1,099 matches
-
iar aproape un milion au murit de foame sau din cauza molimelor. Emigrația irlandeză din Anglia și Țara Galilor a ajuns, în 1861, la 602 000 de persoane, ceea ce reprezenta 3 % din populație. În Scoția se aflau, în 1851, 207 000 de irlandezi, reprezentînd 7 % din populația regiunii. Orașele Liverpool și Glasgow au fost asaltate de imigranți săraci din Irlanda, un sfert din populația lor fiind alcătuită din irlandezi, fapt ce a produs numeroase fricțiuni. Marea Foamete a făcut mai mult pentru distrugerea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ceea ce reprezenta 3 % din populație. În Scoția se aflau, în 1851, 207 000 de irlandezi, reprezentînd 7 % din populația regiunii. Orașele Liverpool și Glasgow au fost asaltate de imigranți săraci din Irlanda, un sfert din populația lor fiind alcătuită din irlandezi, fapt ce a produs numeroase fricțiuni. Marea Foamete a făcut mai mult pentru distrugerea limbii irlandeze decît cele șapte secole de stăpînire engleză: încă vorbită de mai mult de două milioane de oameni la mijlocul secolului, la începutul secolului al XX-lea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și anticreștina, ceea ce a determinat condamnarea lor de către Sfîntul Patrick. Răspunsul lor a fost "mai bine în Iad cu Finn decît în Rai cu îngeri fragili". Cel care a găsit și promovat această denumire a fost John O'Mahony, un irlandez american pasionat de istoria și limba celtica a Irlandei. Nu era vorba de un cuvînt nou, termenul fiind folosit de către opinia publică engleză începînd cu 1816 pentru a-l desemna pe soldatul irlandez. Ulterior, cuvîntul a fost utilizat pentru a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și limba celtica a Irlandei. Nu era vorba de un cuvînt nou, termenul fiind folosit de către opinia publică engleză începînd cu 1816 pentru a-l desemna pe soldatul irlandez. Ulterior, cuvîntul a fost utilizat pentru a-i desemna pe rebelii irlandezi răsculați împotriva englezilor. Obiectivul Frăției Feniane era acela de a ajuta I.R.B. prin orice mijloace pentru a asigura libertatea Irlandei. Deviza fenianilor era "Revoluție acum ori niciodată". În America, fenianii strîngeau fonduri, organizau parade, petreceri, concerte, editau cărți și ziare
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
El a plănuit că rebeliunea să înceapă la 11 februarie 1867, atît în Irlanda, cît și în Anglia, unde se dorea organizarea unor operațiuni diversioniste, precum și capturarea de arme și muniții din Castelul Chester. În dimineața acelei zile, zeci de irlandezi din Anglia, înarmați cu pistoale ascunse sub paltoane, s-au îndreptat către castelul respectiv. Tentativă a fost dejucata de autoritățile engleze. În lipsa unui arsenal modern, rebeliunea a fost din nou amînată, cu excepția unor grupuri izolate, care nu au fost anunțate
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
violente de luptă utilizate de membrii Ligii Pămîntului (împușcarea landlorzilor veritabile atentate politice). În urmă morții lui Isaac Butt, cel care întemeiase, în 1873, Liga Autoguvernării, Parnell a devenit și președinte al acestei grupări, în rîndurile căreia se regaseau naționaliști irlandezi moderați, adepți ai participării la viața politică din Londra. Parnell a concentrat în mîinile sale conducerea celor mai importante organizații legale irlandeze. El era în strînsă legătură și cu cele două frații aflate în ilegalitate, încercînd să le facă să
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
9. După acest interval, lucrările au fost suspendate, iar Parnell și alți 35 de parlamentari irlandezi au fost escortați în afara Camerei Comunelor, de către poliție. Din cele 14 836 de discursuri rostite în Camera Comunelor în anul 1885, 6 300 aparținuseră irlandezilor. Parnell a dezvoltat și alte mecanisme de presiune asupra guvernului englez. Gladstone introdusese în Camera Comunelor un proiect de lege referitor la sistemul agrar din Irlanda care mergea departe, dar nu atît de departe pe cît ar fi vrut radicalii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
500 de delicte cu motivație agrara. Un politician englez aflat în India scria în 1889 că "nici un cîine nu dă din coadă împotriva noastră printre aceste 260 de milioane de oameni, si totusi britanicii nu pot guverna 4 milioane de irlandezi în ciuda prezenței unei garnizoane de un milion de oameni".10 În 1881, Gladstone a supus votului Parlamentului o lege asupra pămîntului din Irlanda care asigură o arenda rezonabilă, protecție împotriva expulzării și compensații financiare în cazul părăsirii pămîntului. Pentru a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
asasinat de o mică și necunoscută grupare numită "Invincibilii", desprinsa din I.R.B. și adversara a politicii dusă de Parnell. Crimă a avut consecințe nefaste asupra politicii de colaborare cu Partidul Liberal. Acesta nu mai avea deloc încredere în reprezentanții naționaliștilor irlandezi moderați, chiar dacă aceștia erau adepții negocierilor. Începînd cu anul 1882, principala tema a dezbaterilor și confruntărilor dintre cele două părți nu a mai fost problemă agrara, ci problemă autoguvernării. La alegerile legislative din 1885, partidul lui Parnell a obținut 85
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
partide britanice, cel liberal și cel conservator, Parnell a devenit arbitrul vieții politice engleze. Liberalii cîștigaseră alegerile, deținînd cu 80 de parlamentari mai mult decît Partidul Conservator. În schimb, o posibilă alianță a acestora din urmă cu Parnell și cu irlandezii autonomiști ar fi dus la formarea unei majorități strînse a conservatorilor și autonomiștilor. Pentru a împiedica coalizarea acestor două forțe, Gladstone, șeful Partidului Liberal, s-a convertit de nevoie la cauza autonomista. Cu sprijinul lui Parnell, el a redevenit în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
statului protestant englez (Englishness), si o identitate caracterizată prin deviația față de această normă, una catolică și gaelica (Irishness). Filozoful englez Herbert Spencer era foarte precis în delimitarea celor două categorii: statul protestant englez reprezenta și impunea valorile civilizației, pe cînd irlandezii, presupuși descendenți ai sciților antici 11, ar fi fost un popor barbar, loial unui sistem tribal și încăpățînat în a-și păstra credință catolică, respingînd în mod de neînțeles practicile evident superioare ale religiei protestante. "După credință sînt cu toții papistași
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
papistași, dar cei mai multi par atît de neciopliți și de lipsiți de judecată, încît i-ai putea crede mai degrabă atei sau pagini". În această perioda cele mai importante publicații din Anglia nu scăpau nici o ocazie de a-i trata pe irlandezi că pe o rasă inferioară, un fel de negri albi. Era suficient să arunci o singură privire asupra revistei Punch pentru a-ți putea da seama de diferența dintre personalități: personajul bonom și rotofei al lui John Bull și figură
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cu sediul la Dublin. Acest forum a fost destinat să încurajeze dezvoltarea literaturii irlandeze. Într-un discurs din noiembrie 1892, Douglas Hyde, presedintele Societății, a afirmat că de-a lungul secolului al XIX-lea poporul irlandez încetase a mai fi irlandez, devenind englez. El susținea că irlandezii sînt împărțiți între două atitudini politico-culturale divergențe: pe de o parte, fascinația față de marea cultură engleză, pe care ar încerca să o imite, iar pe de altă parte, animozitatea viscerala, față de puterea politică ce
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a fost destinat să încurajeze dezvoltarea literaturii irlandeze. Într-un discurs din noiembrie 1892, Douglas Hyde, presedintele Societății, a afirmat că de-a lungul secolului al XIX-lea poporul irlandez încetase a mai fi irlandez, devenind englez. El susținea că irlandezii sînt împărțiți între două atitudini politico-culturale divergențe: pe de o parte, fascinația față de marea cultură engleză, pe care ar încerca să o imite, iar pe de altă parte, animozitatea viscerala, față de puterea politică ce susținea puterea culturală engleză. Singura soluție
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în 1871. Aspectul fizic al lui Griffith era departe de a-i impresiona pe interlocutori, înfățișarea lui fiind cît se poate de banală, doar ochii de un verde marin ieșind în evidență. Era un tip taciturn, destul de tăcut pentru un irlandez, fapt ce l-a determinat pe Churchill să declare, douăzeci de ani mai tîrziu, ca Griffith "este un fenomen rar, un irlandez tăcut". Aceeași apreciere a arătat-o față de Griffith chiar și James Joyce, care obișnuia să se întîlnească cu
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
banală, doar ochii de un verde marin ieșind în evidență. Era un tip taciturn, destul de tăcut pentru un irlandez, fapt ce l-a determinat pe Churchill să declare, douăzeci de ani mai tîrziu, ca Griffith "este un fenomen rar, un irlandez tăcut". Aceeași apreciere a arătat-o față de Griffith chiar și James Joyce, care obișnuia să se întîlnească cu el destul de frecvent înainte de a părăsi Irlanda. "Griffith este singura persoană din insula, din cîte cunosc eu situația politică irlandeză", i-ar
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
părăsi Irlanda. "Griffith este singura persoană din insula, din cîte cunosc eu situația politică irlandeză", i-ar fi spus Joyce fratelui său, "care poate să reînvie idealul separatist în concordanță cu curentele politice prezente". În anul 1897, Griffith, împreună cu alți irlandezi, a plecat în Africa de Sud. S-a întors în Irlanda în 1899. Griffith credea că violența nu putea fi soluția pentru obținerea independenței de către Irlanda. El a preferat să teoretizeze rezistență pasivă și boicotul economic, fiind în favoarea unui protecționism economic care
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
United Irishmen, Griffith descria astfel politică ziarului: "Nu intenționăm să susținem politică nici unui partid politic irlandez, și nici să calominem și criticam scrierile nici unui alt publicist irlandez care are alte puncte de vedere decît noi. Credem însă că dacă privirile irlandezilor se vor îndrepta prea mult către Anglia, concetățenii noștri vor capătă strabism. Din propria noastră experiență, am constatat că mulți irlandezi patrioți care s-au uitat prea mult la steagul Union Jack au devenit orbi la problemele interne. Pentru a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
criticam scrierile nici unui alt publicist irlandez care are alte puncte de vedere decît noi. Credem însă că dacă privirile irlandezilor se vor îndrepta prea mult către Anglia, concetățenii noștri vor capătă strabism. Din propria noastră experiență, am constatat că mulți irlandezi patrioți care s-au uitat prea mult la steagul Union Jack au devenit orbi la problemele interne. Pentru a ne exprima clar de la bun început, credem în cuvintele lui Swift de acum 170 de ani: irlandezii au același drept de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
am constatat că mulți irlandezi patrioți care s-au uitat prea mult la steagul Union Jack au devenit orbi la problemele interne. Pentru a ne exprima clar de la bun început, credem în cuvintele lui Swift de acum 170 de ani: irlandezii au același drept de a fi liberi că și poporul englez."19 Griffith credea că "nu e nevoie de o revoluție pentru a-i scoate pe englezi afară, e de ajuns să-i ignori. Să încetam toate legăturile cu uzinele
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
formarea unui dualism irlandezo-britanic. În concepția lui, Irlanda ar fi fost complet independența, păstrînd în mod formal că suveran regele sau regina Mării Britanii. Ideile sale au devenit o alternativă atît la violențele republicane radicale, cît și la autonomismul legaliștilor irlandezi, fapt ce a determinat transformarea mișcării conduse de A. Griffith în partidul Sinn Fein. Prima convenție a acestui nou partid a avut loc în anul 1905, moment în care i s-au alăturat și alte cîteva organizații, precum Cumann na
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Calcutta. În 1894 s-a constituit primul sindicat cu filiale în întreaga țară: Irish Congress of Trade Unions (Congresul Sindicatelor Irlandeze). Mișcarea socialistă s-a dezvoltat cu adevărat în Irlanda abia după venirea în insula a lui James Larkin, un irlandez din Liverpool, ziarist remarcabil și orator de excepție, si a lui James Connolly, irlandez din Edinburgh, care nu avea talentul oratoric al lui Larkin, dar în schimb avea o gîndire analitică. Connolly a înființat în 1896, la Dublin, Partidul Republican
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Congress of Trade Unions (Congresul Sindicatelor Irlandeze). Mișcarea socialistă s-a dezvoltat cu adevărat în Irlanda abia după venirea în insula a lui James Larkin, un irlandez din Liverpool, ziarist remarcabil și orator de excepție, si a lui James Connolly, irlandez din Edinburgh, care nu avea talentul oratoric al lui Larkin, dar în schimb avea o gîndire analitică. Connolly a înființat în 1896, la Dublin, Partidul Republican Socialist Irlandez. El scria în manifestul acestui partid că "dominarea unei națiuni de către altă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Liverpool, ziarist remarcabil și orator de excepție, si a lui James Connolly, irlandez din Edinburgh, care nu avea talentul oratoric al lui Larkin, dar în schimb avea o gîndire analitică. Connolly a înființat în 1896, la Dublin, Partidul Republican Socialist Irlandez. El scria în manifestul acestui partid că "dominarea unei națiuni de către altă, cum este cazul Irlandei, constituie o barieră pentru dezvoltarea economică și politică liberă a națiunii supuse și nu poate servi decît intereselor claselor exploatatoare lea celor două națiuni
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
acestui scrutin au fost extrem de favorabile Partidului Autonomist Irlandez, căci cu cît cele două mari partide britanice se aflau în echilibru, cu atît mai importante erau voturile irlandeze. Partidul Conservator a cîștigat 275 de mandate, Partidul Laburist, 40, iar autonomiștii irlandezi, 82 de mandate, obținînd 124 000 de voturi. Datorită acestui echilibru politic, guvernul prezidat de Asquith, care era încă neîncrezător în Partidul Autonomist Irlandez, a organizat noi alegeri între 2 - 19 decembrie 1910. Rezultatele au fost chiar mai echilibrate decît
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]