925 matches
-
finalități. Subiectul care se dedică activității artistice de asemenea, chiar dacă finalitatea lui este, până la urmă, una "fără scop", pur subiectivă. Dar, spre deosebire de rândunici și de albine, spre exemplu, care își construiesc cuibul și produc miere printr-o metodă unică și invariabila (aplicând întotdeauna aceleași reguli, urmând același mod de a proceda), poetul de geniu, desi condus în activitatea lui de forță suprasensibilului, ca ființă omenească, dotată de intelect, este capabil nu numai de a defini obiectivul acțiunilor sale, ci și de
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tendințe În dezvoltarea metodologiei instruirii" A. Caracterul dinamic și permanenta deschidere la Înnoire a metodelor didacticetc "A. Caracterul dinamic și permanenta deschidere la Înnoire a metodelor didactice" Nicicând și niciunde metodologia procesului de Învățământ nu a constituit o categorie Închisă, invariabilă și dată o dată pentru totdeauna, lipsită de flexibilitatea și suplețea cerute de exigențele crescânde ale vieții școlare. Istoria Învățământului nu cunoaște nici o metodă care să fi rămas aceeași. În decursul timpului, fiecare metodă sau sistem de metode a suferit transformări
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
orientări, implicarea Într-un efort constructiv de gândire, de cunoaștere oripragmatic este de natură a scoate elevul din Încorsetarea În care este ținut eventual de un Învățământ axat pe o rețea de expresii verbale fixe, de genul enunțurilor, definițiilor, procedeelor invariabile, regulilor rigide etc. și de a-i rezerva un rol activ În interacțiunea cu materialul de studiat (conținutul-stimul). Specific metodelor activ-participative este faptul că ele caută să transforme contactul subiectului cu noul material Într-o experiență activă, trăită de el
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pozitive, de tipul recompenselor, aprecierilor laudative etc. Metoda modelării corelează astfel strâns cu ideea Întăririi operante (Davitz, Ball, 1978, p. 371). În concluzie, se poate afirma că Învățarea prin modelaj constituie o metodă activă, de reconstrucție a modelului, reținându-se elementele invariabile considerate definitorii ale acestuia. Imitația, ca metodă de Învățare empirică, specifică de obicei educației spontane, nesistematice, este admisă așadar ca metodă viabilă și eficientă și În cadrul instruirii/educației sistematice, organizate, din cadrul școlii, atâta timp cât Învățarea se desfășoară Într-un context social
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat pentru toți subiecții angajați În rezolvarea aceluiași tip de probleme. Acestei succesiuni i se asociază o serie de prescripții (instrucțiuni, indicații, reguli, comenzi, condiții) de urmat
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a fost, o viață întreagă, "mașinăria" per-fectă, asumîndu-și, comprehensiv și obedient, rigorile siste-mului concurențial. Prudența excesivă arătată de către personaj la început pare doar un eufemism pentru indiferența cinică a capitalistului vorace. Exemplul lui Bartleby răstoarnă tocmai această rețetă a biruinței invariabile. Prin el, avocatul redevine "responsabil", din punct de vedere etic, și, prin urmare, cuvintele acuzatoare ale succesorului său, în loc să îl intrige, îl dinamizează, oferindu-i premisa unei transformări psihologice și morale. Revelația propriu-zisă poate fi redusă la o axiomă elementară
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sens predeterminat. Ea are drept scop formarea unui anumit tip de gândire, denaturarea adevărului, eliminarea receptorului care reacționează la mesaj. "Limba de lemn" e un colaj de clișee, un limbaj artificial, cu un stil vag, abstract, format pe o paradigmă invariabilă. Paul Ricoeur, într-un eseu despre raportul intim dintre știință și ideologie, numește ideologia drept "funcție a dominație, [...] fenomen esențialmente negativ, văr cu eroarea și cu minciuna, frate cu iluzia"241. Ideologia este acțiune și relație socială, întrucât comportamentul unui
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cel al lui Lyell, a fost deosebit de consecvent. Pare într-adevăr greu de acceptat că, pe de o parte, schimbările ce au loc în lumea lipsită de viață în perioade îndelungate de timp reprezintă consecința acțiunii unor cauze și legi invariabile și, pe de altă parte, că apariția fiecărei specii de insecte va trebui să fie explicată printr-o intervenție aparte a unei forțe ce acționează potrivit unor anumite intenții. În prima schiță a concepției sale evoluționiste, care a fost pusă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț), o terminație atipică pentru un adjectiv. Nașpa nu e de găsit, deocamdată, în dicționarele generale. Nu a fost cuprins în primul glosar de argou apărut
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
mai obiectivă a românului, a arătat una mai obiectivă? - Care este imaginea obiectivă? Există așa ceva? Nu se poate spune care este “caracterul” unui popor, mai întîi fiindcă poporul român, ca și orice alt popor, nu are o natură veșnic statornică, invariabilă, cu calități ancorate în gene. Ceea ce este numit “caracter” evoluează din epocă în epocă. Avem de a face aici cu ceva care depinde de istorie, de cultură, de evoluția societății și de dezvoltarea economiei, de ambianța politică în care se
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
incultură, neadaptarea fiind supărătoare. Dată fiind frecvența cuvîntului, înlocuirea sa prin perifraze e adesea imposibilă sau, oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
metode dinafară (de la sociologie și psihanaliză la structuralism și matematică), alta de natura intropatiei, prin lărgirea lui axiologică, în cele din urmă cu o semnificație existențială. N. Steinhardt s-a manifestat ca un adversar decis al structuraliștilor, atacînd "terminologia lor invariabilă, lexicul lor categoric îngrădit, tonul lor sentențios, repulsia lor acută pentru spontaneitate, îmbufnata lor minuție, distanța scorțoasă la care se mențin în raport cu cititorii, totala neputință de a se bucura și a-și descreți fruntea, voita lor ferecare într-un perimetru
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
mai ales sub aspect sintactic) pur și simplu diferită de cea scrisă; nu i se aplică aceleași grile de analiză, aceleași criterii. Datele istorice pot dovedi că unele fenomene nu reprezintă "stricarea limbii", ci un sistem alternativ. De exemplu, relativul invariabil, reluat prin pronume personal (tiparul popular frate-său ăla care am fost cu el) pare să fi foarte vechi: În loc să vedem în structura cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales dezvoltarea unor sensuri metonimice și
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales dezvoltarea unor sensuri metonimice și metaforice ale cuvîntului. Metonimic, termopanul substituie fereastra
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
proprie, dar și de nevoie - un "reflector" al traumelor istorice. Nu întîmplător Victor Iancu folosește, intertextual, Divina Commedia a lui Dante (fiecare capitol al cărții are un motto din scriitorul renascentist, iar ideea "Purgatoriului" trimite la el într-un mod invariabil). Există un Infern interior al tuturor indivizilor, ce poate fi exorcizat prin autoscopie (amintita introspecție) - transformată astfel în semnul alegoric al Purgatoriului. Ideea - foarte subtil explorată în roman - mi-a amintit de teoria critică a lui Bataille din Literatura și
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
deprimarea îndoliată pricinuită de o pierdere cu neputință de recuperat. Moartea cere doliu și îmbălsămări, parastase și pomeni, lacrimi și regrete. Alteori cere apoteoze romantice: poeții fac apologia morții în numele eliberării de chinul vieții. În toate aceste cazuri, o trăsătură invariabilă ne întîmpină mereu: un sentiment ce se exprimă într-o formă mai mult sau mai puțin patetică. Nu aceasta e situația filozofiei. Dacă vreți o discuție aseptică golită de orice urmă de emotivitate spontană, citiți cărțile în care filozofii vorbesc
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Dicționarului de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche. În orice caz, belea coexistă cu termenii mai vechi: "marfă ești belea oana ține-o tot așa!" (mesaj cu punctuație drastic simplificată, din 15-01-2005; fanclub.ro). Substantivul devine un adjectiv invariabil, postpus - "câteva efecte belea" (cheloo.ro) - și antepus - "belea descriere, meriți un 10 pt ea" (27.01. 2005, clopotel.ro) -, folosit ca nume predicativ - "m-a lăsat s-o conduc odată... e belea mașina, ce mai ..." (forum.apropo.ro), frecvent
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
despre ceea ce s-ar putea numi "fantasticul comunist", așa cum l-au cultivat mai mulți scriitori de primă importantă, de la Mircea Eliade la Mihail Bulgakov. O trăsătură caracteristică a acestui gen de fantastic o constituie inevitabilă să tentă satirica. În mod invariabil, ori de cîte ori se petrece ceva ieșit din comun, autoritățile comuniste, inclusiv poliția secretă, intră în alertă, tratând faptul inexplicabil că pe o provocare ideologică sau chiar că pe un complot. Din această inadecvare rezultă situații comice. În cartea
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
experiențele trăite modelează creierul (fenomen cunoscut sub denumirea de neuroplasticitate) și apoi creierele influențează modul în care ființele umane modelează mediul înconjurător în care trăiesc. Fundamental, ceea ce Conley pretinde, pare a fi adevărat. Diferențele de gen în sexualitate nu sunt invariabile și sunt, cu siguranță, afectate de mediul social. Important este că, cu cât se formează mai multe societăți care promovează egalitatea între sexe, cu atât aceste diferențe se diminuează. Prin urmare, uitați de Marte și de Venus: este ca și cum Bărbații
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
Rodica Zafiu Un exemplu de simplificare a structurii sintactice și de reducere a flexiunii - comparabil cu cel al siglelor fără mărci de flexiune ("tăcerea SNCFR"), al substantivelor folosite ca adjective invariabile ("lupta antidrog"), al prefixoidelor utilizate chiar în combinații cu sintagme complexe ("post-decembrie 1989", "anti-natura umană") e cel produs de cuvintele tip sau gen într-o poziție care le apropie de rolul unor instrumente gramaticale. Dicționarul limbii române (DLR, tomul XI
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
dat... ...Poate că din cauza asta cei care se consideră dăruiți de soarta, oamenii cu putere, stimați și onorați de ceilalți poartă o mască facială aproape fixă, neschimbată aproape, desi timpul o alterează în detaliile morfologice de fapt nesemnificative. Mască această invariabila exprimă satisfacția de "a fi primit" de la lume ceea ce altora li s-a refuzat. Expresia dominantă este cea de satisfacție, de demnitate împlinită care se comunică celorlalți prin toată făptura. Judecătorii, procurorii, predicatorii și moralizatorii de tot felul dezvolta o
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
se acordă cu un substantiv atunci cînd are valoare adjectivală - două fete / doi băieți - sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decît
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decît etajul al doilea. Uzul lingvistic se orientează în acest caz spre o simplificare a flexiunii și spre o regularizare a sistemului: se răspîndește forma unică, invariabilă după gen. Ar fi totuși o greșeală să credem că asemenea extinderi sînt automate și radicale: nimeni nu spune clasa doi în loc de clasa a doua. În cazul datei - ca și în cel al orei, pe care l-am discutat altă
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]