760 matches
-
acest proces de intrare în moarte. Nu devii pesimist - un pesimist demonic, elementar, bestial și organic - decât după ce viața, în lupta disperată împotriva depresiunilor, nu s-a ales decât cu înfrîngeri. Atunci apare în conștiința omului destinul ca formă a ireparabilului, a acelui ireparabil pornit din esența lumii ca pentru a ne arăta, mai dureroase și mai apăsătoare, zădărniciile acestei vieți. Trebuie, într-adevăr, să te fi luptat mult cu forțele demonice și negative ale vieții pentru a ajunge la conștiința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
intrare în moarte. Nu devii pesimist - un pesimist demonic, elementar, bestial și organic - decât după ce viața, în lupta disperată împotriva depresiunilor, nu s-a ales decât cu înfrîngeri. Atunci apare în conștiința omului destinul ca formă a ireparabilului, a acelui ireparabil pornit din esența lumii ca pentru a ne arăta, mai dureroase și mai apăsătoare, zădărniciile acestei vieți. Trebuie, într-adevăr, să te fi luptat mult cu forțele demonice și negative ale vieții pentru a ajunge la conștiința ireparabilului, care nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a acelui ireparabil pornit din esența lumii ca pentru a ne arăta, mai dureroase și mai apăsătoare, zădărniciile acestei vieți. Trebuie, într-adevăr, să te fi luptat mult cu forțele demonice și negative ale vieții pentru a ajunge la conștiința ireparabilului, care nu face din ireversibilitatea vieții decât o cale spre moarte, o evoluție care nu e, în fond, decât o disoluție. Să poți spune după fiecare experiență de viață: niciodată! - după fiecare întîmplare și după fiecare încercare același cuvânt, simbol
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ireversibilitatea vieții decât o cale spre moarte, o evoluție care nu e, în fond, decât o disoluție. Să poți spune după fiecare experiență de viață: niciodată! - după fiecare întîmplare și după fiecare încercare același cuvânt, simbol al definitivatului și al ireparabilului, este desigur a fi pierdut totul, a fi atât de departe de viață pe cât ești aproape de nimicul în care te aruncă moartea. Este îngrozitor când te gândești că după moarte îți sânt definitiv pierdute o zi cu soare, un zâmbet
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să nu admit că eu m-aș putea potrivi într-o altă formă de viață, într-o altă alcătuire de existență? Și atunci, de ce să nu găsesc toată vina în această viață, iar nu în mine? Ar trebui mai puțin ireparabil și mai multă absurditate acestei lumi, pentru ca să se poată schimba. Absurditatea ei de până acum depășește cu prea puțin platitudinea, pentru a-mi îngădui cea mai redusă iluzie. Aș putea crede în această lume când ea s-ar schimba pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de înțeles. Pentru latini, el e de-a dreptul ininteligibil. Arta italiană ne-a obișnuit cu paradoxalul suferinței frumoase. În toată arta italiană, durerea este imaterializată prin frumusețe, încît estetizarea ei răpește acel caracter de materialitate grea, de bestialitate și ireparabil; în cea germană (ca și în cea rusă), dimpotrivă, aceste caractere se revelează în strania lor măreție. De aceea madona în arta nordică este de o tristețe atât de adâncă, iar în cea rusă nu-i lipsesc lacrimile, în deosebire
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de un defect în capacitatea de organizare a destinului exterior, care, deși compensată printr-o hipertrofie spirituală, n-a putut atinge echilibrul unei misiuni durabile de cultură. Ceea ce este important în istorie este ascensiunea și prăbușirea marilor culturi și conflictul ireparabil dintre ele. În fața tragediei lor, desfășurată pe fondul tuturor umbrelor și luminilor vieții, se consumă, într-un clarobscur minor, tragedia culturilor mici, lupta lor dureroasă de a-și învinge anonimatul, pentru a se desfăta în mângâierile devenirii. Fiind subistorice, adică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne-am înjosit prea mult în trecutul și prezentul nostru pentru ca, într-o explozie, să nu ne trăim o adevărată metamorfoză. Am fost totdeauna pesimist când am vorbit de România; dar cred că viața este destul de irațională ca să înfrîngă un ireparabil al istoriei și al destinului nostru. În momentul când aș fi convins că posibilitatea unei schimbări la față a României este o iluzie, din acel moment o problemă a României pentru mine n-ar mai exista. Întreaga noastră mixiune politică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
avea mai multă actualitate decât o perioadă de cultură egipteană. Epocile trăiesc numai întru cât simțim nevoia să ne legănăm în ele. Simpatia noastră profundă trezește din ele ceea ce a fost devenire. De aceea toată înțelegerea istorică încearcă să îndulcească ireparabilul devenirii, să atenueze opera demonică a timpului. Trecutul este numai prin slăbiciunile noastre retrospective. CAP. IV Război și revoluție Există națiune care să nu fi făcut războaie? Toate națiunile au făcut războaie, chiar dacă unele nu le-au vrut și nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Dacă stătea în posibilitatea oamenilor să-l împiedice și să-l curme, de mult ar fi fost lichidat. Dar viața umanității tinde, fără să aibă, o finalitate etică. Cine amestecă sentimente în considerațiile asupra războiului își complică existența inutil, deoarece ireparabilul conflictelor umane nu poate fi atenuat nici măcar de intervenția divină. Dumnezeu privește războiul. Puține sânt fenomenele care să dea mai puternic impresia de destin ca el. Nu este interesant că, pe când moartea ne face triști, războiul lasă numai un gust
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
da un răspuns precis, dar a cărei rezolvare este identică soartei noastre. Un răspuns negativ ne prezintă situația clar. Ce se va alege de noi, de nu vom fi țara predestinată acestui colț de lume? Vom fi ceea ce am fost. Ireparabilul va fi atunci semnul nostru. Dar dacă România ar fi atinsă în viitor de o grație istorică? Atunci, sîntem puși în fața unor mari responsabilități. Sud-estul Europei, fără un focar, n-are nici o realitate. Sofia, Atena și Belgradul nu iradiază mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a Cheshire-ului. Iar dacă scrii ceea ce pudoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Într-o clipă, VTT-ul era afară și rula pe drumul ce ducea la terenul de aterizare. Un vacarm asemănător zdrăngănelii unor buloane într-un mixer se auzea din spatele blindatului. Câteodată, scrâșnetele erau asurzitoare. Aceste zgomote indicau niște stricăciuni, poate ireparabile; lubrefianții nu mai puteau face față. Ea mânuia comenzile dar, exact ca în coșmarurile ei cronice, zăngănitul continua obsedant. Hicks veni lângă ea și-i luă mâna de pe accelerator cu blândețe dar și fermitate. Fața lui Ripley era tot atât de albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
El nu era foarte educat; știa puțin ebraica, învățase în același loc, în aceleași clase; iar închiderea școlii Heder i-a dat sentimentul că s-a petrecut ceva teribil: n-o să știu niciodată ebraica. S.A.: Dar nu putea părea ceva ireparabil: voi știați încă de pe atunci că veți emigra. După plecarea unei jumătăți de familie, erați probabil hotărâți să plecați cu toții. M.I.: Asta era o hotărâre care n-a fost niciodată hotărâtă, ca să spun așa. Nu eram sioniști. Erau în oraș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ceilalți. În cazul creștinilor, circumstanța agravantă a fost arestarea masivă a preoților mai proeminenți, nu doar a celor care făcuseră politică (legionară sau democratică). Elita teologică și ecleziastică a creștinilor români a trecut în pușcării, cu suferințe oribile și pierderi ireparabile. În general, toate activitățile religioase erau prost văzute de comuniștii atei, oricare ar fi fost natura lor. M.I.: Așa este. Plecarea în Israel a oamenilor de statura celor amintiți de mine... S.A.: ...nu se poate compensa de rămânerea temporară a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Florin L|Z|RESCU Mi s-a făcut brusc dor de două chestii: de vremea când prezentam la rubrica mea din „Supliment“ diverse site-uri și, totodată, de doamna Nina Petre. Nu mai știți cine e? Oo, labuntur anni, fugit ireparabile tempus și aquila non capit muscam! Doamna Nina a fost și este parapsiholog, clarvăzător, medium și psihometrist. Am găsit-o acasă, la vechea adresă, pe www.spiritus.go.ro. Dacă mi-aduc aminte - și mi-aduc bine aminte -, acum vreo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
putere sau organizație străină (adică, un serviciu de spionaj) și nu doar o firmă comercială. De data aceasta, însă, deși inițial cei doi au fost condamnați tot la pedeapsa capitală, s-a reușit schimbarea pedepsei și evitarea, astfel, a unei ireparabile erori judiciare. După cum se va vedea din cuprinsul cărții, asemenea schimbări de încadrări juridice sau de evaluare a periculozității sociale, pentru diverse infracțiuni instrumentate de către organele de cercetare ale securității, au mai existat de-a lungul anilor, toate dictate „de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
un anumit tip de comportament vor apela la această emoție umană. Propaganda comunistă amenința oamenii că scapă "trenul istoriei", că "rămân iremediabil în urma timpului lor", că-și "cheltuiesc viețile inutil", cea nazistă că trăiesc "împotriva legilor eterne", că-și "deteriorează ireparabil sângele". În textele din Scânteia, se întâlnește foarte des cuvântul pericol: "Prin actul de la 23 august prin care am ieșit din războiul criminal al lui Hitler și Antonescu prin întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor germani și unguri hitleriști, n-am înlăturat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
prezent și S. Antohi - brilliant, ca de obicei. Atât de brilliant, încât uneori prezența sa devine un adevărat handicap pentru cei din jurul său, care se tem de inteligența sa, ca și cum le-ar fi frică să nu greșească, să nu comită ireparabilul... Mi s-a transmis o scrisoare din Elveția, cu o mare firmă de curierat rapid din Europa. Evident, când a ajuns în România, băieții de la firmă au pierdut-o. Stau și mă întreb: dacă mă numeam BRD s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Simion, a tatălui, mi-a deschis cu adevărat ochii asupra pericolului obscurantismului și sclaviei spirituale cărora era destinat copilul iubirii noastre. Dragostea noastră nu se mai putea bucura de libertatea simțămintelor frumoase, eram conștienți că ea era cauza unei greșeli ireparabile și extrem de dureroase. Și tot sub liliacul în floare, într-o noapte în care ceva impalpabil ne oprea să dăm frâu liber simțămintelor la care tinerețea și iubirea noastră aveau dreptul, Simion mi-a împărtășit planul pe care îl făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ea, dar nu am găsit căldura care ar fi putut să ne reapropie în prea puținul timp cât am vegheat-o. A plecat fără să fi regăsit iubirea fiicei ei la care, desigur, tânjea. Repetabila greșeală, ai dreptate... Repetabila și ireparabila greșeală între generații. Se vede deja de ziuă, să încercăm să adormim puțin fetița mea. Mâine la ora asta Atanasie va fi aici. Ziua și noaptea a șaptea și ultimele Pe Dora o trezesc niște voci din care poate distinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a absențelor nejustificate, a felului său de a fi, a vorbelor răuvoitoare, în fine o întreagă broderie, poți să țeși și singură, nu-i deloc dificil, deși, măi, copii, ar trebui să vă gândiți la pasul ăsta, nimic nu este ireparabil, nimic, omul a fost înzestrat cu posibilitatea de a uita, nu-i mare lucru s-o faceți și voi, nu, nu. Tu, Ovidiu, te poți întoarce mâine cu un buchet de flori și o sticlă de șampanie și aici, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pierde din vigilență și astfel poate și ea să se bucure de puțină dragoste, pe furate, la adăpostul unor minciuni banale, incitată de bucuria de a gusta din fructul oprit. După o vreme Carmina realiză că pentru ea timpul trece ireparabil, că nu era bine să se mulțumească cu acel rol minor și își ceru libertatea, voia să se liniștească, să termine povestea, protestă la început vehement apoi, pe măsură ce se adânceau în acea voluptate fără de seamăn, din ce în ce mai șovăielnic, realiză că, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ochi prea lucizi, să se deteste pentru rolul pe care acceptase să-l joace. Ceea ce se întâmpla între ei nu era sentiment, nu era pasiune era o simplă și oribilă perversiune, nimic mai mult, un preludiu, o pierdere de vreme ireparabilă. Atunci lua trenul și se ducea la părinți, oricum, sâmbăta și duminica, Ovidiu n-o vizita niciodată, acele zile aparțineau fără discuție Larisei, exista un consemn nescris și ea, Carmina, avea permisiunea să plece. Privea cu atenție în jur, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de el și de faptele sale. Dacă încalcă toate regulile ce se dovediseră bune pînă atunci pentru că el simte că e nevoie de reguli noi în situații noi, atunci nu ar fi fost mare lucru să săvîrșească așa o greșeală ireparabilă, să nu reușească să descopere la vreme în ce constă acel ceva, ce se pregătește cu grijă. Iar un alt risc uriaș ar fi acela ca, deși să descopere ceea ce era de descoperit, să nu poată zădărnici lucrarea lui. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]