1,401 matches
-
opiniei publice, nu rămaseră fără efect. În Paris ca și în Londra, dar mai cu seamă în Constantinopol oamenii începură să se neliniștească și să vorbească de necesitatea unei represiuni în România. Cabinetul din Berlin știu să întîmpine cu abilitate intriga aceasta sfătuindu-l pe principele Carol să concedieze ministeriul Brătianu și să-și îndoiască moderația și conciliațiunea față cu Poarta. Asupra marelui expedient plănuit pentru a acoperi ruina financiară, cabinetul Brătianu a căzut atunci. Vremile de astăzi par însă mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
story; cel de-al doilea, într-un raport să-i spunem de opoziție cu primul, provenind și din eng. story). De cum am rezolvat-o, după experimente uneori năucitoare, dă seama tabelul de mai jos: Aristotel logos mythos Forster. 1927 istorie intrigă Weinrich. 1964 univers narat univers comentat Șklovski. 1965 fabulă subiect Todorov. 1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înlăuntrul parantezelor; un asterisc (*) arată că un element poate fi repetat; iar simbolul + se referă la combinarea de elemente în ordine secvențială: (1) Povestire → Mediu înconjurător + Temă + Intrigă + Rezolvare (2) Mediu înconjurător → Personaje + Locație + Timp (3) Temă → (Eveniment)* + Scop (4) Intrigă → Episod* (5) Episod → Scop secundar + Încercare* + Rezultat (6) Probă → Eveniment* Episod (7) Rezultat → Eveniment* Stare (8) Rezolvare → Eveniment* Stare (9) Scop secundar Scop → Stare dorită Personaje (10) Locație → Stare Timp ¶Dezvoltate de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale, gramaticile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune-cadru pe care nu o povestește). Invers, în Gil Blas, naratorul este homodiegetic și extradiegetic (își spune propria povestire, dar, ca narator, nu face parte din nici o diegeză). ¶Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Rimmon 1976. Vezi și NIVEL DIEGETIC. intrigă [plot/intrigue]. 1. Întîmplările principale dintr-o NARAȚIUNE; conturul situațiilor și evenimentelor (considerate a fi distincte de PERSONAJELE implicate în ele sau de TEMELE ilustrate de ele). Aceste întîmplări pot constitui o structură ale cărei părți principale sînt caracterizabile în raport cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chatman 1978; Crane 1952; Egan 1978; Forster 1927 [1963]; N. Friedman 1955a, 1975; Frye 1957 [1972]; Martin 1986; O'Grady 1965; Pavel 1985; Ricoeur 1984; Scholes, Kellogg 1966¸ Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ, TIPOLOGIA INTRIGII, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă dublă [double plot]. O INTRIGĂ ce presupune două ACȚIUNI concurente de importanță (mai mult sau mai puțin) egală. ¶Empson 1960. Vezi și CONTRAINTRIGĂ, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă episodică [episodic plot]. O INTRIGĂ neliniară; o intrigă în care nu există
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Kellogg 1966¸ Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ, TIPOLOGIA INTRIGII, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă dublă [double plot]. O INTRIGĂ ce presupune două ACȚIUNI concurente de importanță (mai mult sau mai puțin) egală. ¶Empson 1960. Vezi și CONTRAINTRIGĂ, INTRIGĂ SECUNDARĂ. intrigă episodică [episodic plot]. O INTRIGĂ neliniară; o intrigă în care nu există o puternică continuitate cauzală între un EVENIMENT sau EPISOD și cel învecinat; o intrigă ale cărei elemente sau episoade nu au o legătură necesară sau probabilă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
elemente sau episoade nu au o legătură necesară sau probabilă între ele. ¶Aristotle 1968 [1965]; Brooks, Warren 1959. intrigă exterioară [external plot]. O INTRIGĂ bazată pe evenimente și trăiri exterioare, ca în povestirile de aventuri. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ INTERNĂ. intrigă internă [internal plot]. O INTRIGĂ ce pune accent pe sentimente și trăiri, ca în romanele psihologice. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ EXTERIOARĂ. intrigă secundară [subplot]. Un set unificat de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
bazată pe evenimente și trăiri exterioare, ca în povestirile de aventuri. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ INTERNĂ. intrigă internă [internal plot]. O INTRIGĂ ce pune accent pe sentimente și trăiri, ca în romanele psihologice. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ EXTERIOARĂ. intrigă secundară [subplot]. Un set unificat de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plot]. O INTRIGĂ ce pune accent pe sentimente și trăiri, ca în romanele psihologice. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ EXTERIOARĂ. intrigă secundară [subplot]. Un set unificat de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor prezentate, al prezentării sau contextului lor; un excurs sub formă de comentariu venind dinspre narator (Blin): "Nu știu, observînd în treacăt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
imitația unei acțiuni (mimēsis praxeōs) folosind mijloace lingvistice și adoptînd unul din cele trei moduri. Într-o analiză a Poeticii lui Aristotel și a relevanței sale pentru înțelegerea narațiunii, Ricoeur dezvoltă un model tripartit al mimesisului ca imitație prin care INTRIGA, ce oferă mijloacele care ne permit să înțelegem și să dăm un sens timpului uman, e văzută ca o configurație temporală mediind între timpul prefigurat în cîmp practic (cîmpul vieții și acțiunii umane) și timpul re-figurat prin receptarea narațiunii. ¶Poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
le-am avut cu el și cu alți colegi de la Berkeley m-au stimulat foarte mult în formularea acestei idei. La Berkeley am început redactarea unei cărți privitoare la prelungirile epistemologice și filosofice ale fizicii cuantice. În 1981, am fost intrigat de noțiunea de "real voalat" a lui Bernard d'Espagnat 2, care nu mi se părea o soluție satisfăcătoare la problema care mă preocupa și am hotărît să fac publică noțiunea mea de "niveluri de realitate". Am introdus această noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a lui Einstein este bine cunoscut. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un univers-bloc unde nu există nici loc nici timp, doar evenimente. Faptul că spațiul și timpul sunt întrepătrunse (nu au existență separată) probabil că l-a intrigat pe Dali. În cartea sa magistrală despre a 4-a dimensiune în arta modernă, Linda Dalrymple Henderson a arătat clar influența teoriei relativității în pictura lui Dali (îndeosebi în seria "ceasurilor moi")22. "Paradoxul gemenilor" trebuie că l-a impresionat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lăsat un frumos portret al lui Lupasco, ce poate fi văzut pe Internet 37. De asemenea, tabloul lui Appel "Portret al lui Michel Tapié și Stéphane Lupasco" se află la Staedelisch Museum d'Amsterdam 38. Ideile lui Lupasco i-au intrigat pe criticii de artă. Astfel, René Huyghe salută, încă din 1955, lumile nebănuite ce se vor deschide spiritului datorită înțelegerii operelor de artă prin logica contradictoriului 39. El s-a interesat dintotdea-una de raporturile dintre știință și artă. "Arta și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
întrebările cu o mare deschidere, curios să afle opinia preopinentului. Lămurea aspecte obscure ale gîndirii sale cu o ușurință care ne uimea. Iar cînd nu știa să răspundă, o spunea fără nici o jenă. Desigur, chestiunea orgasmului lui Dum-nezeu ne-a intrigat. Lupasco precizează: ""Orgasmul lui Dumnezeu" este conștientizarea contradicției fundamentale. Înțeleg prin aceasta că iubirea se naște plecînd de la afectivitatea fericită și dureroasă totodată, căci orgasmul este legat și de plăcere și de suferință, atît la femeie, cît și la bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
precum spune. Rodolfo își va juca ultima carte și va declara că dacă Walter insistă să o întemnițeze pe Luisa, el va dezvălui secretul prin care Walter a devenit Conte. Înspăimântat, Contele va ordona imediat eliberarea celor doi. Actul ÎI: Intrigă Scenă 1. O cameră în casa lui Miller. Sătenii pătrund în cameră și întreabă de Luisa. Ea intra și le spune că tatăl ei a fost ridicat și luat în custodie de Conte. Luisa este pe punctul să plece la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
subiectului au rămas aceleași: Aroldo, un cavaler englez, descoperind la întoarcerea sa după cruciada din Țară Sfântă că în timpul lungii sale absențe soția sa a căzut pradă seducției exercitată de Godvino, găsește în inima lui puterea de a o ierta. Intrigă prelua principalele idei ale românului lui Walter Scott scris în anul 1825 și intitulat The Bethrothed deja familiar publicului italian din creația lui Giovanni Pacini - Îl Contestabile di Chester (1829). Inspirația pentru personajul călugărului Briano venea din românul aceluiași romancier
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mater Dei, 431 oră pro nobis peccatoribus, nunc, et în horă morțiș nostrae. Amen. Aria Niun mi tema! din actul IV Rol : Otello, un maur, și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic / helden tenor Loc de desfășurare : Intrigă lui Iago a fost dezvăluită iar Otello realizează greșala tragică pe care a comis-o. Niun mi tema, Niun mi tema s'anco armato mi vede. Ecco la fine del mio cămin. . .Oh! Gloria! Otello fu. E tu. . .come șei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
extrem de prudenți și reținuți în afirmațiile lor, nu se plângeau de nimeni și de nimic, nu vorbeau despre familiile lor, despre rudele și prietenii lor, nimic despre trecut sau viitor. Colegii noștri din alte țări și continente erau nedumeriți și intrigați de atitudinea și de comportamentul lor, nu puteau să-i înțeleagă. Mă întrebau adesea de ce noi, ceilalți, care venim tot din ''țări comuniste'', suntem altfel, mai deschiși și mai apropiați. Ne-am dat repede seama că toate acestea erau determinate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
practică socială, principiu, profesie, proiecție imaginară, reacție, religie, revoltă, revoluție, satanism, scenariu, sectă, seducție, sistem de apărare, stare, stoicism, spiritualitate, stil, strategie, șarlatanie, univers, utopie, vanitate, vocație. Așadar? Infracțiunetc "Infracțiune" Dacă simpla enumerare a acestor accepții poate nedumeri, ba chiar intriga, e la fel de adevărat că ea dă În același timp seama de anvergura conceptului. Dincolo de sensuri, se Întrevede o imensă bibliotecă la care au trudit sute de savanți și scriitori. Mai mult, se conturează o știință În toată puterea cuvântului, pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În orașul bektași Krujë, mici recipiente cu ulei erau aliniate sub ferestrele Închise ale moscheii. În prim...vara anului 1987, feștilele lor ajunseser... s... ard... oblonul din stînga. Cel putin o inscripție de pe ușă Închis... cu lac...tul ne-a intrigat. Litere majuscule formau cuvintele: Rrofte tegia («Tr...iasc... moscheea»)”. Un semn concret al vitalit...ții religioase Îl reprezint... atunci Înmulțirea apelurilor și petițiilor adresate de credincioși autorit...ților. În șase ani (1958-1974), numai În Lituania circul... 30 de petiții ce
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a fi autentice. Puțin înclinat spre introspecție și lirism, ca și I. Codru-Drăgușanu, călătorul știe să observe lucid și să comenteze aspecte felurite ale vieții sociale, să cântărească gradul de civilizație al fiecărei țări. Nu poate ignora contrastele, ce îl intrigă și îl mâhnesc. Ca și Dinicu Golescu, a cărui înrâurire transpare mai ales în primele însemnări, atenția îi este îndreptată spre tot ce ar fi putut să fie trecut alor săi ca învățătură. B. are darul de a scrie clar
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
Dragomirescu, Universul epistolar al Marthei Bibescu, Ploiești, 1997; Ghislain de Diesbach, Martha Bibescu. Ultima orhidee, I-II, tr. și îngr. Constantin Popescu, București, 1998; Narcis Dorin Ion, Mogoșoaia. Trei secole de istorie. 1702-2002, București, 2002, passim; Dumitru Hâncu, Martha Bibescu. Intrigă fără iubire, București, 2002; Magda Teodorescu, Farmecul desuet al legendelor, RL, 2003, 16; Adrian Majuru, Martha Bibescu, „Destinul lordului Thomson of Cardington”, OC, 2003, 153; Manolescu, Enciclopedia, 80-86. C.Bz.
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
pe un fel de măsuță rotundă, foarte înaltă - Charlotte, copil de doi ani, purtând o bonețică împodobită cu dantele și o rochie de păpușă. Poza aceea pe carton gros, cu numele fotografului și efigiile medaliilor pe care le obținuse, ne intriga foarte tare: „Ce are în comun femeia aceea fermecătoare, cu chipul pur și delicat, încununat de bucle mătăsoase, cu bătrânul cu barbă albă, despicată în două fuioare țepene, asemănătoare cu colții unei morse?” Știam deja că bătrânul acela, străbunicul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la loc... Am auzit ușa noastră pocnind ușor și voci înăbușite pătrunzând în sufragerie. În clipa următoare, una dintre ele a șoptit fericită, uitând de sine: - Oh, ce bine-i la tine, Șura! Parcă aș fi culcată pe un nor... Intrigat de cuvintele acelea, am aruncat o privire după perdeaua care despărțea sufrageria de camera noastră. Avdotia era culcată pe dușumea, cu brațele și picoarele desfăcute, cu ochii pe jumătate închiși. Tot trupul ei - de la picioarele goale pline de praf și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
indignare șăgalnică: - Ah, ia uitați-l pe micul somnambul! A trecut de miezul nopții și încă nu e în pat. Hai, afară, mișcă! O să te chemăm când o să-ți crească barba... Dat afară din bucătărie, nu reușeam să adorm imediat, intrigat de întrebarea care revenea mereu în mintea mea crudă: „De ce le place oare atât de mult să vorbescă despre Charlotte?” Mai întâi mi s-a părut că franțuzoaica aceasta era pentru părinții mei și pentru musafirii lor un subiect de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]