701 matches
-
introspecției. Wundt s-a ferit ca în explicarea proceselor psihice, a experienței, a senzațiilor, a afectivității, să se rezume doar la evocarea sculpturalității sau geometriei lor fixe. Dimpotrivă, el accentuează dinamica lor fenomenală variabilă, punând accentul pe descrierea diversității formelor irepetabile în care se pot manifesta. El subliniază că un proces psihic poate să dispară fără nici o urmă, după cum, în alte situații, să lase urme pentru toată viața. Procesul de reflectare a imaginii este în funcție de ceea ce reapare asemănător în imaginație. Acel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei americane în condițiile social-istorice ale acestui continent, să reformuleze în noul cadru social-istoric problemele clasice ale conștiinței, ale reflectării senzoriale și ale gândirii. Prin conștiință, la James, s-a înțeles nu imaginea ideilor cristalizate din minte, ci un proces irepetabil, în care fenomenele se contopesc și se întrepătrund. Cursurile pe care le-a ținut în fața studenților le-a redactat nu în spiritul psihologiei wundtiene, ci al lui Herbert Spencer. Convingerea lui a fost că viața psihică trebuie explicată din perspectiva
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
per-sonalității, a motivelor care duc la asta, a rolului voinței în organizarea comportamentului. În accepțiunea lui James, conștiința se raportează mai greu la activitatea de cunoaștere. O poate face doar prin individualizarea faptelor de conștiință, ceea ce înseamnă evidențierea caracterului lor irepetabil și inedit. Din această cauză, el a fost în permanență în căutarea declarării existenței unui sediu al conștiinței, iar în 1904 a ajuns să formuleze problema dacă, în vreun fel, conștiința există sau nu. În acest sens el spune că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină definitiv, de la rădăcină, această ambiguitate. Nimic religios nu mai întemeiază viața publică. Ca atare, nu mai există nici ispita de a considera că destinul tău spiritual poate fi asigurat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
decât de către cei care prezintă disponibilitate în acest sens. Psihoterapia implică nu numai știință și artă, ci și creativitate. Dezvoltând boala sau probleme emoționale, existențiale în manieră singulară, persoana/sportivul trebuie să fie abordat în mod individual, ca entitate unică, irepetabilă. Tocmai, de aceea lui, în acel moment, în condițiile acelei stări de disconfort, oboseală, sau trăire negativă, i se poate acorda sprijin psihoterapeutic prin aplicarea unei anumite metode într-un anume mod. Un pas considerat "decisiv" în dezvoltarea psihoterapiei și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a ofertelor educaționale pentru toate categoriile de elevi din școală; favorizarea accesului personalului didactic la ocazii de dezvoltare profesională care să susțină/sprijine dezvoltarea practicilor incluzive. Școala incluzivă pune în centrul atenției sale persoana umană ca ființă originală, unică și irepetabilă, accentuând ideea că în fiecare societate există persoane diferite, grupuri diferite, motivații, rațiuni și puncte de vedere diferite (Melero, 1990). Această perspectivă generează, la rândul ei, o serie de întrebări: Ce schimbări trebuie să se producă în organizarea școlii? Care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
activităților;Principiul respectării propriului ritm de învățare(copiii nu-și doresc doar să învețe, ci să învețe ceva anume, într-un moment dat);Principiul respectării copilului ca pe o ființă umană în toată firea, ca pe un individ unic și irepetabil, cu toată personalitatea sa. Aceste idei și principii sunt tendințe ale reformelor actuale din educație care confirmă ideile Mariei Montessori și se dovedesc aplicabile în practică. Ceea ce pedagogia Montessori sublinia acum un secol în urmă, pedagogia actuală numește „noile educații
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină definitiv, de la rădăcină, această ambiguitate. Nimic religios nu mai întemeiază viața publică. Ca atare, nu mai există nici ispita de a considera că destinul tău spiritual poate fi asigurat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
am o simplă stare de spirit sau o stare de spirit simplă și pură. Greșeli care-mi inspiră cea mai multă indulgență: cele făcute de proștii-bio sau natur (cei care sînt absolut originali, căci o atare formă de prostie e irepetabilă, unică), sau cele săvîrșite de cei ce și-au propus lucruri inteligente și, din păcate, au eșuat. • Deviza personală: nu-mi (mai) trebuie vreo deviză, ci am nevoie doar de devizul pe care viața mi-l întocmește periodic și de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și salvării culturale cu orice preț se poate dovedi tot practic vorbind la fel de periculoasă, mai ales prin aspectele sale politice. în astfel de cazuri, de mare dilemă și îndoială, nu există de fapt decât răspunsuri și soluții strict individuale și irepetabile. Căci la fel de justificate pot fi și mărturisiri riguros în sens contrar, de altfel și ele frecvente. Iată doar una, și ea de publicitate recentă, a lui Camil Demetrescu: Mă simt vinovat de mândria în care am fost crescut și care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Nu mă interesează polemica personală. Mulți din acești filozofi ai istoriei, ai legității, s-au reciclat. Inutil să le mai demonstrezi că singura lege în istorie este că nu există în realitate nici o lege a istoriei. Totul este o succesiune irepetabilă și ireversibilă de evenimente singulare. Lucrul acesta îl știa la noi încă A.D. Xenopol când distingea între fapte de repetiție și de succesiune. Din care cauză, în treacăt fie spus, nu cred deloc într-o restaurare integrală, de esență, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numai tendințele amintite, dar indică și un adevărat program de studii. Cărțile autorului nostru sunt de prim ordin, cu multe titluri americane și românești. Dintre cele din urmă vom aminti, deocamdată, doar ultimele două apariții: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (menționată) și Irepetabilul trecut 8. Ele sunt cu totul reprezentative pentru ceea ce începe să devină, efectiv, politologia românească. Ne preocupă stilul, metodele, direcțiile de cercetare, sfera de preocupări, inventarierea problemelor de bază și, bineînțeles, poate chiar prioritar, rezultatele. Despre toate aceste aspecte doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
românesc a fost cel mai rău din Est (în acest sens am aminti și de o altă lucrare a sa, Condamnați la fericire 9). Dar că acest comunism se află în același timp în situația istorică paradoxală de a fi irepetabil (în definitiv, am adăuga noi, toate evenimentele istorice sunt irepetabile, fapte de succesiune, cum spunea și bătrânul A.D. Xenopol) și de a supraviețui sub diferite forme. Altfel spus, marxismul a eșuat 10, reușind, totuși, să se camufleze, să se metamorfozeze
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sens am aminti și de o altă lucrare a sa, Condamnați la fericire 9). Dar că acest comunism se află în același timp în situația istorică paradoxală de a fi irepetabil (în definitiv, am adăuga noi, toate evenimentele istorice sunt irepetabile, fapte de succesiune, cum spunea și bătrânul A.D. Xenopol) și de a supraviețui sub diferite forme. Altfel spus, marxismul a eșuat 10, reușind, totuși, să se camufleze, să se metamorfozeze, să se regenereze chiar (toate formulele au o parte oarecare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci stereotipe. în timp ce cultura de tip individual este prin excelență diferențiată, personalizată și potențial originală. Fără a contesta realitatea și semnificația antropologică a culturilor de tip primitiv-colectiv, marele capodopere ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de grup. Explicația stă, în primul rând, în lipsa de tradiție și, mai ales, a concepției conform căreia orice cultură se dezvoltă, în mod esențial, prin acumulare și dezvoltare, în prelungirea unei continuități deschise, nu prin acte de inițiativă perpetuă, singulară, irepetabilă. Din care cauză, dicționarele de orice tip, enciclopediile românești, în perioada actuală, cel puțin, ratează cu regularitate. Și chiar de la... Hasdeu încoace. Să nu uităm totuși, că, de bine de rău, unele enciclopedii particulare există. în timp ce povestea academică a Dicționarului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
București, Editura Du Style, 1995). 7 Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, Universitätsverlag, 1994), pp. 289-290. 19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, Universitätsverlag, 1994), pp. 289-290. 19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române. Ediția a III-a îngrijită de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române. Ediția a III-a îngrijită de C.D. Zeletin (București, Editura Scripta, 1992). 9. Politologia românească: Aspecte și tendințe, in: Românul liber, XI, XI, 10, oct. 1995
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de tip creaționist vitalist se împotrivea nu numai tuturor concepțiilor statice despre țelurile educației, oricărui ideal educațional impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și irepetabil, căci altminteri nu se mai poate vorbi despre act educativ. Educația este o procesualitate continuă și irepetabilă, în care actorii sociali ai educației se schimbă și-și modelează necontenit metodele de predare, iar subiecții educogeni își remodelează și își schimbă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și irepetabil, căci altminteri nu se mai poate vorbi despre act educativ. Educația este o procesualitate continuă și irepetabilă, în care actorii sociali ai educației se schimbă și-și modelează necontenit metodele de predare, iar subiecții educogeni își remodelează și își schimbă permanent orizontul cunoașterii. DIMENSIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI ÎN SECOLUL XIX După evenimentele de la 1848, mai precis în preajma și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
O. Decroly etc. Această nouă orientare în pedagogia debutului de secol XX propunea o altă filozofie asupra educației și învățământului. De data aceasta se avea în vedere individualitatea și unicitatea copilului și a tânărului, în sens de existență unică și irepetabilă, nu de esență abstractă și universală: ,,(...) această tendință pedagogică pornea de la copilul însuși și deci era pedocentrică. Într-adevăr, copilul și lumea sa erau prezentați nu numai deosebindu-se de adulți și de lumea acestora, dar erau luați și ca
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]