34); - eșecul tratamentului medicamentos de a scădea presiunea intracraniană; - deteriorarea neurologică rapidă indiferent de localizarea leziunii (mai ales pacienți tineri cu hemoragie lobară moderată sau mare); - pacienți cu hemoragie cerebeloasă mai mare de 3 cm diametru, cu compresiunea trunchiului cerebral și hidrocefalie care se deteriorează rapid sau cei cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de MAV tratate chirurgical este dublu față de numărul cavernoamelor operate în același interval de timp. Într-un studiu recent efectuat pe o perioadă de 10 ani în Clinica Neurochirurgie Cluj-Napoca, dintr-un total de 184 de cazuri de malformații vasculare intracraniene operate, 124 (67%) au fost reprezentate de MAV, și 60 (33%) au fost cavernoame intracerebrale. ETIOPATOGENIE MAV sunt leziuni congenitale apărute prin deficit de dezvoltare al vaselor de la nivelul circulației intracraniene. Ele sunt alcătuite dintr-un complex de artere și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
un total de 184 de cazuri de malformații vasculare intracraniene operate, 124 (67%) au fost reprezentate de MAV, și 60 (33%) au fost cavernoame intracerebrale. ETIOPATOGENIE MAV sunt leziuni congenitale apărute prin deficit de dezvoltare al vaselor de la nivelul circulației intracraniene. Ele sunt alcătuite dintr-un complex de artere și vene conectate prin una sau mai multe fistule. Conglomeratul vascular poartă numele de nidus. Acesta nu prezintă în mod caracteristic un pat capilar, sângele circulând fără obstacol din vasele cu presiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
4] sau de 41 până la 79% [2,15,16], din simptomatologia la prezentare a MAV. Ruptura malformației arterio-venoase determină hemoragie subdurală, subarahnoidiană, hemoragie intraparenchimatoasă sau intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la acest nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la 33
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fie cât mai largă pentru a avea un acces multidirecțional atât asupra nidusului cât și asupra vaselor aferente și a celor eferente. În caz de edem cerebral postoperator, o cranectomie largă asigură un spațiu suplimentar pentru a evita creșterea presiunii intracraniene (fig. 5.40). Tehnica de realizarea a exciziei MAV cuprinde repere bine stabilite; acestea pot fi stadializate în cinci etape: identificarea și eliminarea vaselor nutritive, disecția circumferențială a nidusului, disecția apexului, eliminarea pediculilor venoși și hemostaza definitivă [1]. Identificarea, disecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bazali. MC apar rar în măduva spinării. Radiochirurgia stereotactică pare să fie un factor de risc (de exemplu, după radioterapia craniospinală pentru meduloblastom) mai ales pentru MC spinale. 42% din pacienții cu MC spinală prezintă cel puțin încă o MC intracraniană. Pacienții cu CM se prezintă inițial, de obicei, între a doua și a patra decada de viață. În populația pediatrică CM au o distribuție bimodală ele fiind mai frecvente în jurul vârstei de 3 și de 11 ani. Vârsta pediatrică prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră că sunt leziuni dobândite și nu congenitale. Există o asociere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical; - tratamentul radiochirugical - tratament adjuvant al variantelor de tratament prezentate anterior. Fistulele arterio-venoase durale spinale sunt leziuni rare, prezente în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau trombocitare; (e) traumatisme cranio-cerebrale; (f) proceduri neurochirurgicale: cateterism ventricular; abord endoscopic ventricular; (g)hemoragie intraventriculară idiopatică. Hemoragia intraventriculară secundară are etiologia hemoragiei cerebrale primare și se întâlnește: (a) până la 40% în hemoragia intracerebrală hipertensivă; (b) între 13-28% în anevrismele intracraniene rupte; (c) între 10-35% în traumatismele cranio-cerebrale medii și severe; (d) malformații vasculare intracraniene rupte, tulburări de coagulare, tumori cerebrale, vasculită cerebrală, apoplexia hipofizară etc. Hemoragia intraventriculară prin „reflux” - are etiologia oricărei hemoragii subarahnoidiene (de asemenea, unele anevrisme dau frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hemoragie intraventriculară idiopatică. Hemoragia intraventriculară secundară are etiologia hemoragiei cerebrale primare și se întâlnește: (a) până la 40% în hemoragia intracerebrală hipertensivă; (b) între 13-28% în anevrismele intracraniene rupte; (c) între 10-35% în traumatismele cranio-cerebrale medii și severe; (d) malformații vasculare intracraniene rupte, tulburări de coagulare, tumori cerebrale, vasculită cerebrală, apoplexia hipofizară etc. Hemoragia intraventriculară prin „reflux” - are etiologia oricărei hemoragii subarahnoidiene (de asemenea, unele anevrisme dau frecvent IVH fără reflux). PREZENTAREA CLINICĂ Depinde de severitatea și cauza IVH. Simptomatologia poate fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
scor APGAR < 4 la 1 minut și < 8 la 5 minute, coagulopatii. La nou-născutul la termen IVH apare prin hemoragia plexurilor coroide sau prin infarctul venos secundar hipocoagulabilității; frecvent etiologia este nedeterminată. Tabloul clinic se poate instala acut datorită hipertensiunii intracraniene, cu apnee și bradicardie, pupile areactive, fontanele în tensiune, somnolență, icter sau paloare excesivă, crize convulsive, decerebrare sau decorticare, scăderea hematocritului cu peste 10% datorită sângerării. Evoluția subacută se caracterizează prin iritabilitate, scăderea funcțiilor motorii, mișcări oculare anormale. Evoluția poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
baza scorului NIHSS (National Institute of Health Stroke Score) care, în general, este mai mare de 20 în ischemiile emisferului dominant și mai mare de 18 în ischemiile emisferului non-dominant. După 24-48 ore, apar fenomene de edem cerebral cu hipertensiune intracraniană și angajare cerebrală, antrenând tulburări respiratorii și ale stării de conștiență, conducând la deces în 80% din cazuri [2,4]. Bilanțul radiologic inițial cuprinde un CT cerebral și un RMN cerebral. Criteriile scanografice în favoarea unui AVC silvian malign sunt: prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în anticoagulare eficace, dar în ciuda tratamentului 8% din pacienți decedează iar 5,1% rămân cu sechele moderate sau severe [23]. Aceste rezultate demonstrează existența unei forme „maligne” de tromboză venoasă cerebrală ce evoluează ineluctabil spre deces prin fenomene de hipertensiune intracraniană [24]. În aceste forme severe, s-a propus în ultimii ani realizarea unei craniectomii decompresive asociată sau nu cu evacuarea ramolismentului venos [24,25]. Indicația de craniectomie este pusă în cazul unei tromboflebite cerebrale evoluând nefavorabil prin fenomene de hipertensiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
24]. În aceste forme severe, s-a propus în ultimii ani realizarea unei craniectomii decompresive asociată sau nu cu evacuarea ramolismentului venos [24,25]. Indicația de craniectomie este pusă în cazul unei tromboflebite cerebrale evoluând nefavorabil prin fenomene de hipertensiune intracraniană și angajare cerebrală în ciuda tratamentului anticoagulant. Situație unică în neurochirurgie, midriaza bilaterală nu contraindică gestul căci se pot obține excelente recuperări funcționale chiar în acest context clinic, fapt constatat atât în literatură [24,25], cât și într-o observație personală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
CEREBRALĂ Tehnicile de revascularizare cerebrală reprezintă, probabil, domeniul cel mai dinamic în managementul AVC-urilor ischemice din ultimii ani. Alături de tehnici deja bine standardizate ca endarterectomia carotidiană, au apărut noi domenii de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tomografia cu emisie de pozitroni și computer tomografia de perfuzie. Studiul japonez JET (Japanese EC-IC Bypass Trial) a demonstrat un efect benefic din punctul de vedere al prevenției AVC la pacienții simptomatici având ocluzii sau stenoze severe ale vaselor mari intracraniene [31]. Aceste rezultate au fost însă contrazise de stoparea prematură în primăvara lui 2011 a studiului COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) [32] din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în condițiile unui tratament conservator maximal (hiperventilație, steroizi, barbiturice, terapia osmotică). Datorită limitărilor tratamentului medicamentos s-a propus realizarea craniectomiei decompresive. Raționamentul acestei metode se bazează pe crearea unui spațiu suplimentar, necesar creierului edemațiat, care va duce la scăderea presiunii intracraniene și va preveni leziunile tisulare secundare [1,2]. Evaluarea eficacității craniectomiei decompresive a fost realizată în cadrul a trei trialuri randomizate: DESTYNI (Decompressive Surgery for the Treatment of Malignant Infarction of the Middle Cerebral Artery), DECIMAL (Decompressive Craniectomy In Malignant Middle
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
mai mică occipitală, cu diametrul de cel puțin 12 cm; - rezecția osului temporal adițional astfel încât fosa cerebrală medie să fie expusă; - deschiderea durei; - țesutul infarctat poate fi evacuat sau nu; - eventual plasarea unui monitor și captor de măsurare a presiunii intracraniene; - cranioplastie după 6-8 săptămâni. Intervenția chirurgicală a avut loc în primele 30 de ore de la debut în cadrul studiului DECIMAL, 36 h - DESTINY, 96 h - HAMLET. Toate cele trei trialuri au evidențiat că această procedură scade mortalitatea. S-a mai demonstrat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vizualizarea arterei carotide și ramurilor sale și măsurarea vitezei fluxului sangvin (fig. 5.61 a,b,c). Printre limitările acestei metode se numără: - imposibilitatea evaluării segmentului proximal al ACC și trunchiului brahiocefalic; - imposibilitatea evaluării segmentului distal al ACI și proțiunii intracraniene; - nu poate face distincția dintre stenoza foarte strânsă și ocluzie. Angio-RMN este o metodă neinvazivă de explorare care uneori supraestimează gradul stenozei, sensibilitatea crește dacă se utilizează gadolinium. Limitările metodei sunt: - pacienții cu obezitate extremă, claustrofobie, implanturi metalice, durata crescută
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clasă I, nivel C); - angio-RMN, angio-CT sau angiografie percutană dacă prin ecografie se observă stenoză semnificativă ce impune tratament chirurgical sau endovascular (clasă IIa, nivel C); - angiografia percutană se recomandă dacă metodele neinvazive sunt neconcludente pentru detectarea bolii obstructive extra-/intracraniene (clasa IIa, nivel C) sau dacă acestea sugerează ocluzia carotidiană completă (clasa IIb, nivel C). ATITUDINEA TERAPEUTICĂ TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Pacienții cu stenoză carotidiană aterosclerotică au risc crescut de a face un AVC ischemic, au și alte boli cardiovasculare sau sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
duce la apariția unei hiperperfuzii tranzitorii care se poate manifesta prin deficite neurologice. Anastomoza extra-intracraniană pare a fi facilitată din punct de vedere tehnic de utilizarea laserului Excimer, această tehnică având un impact favorabil și asupra fluxului la nivelul vaselor intracraniene.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]