1,406 matches
-
127, 136, 147, 150, 151, 154, 155, 192, 239 Popescu-Colibaș, Mihail, N., 18 Popovici, D., 142, 166 Pumnul, Aron, 122, 127, 157, 159 R Răutu, N., 27 Reinbeck, G., 167, 176 Rosetti, Teodor, 197, 243 Rosetti-Tețcanu, familie, 243 Rotaru, Ion (Ipotești), 35 Rusu, Gh., avocat, 129, 132, 147, 247, 290 S Sarafinești, sat, moșie, 54, 59, 66, 69, 71, 88 Savinescu, Cost., 246, 247, 249, 251 Sbiera, Radu, 127, 131 Sibiu, 129, 156, 169, 170, 172 Simionescu, Alex, H., protoiereu, 60
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Louise, 252 Woyacek de Voinschi, Scarlat, 122 Wolff, Ștefan, 129 X Xenopol, A. D., 22 Y Young, Edward, 148 Z Zaharia, N., 137, 224, 232 Planul casei Eminovici și planul atenansei. Atenansa, în care, de fapt, a copilărit Mihai Eminescu la Ipotești. 5blDsaoj ffofosam CUPRINS I. INTRODUCERE 5 II. VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA 45 III. GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA 85 IV. EMINESCU LA IPOTEȘTI 117 INDICE DE NUME (selectiv) 277 CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA Seria I * EMINESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici și planul atenansei. Atenansa, în care, de fapt, a copilărit Mihai Eminescu la Ipotești. 5blDsaoj ffofosam CUPRINS I. INTRODUCERE 5 II. VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA 45 III. GHEORGHE EMINOVICI ȘI SOȚIA SA RALUCA 85 IV. EMINESCU LA IPOTEȘTI 117 INDICE DE NUME (selectiv) 277 CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA Seria I * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Constantin Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana 1) * IBRĂILEANU, G. Mihai Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dimitrie Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice/ Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Emil, Pașii poetului, Iași: Junimea, 2014, ediție definitivă, 326 p. (Eminesciana 82) * VULTURESCU, George, Complexul Ghilgameș, Iași, Junimea, 2015, 194 p. (Eminesciana 83) * BLAGA, Virginia, Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu, Iași, Junimea, 2015, 298 p. (Eminesciana 84) * COȘEREANU, Valentin, Ipotești sau realitatea poeziei, Iași, Junimea, 2015, 350 p. (Eminesciana 85) * MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești, Iași, Junimea, 2015, ediție definitivă, 286 p. (Eminesciana 86) I. D. Marin Eminescu la Ipotești 6 1
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ghilgameș, Iași, Junimea, 2015, 194 p. (Eminesciana 83) * BLAGA, Virginia, Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu, Iași, Junimea, 2015, 298 p. (Eminesciana 84) * COȘEREANU, Valentin, Ipotești sau realitatea poeziei, Iași, Junimea, 2015, 350 p. (Eminesciana 85) * MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești, Iași, Junimea, 2015, ediție definitivă, 286 p. (Eminesciana 86) I. D. Marin Eminescu la Ipotești 6 1
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mihai Eminescu, Iași, Junimea, 2015, 298 p. (Eminesciana 84) * COȘEREANU, Valentin, Ipotești sau realitatea poeziei, Iași, Junimea, 2015, 350 p. (Eminesciana 85) * MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești, Iași, Junimea, 2015, ediție definitivă, 286 p. (Eminesciana 86) I. D. Marin Eminescu la Ipotești 6 1
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Piazzolla ("Antologie poetiche bilingue"). A publicat, la Editura Institutul European, "Europa în 50 de romane" (2010). A primit diploma "Relații culturale" a Salonului de carte Iași, 2011, și "Premiul pentru traducerea și promovarea operei eminesciene în străinătate", acordat de Memorialul Ipotești Centrul de Studii Mihai Eminescu, în cadrul "Zilelor Eminescu", cu prilejul împlinirii a 123 de ani de la moartea poetului. Geo Vasile, Fără menajamente. Critici, istorici literari și eseiști români (c) 2012, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, Iași, str.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
O biografie a operei. Editura Demiurg, București, 1995; Streinu, Vl., Ion Creangă, Editura Albatros, 1971; Vianu, T., Scrieri 2, Editura Minerva, București, 1972. MIHAI EMINESCU (1850-1889) Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani. A copilărit la Ipotești. A studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Opere: La mormântul lui Aron Pumnul (1866); De-aș avea (1866); Venere și Madonă, Epigonii (1870), Mortua est, Junii corupți, Geniu pustiu, Împărat și proletar, Înger și demon, Sărmanul Dionis (1870-1872); Călin-Nebunul; Miron
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
însuși Camil credea cu atâta convingere. S-a constatat că existența lui Eminescu este marcată adeseori de dromomanie. Ca un autentic hidalgo al spațiului românesc, el este peste tot și unde nu te aștepți să îl găsești. E când la Ipotești, petrecându-și anii de fragedă copilărie, când la Cernăuți, pentru a-și desăvârși studiile școlii primare. Din vara lui 1863 și până în iarna lui 1864, el își pierde efectiv urma, G. Călinescu neputând face decât simple presupuneri. Dispariția aceasta cristică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
opera care îl devorează până la descompunere: Va geme de patemi/ Al mării aspru cânt.../ Ci eu voi fi pământ/ În singurătate-mi.//" Acceptând fără rezerve ideea inspirată a Svetlanei Paleologu-Matta din care deducem că, pentru Eminescu, atât Maria, tânăra din Ipotești, prematur trecută dincolo, cât și Poezia se contopesc în imaginea Animei 273, am putea conchide că tanatofilia sa este, în fond, asumarea Erosului tragic, iubire fatală întru creație. Tragicul este dublat de faptul că, înainte de moarte, poetul cunoște "sminteala" specifică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
o putem nicicum asimila marilor eroine din literatură, Electra, Clitemnestra etc. Aici stă Încă o dată strălucirea lui Eminescu/'persona” sa este o simplă fată care nu și complică erosul, pofta cu mari planuri de desfășurare metafizică, această doamnă Bovari de Ipotești nu are profunzime, nici pedagogia imoralității feminine a marilor modele literare, simplitatea ei este năucitoare, jocurile ei erotice sunt mai degrabă terapeutice decît senzuale, este totuși stabilă emoțional, Încîntă cu vraja ei, este doar la nivelul tentației, dar nu și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
dorit exhaustiv (în definitiv, poetul nostru național poate fi legat de foarte mulți poeți naționali, din secolul al XIX-lea sau nu); el reprezintă, în economia lucrării, doar poarta către tratarea intratextualității. Am insistat asupra legăturii stabilite de poetul de la Ipotești cu gândirea indiană și cultura germană deoarece le considerăm importante și pentru intratextualitate, mai precis, pentru linia fragilă de demarcație dintre exogeneză și endogeneză. Eminescu s-a întâlnit cu fiecare din cele două culturi într-un mod cu totul special
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
2005), Pompiliu Crăciunescu (2000), Virgil Ene (2012), Aurelia Rusu (2013) sau la care au aderat Zoe Dumitrescu Bușulenga, Amita Bhose ori Mihai Cimpoi (vezi supra, capitolul despre modelul cosmologic einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului, care este un cerc ontologic", Mihai Cimpoi (2007, 161) crede că se apropie de esența ființei eminesciene. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deosebire, este un nume sonor în domeniul geneticii și ameliorării plantelor. Dr. ing. Mihai Cristea, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șișești” (ASASĂ, s-a născut la 30 iulie 1929, în satul Cucorăni, nu departe de Ipoteștii lui Mihai Eminescu, lângă Botoșani. Părinții săi, Dumitru și Teodora Cristea, i-au insuflat dragostea de locurile natale și oamenii satelor. Tatăl său, învățător, era și un bun gospodar, căruia îi plăcea și practica agricultura “ca la carte”, după cum menționează
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
la sânul nopții Atunci când iubirea s-a sfârșit... Trezită din vis, tăcută, îngenunchez în fața altarului ce i l-am clădit, pioasă, într-un ungher al sufletului. Îi aprind o candelă. O lacrimă, discret, se prelinge din ochiul meu stâng. La Ipotești a rămas un singur dor; dorul comun, de Eminescu... Teii plâng pe-aleile pustii, urmele lăsate de poet, ca testament... Mi-e dor de tremurul bărcii pe “lacul”cel albastru, de “sara pe deal”, de “freamăt de codru”... Cine să
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ar putea conchide la asemănare, din această nedispozițiune a chipului său - la identitate. [VISUL DIN NOAPTEA DE 11/12 FEBRUARIE 1876] 2306 În noaptea de la 11 spre 12 fevr. 876 am avut următoriul vis. Se făcea la noi acasă, la Ipotești. Soră-mea Aglaie mă cheamă ca să mă prezinte lui Don Alfons și vărului său Don Carlos, cari se aflau la noi în gazdă. Într-adevăr, citisem parecă cu puțin înainte că ei se împăcase și că Don Carlos găsise o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
el pentru pensia Veronicăi. Ea trebuie să-i fie asigurată. Să mă abonez la Brockhaus - Societatea Matei Basarab [... ] Immanuel Kant Să cumpăr opere de istorie și să mă fac profesor de istorie la universitate. Să mă-nsor ca să pot răscumpăra Ipoteștii - sau să-mp[rum]ut bani de la Știrbei. Avans să dea bătrânul oricât mai are. Restul să se ia de la creditul funciar. Dobânzile la credit și ratele să-ncerc a le plăti eu. Știrbei Rosetti Cabală mare. [2] Sluga * Dimitrie - plan
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
La bătrân * 2000 la maica Fevronia 1000 Vasilicei (? ) Prințul Știrbei Titu Pogor (să iau Cabala lui cu mine) M. E. Redactor-șef al ziarului conservator "Timpul" [3] 2292 Datoria: Maroneanu Scrisoarea: Maroneanu Poate să găsesc bani la rudele lui pentru Ipotești, să-i pun să-i facă tovarăși la arendă pe Christache. [4] 2266 *** Cum o cheamă? Să-i dau un nume poetic, spaniol sau * italian. S-o pun să-nvețe piano, de va putea învăța. Să-mi fie regină Apă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ține și voi vrea să dorm cu dânsa. Când voi schimba muierea voi schimba și odaia // respectivă. Totdeuna o casă foarte izolată și foarte neștiută de nimenea. Badea Manolake Roibu *, păzitor * Când va fi a mea adecă un om din Ipotești care, ca un tăinuitor *, să nu știe nimic. Cabala a trei intrări. Să citesc din nou pe Casanova și să duc viața lui. [7] 2267 își spală instrumentul, [î]l parfumează. și pleacă 2292 [8] Să iau * numai grabnic * mireasa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fonetice a limbii lor, au introdus un e între b și r). Etimologia dublă, traco-dacică și slavă veche, pentru Ibru este posibilă, dar existența atestată a hidronimelor cu forma Hebros în Tracia și Iliria înclină balanța spre soluția traco dacică. Ipotești Este numele satului din județul Botoșani unde s-a născut și a copilărit „omul deplin al culturii romîne“, (cum l-a caracterizat Noica), Mihai Eminescu, a alte trei sate din județele Iași, Olt și Suceava, precum și al unui lac din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Botoșani unde s-a născut și a copilărit „omul deplin al culturii romîne“, (cum l-a caracterizat Noica), Mihai Eminescu, a alte trei sate din județele Iași, Olt și Suceava, precum și al unui lac din Culoarul Oltului. Etimologia numelui Ipotești nu este deloc poetică, dar are unele implicații în trecutul limbii și al poporului romîn. Toponimul se integrează în cea mai reprezentativă, numeric și struc tural, categorie de nume de localități romîne. Este vorba de oiconimele care au toponimizat, prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]