1,937 matches
-
îi văzură și ei, dar nu-i spuseră nimic. Ei știau de of-ul ei, însă Ani mai știa și că Andreea îl înșela pe Ionuț cu altcineva. De aceea își propusese să facă ceva ca Ionuț să afle de isprava Andreei, apoi să-l facă să-și îndrepte atenția asupra prietenei sale. Dar nu vroia să-i spună nimic deocamdată, pentru că nu știa nici ea cum să o demaște pe Andreea și cum să ducă la îndeplinire acest plan, ca să
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
că nimeni și nimic nu o va determina să mai încerce vreodată. Prin ploaia măruntă și deasă a toamnei, taxiurile treceau unul după altul. Erau încărcate și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai întoarcă privirea, pentru a-și vedea isprava făcută. Era pe înserat și toată lumea se grăbea. Un singur taxi, tras pe dreapta, la doi pași de o bancă de lemn vechi, stătea cu portiera din față deschisă. Își aștepta clientul de vreo zece minute și într-un sfârșit
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
vorba de “securizarea” informațiilor de natură exclusiv militară și nu numai, un rând mi-a atras atenția: codul secret Navajo, am căscat ochii, mi-am notat și a urmat căutarea de surse, literatură de specialitate, documente cu referire directă la “isprava” simpatiilor mele amerindiene, poate și ca să am un motiv “serios și consistent” într-o probabilă reluare, chiar pe “contre”, a unui subiect comun cu un partener care-mi demonstrase tot ce trebuia în “stăpânirea” temei în discuție, în timp ce interlocutorul ocupase
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o așa ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în câmpul lucrului cu lemnul. Această experiență a lor, îndrăznea părintele, ar fi putut să se constitue într-o premiză dătătoare
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o așa ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în câmpul lucrului cu lemnul. Această experiență a lor, îndrăznea părintele, ar fi putut să se constitue într-o premiză dătătoare de speranță, anume că ei ar putea ridica monumentalul edificiu de factură maramureșeană
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
pe drumul croit prin alcătuirea povestei acesteia de drumeție și părăsim raiul din munți, e cuvenit a rosti și numele patronului popasului zugrăvit din cuvinte afective, numit „Popas Alpin”: Mihai Cojocaru. Nu am făcut-o la început pentru că, deși de ispravă, de omenie, un profesionist al serviciilor sale, nu ar fi agreat să acordăm întâietate sieși și nu celor pe care le consideră mai presus limitelor umane, forțelor și splendorilor naturii, nici numelui său înaintea renumelui ansamblului de servicii ireproșabile, spre
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
recunoscu pe Albert, fiul avocatului, de care mai auzise câte ceva. Din câte auzise și după cum se și vedea, nu era cine știe ce de capul lui. Deși înalt, arogant și zeflemitor, mare risipitor de timp pe la baruri și jocuri de noroc, altă ispravă nu auzise despre el. De prea puțină minte, la anii lui, nici nu se apucase să studieze ceva în mod serios, decât câteva luni la o facultate de drept. Avea o față smeadă, priviri idioate, nerușinate chiar, figură cam diformă
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns președinte de ceapeu, nu se afla despre isprăvile sale. actualul președinte s-a preocupat îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților, mai ales că era și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
năduful în versuri, rime, catrene. Și dacă pe deasupra este și descurcăreț și găsește un sponsor sărac cu duhul, dar cu punga plină (și se pare că-s destui!), scoate capu-n lume plin de sine, fălos nevoie mare de-așa ispravă. Doar este artistul, nu!? Că lipsește sublimarea metaforică, limbajul poetic, arta propriu-zisă, ce mai contează!? De-acum avem în față un volum, un autor... Împroașcă limba română aruncând în vânt “forme fără fond”(unde ești tu, Maiorescu!?) De-acum e
INFLAŢIA DE MACULATURĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354055_a_355384]
-
cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
cam într-o doară:- Bă, l-am văzut!Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
nu am avut înaintea sa un alt Benone Sinulescu. Maestrul a fost, este și va rămâne ca nimeni, a fost, este și va fi ca Benone Sinulescu! „Mi-e drag Benone. Ca și Lena, soția sa. O ardeleancă de toată isprava. O gospodină excepțională.”, mărturisește buna prietenă dintotdeauna a maestrului, artista Lucreția Ciobanu. „Beni, tot astfel. Foarte echilibrat. Glas foarte curat. Foarte elegant. Știe să pună punctul și virgula în muzică. A știut întotdeauna... Se deosebește din o mie de soliști
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
întorcându-se, îl văzu pe Dan, prietenul lui Mihai. Venise de la țară de vreo două zile. Nu se întâlnise cu Mihai și cu fetele încă, pentru că avusese o problemă de rezolvat. Se întâlnise numai cu Arabul, care îi povestise despre isprava Andreei și-a lui Cornel. Dan era un băiat înalt, slăbuț și tuns scurt. Avea ochii mici și verzi, un nas mare și niște buze subțiri care, abia le vădeai atunci când îl priveai. Era tot timpul vesel și când râdea
PARTEA A PATRA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353633_a_354962]
-
Cultură ce poartă numele acidul național Constantin Tănase, căruia îi este închinat festivalul de satiră și umor, ce se ține la vremea mustului. Când orașul dă în clocot, hotelul fiind plin de invitați. Nu uit nici dorobanții, nemuritorii curcani, cu isprăvi de răsunet la Grivița, Rahova, Smârdan sau Plevna, care i-au salvat pe rușii imperiali de la o mare rușine. Generalul Cerchez, cel căruia i s-a predat Osman Pașa, tot de pe malul Bârladului este. Ca și la Peneș Curcanul statuia
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
Aricel, ce bine-mi pare C-am găsit, iată, scăpare, Într-o astfel de-ntâmplare!" Și-au pornit-o pe cărare, Cu o mare încântare, Spre căsuțele din zare. Ba, să vezi că azi, în zori, Aricel pictă-n culori Isprava cu doi actori! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Aricel -doctor fără voie / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ARICEL -DOCTOR FĂRĂ VOIE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353733_a_355062]
-
-mi aduc hainele de la gazda mea, care spera să mă însoare cu o nepoată de-a ei.“ “Uite ce neserios am ținut în casă! Și se mai încredea că-i om cu școală. Ptiu! “ se văita femeia dezamagită de așa ispravă. “De luni, am cerut să fiu mutat la o altă clasă...Nu mi se părea corect să fiu dascălul logodnicei mele. Și așa au început anii de Rai și de Iad pe care i-am trăit până acum. De Rai
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
În mintea lor, era cam așa: nu legea ne face pe noi, ci noi pe ea! Și... și-au făcut-o! Și-au făcut deșert în jurul lor... Lumea mergea înainte, ei așteptau să le vină o șansă, ca să facă mari isprăvi! Nu puteau, pentru că ori nu aveau bani să înceapă o afacere pe cont propriu, ori nu știau legile și se împiedicau prin primării de escrocii care le promiteau marea cu sarea și le tocau bănuții... Nici nu voiau să audă
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Radu Beligan, s-a manifestat și ca un receptor de mare finețe al discursurilor dedicate evenimentului prilejuit de originalul și neobositul basarabean Vasile Șoimaru. M-a onorat și pe mine (solicitat spontan fiind să rostesc și eu câteva vorbe despre isprava editorială a profesorului Vasile Șoimaru) cu o schiță de portret măgulitoare, inserată ca dedicație pe pagina de titlu a recentului său roman istoric, “Calea Robilor - Basarabia în flăcări” [4], lansat la sfârșitul anului trecut și scris (și) ca o replică
O PREZENŢĂ SUI-GENERIS, LA CHIŞINĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347100_a_348429]
-
sfinților, după Parastas, unul din unchi, frate cel mai mic al mamei mele, a adus în discuție personalitatea profesorului, amintindu-și de doi dintre dascălii care i-au marcat destinul: învățătoarea și soțul ei, profesor de matematică și fizică. Față de „isprăvile” pe care le tot făcea el pe când le era elev, amintiri povestite care ne-au stârnit nouă de la zâmbete și până la hohote de râs, el a accentuat efortul altruist și măreț pe care îl făcea învățătoarea lui, pentru a recupera
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
aveam nume și nici Țară; Și, evident, nici vreo povară. Acum, ajuns la vorba sa, La fel și eu m-aș...ușura... Dar cum să nimeresc, din patru, Doar...trandafirul cu păcatu’?... Și cum prostata-mi sabotează jetul, Voi săvârși isprava-n tot...buchetul... (“trandafirul” - siglă electorală; un partid are unul, iar altul - trei) Referință Bibliografică: EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II, 23 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata făcea război prin ierburi, În anii aceia fiind copil de școală, Nu pricepeam acele multe treburi! Referință Bibliografică: Aroma merelor goldane / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 479, Anul II
AROMA MERELOR GOLDANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357120_a_358449]
-
ar fi reacționat Cartuș dacă ar fi fost în locul meu? Cartuș era adevăratul proprietar al curții. Nimeni nu putea mișca nimic, dacă el nu era prezent. Îl iubeam toți și în fiecare seară, unul dintre subiectele noastre era ultima lui ispravă. În iarna aceea tata-mare a căzut pe gheață destul de tare, că a fost obligat să steam ai bine de o săptămână în pat. În fiecare dimineață Cartuș lătra la fereastra lui și până când nu-și arăta capul de după perdea, nu
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
supus la chinuri cumplite dar ei au continuat să-L mărturisească pe Hristos. Și văzând că nimic nu sporește nici cu promisiunile, nici cu îngrozirile, i-a osândit la moarte prin tăiere cu sabia. Dar nu s-a bucurat de isprava sa pentru că a intrat și în el un demon care l-a scos din minți și și-a dat duhul. Un frigian care s-a nimerit pe aceste meaguri, l-a recunoscut pe Astion în timp ce era supus chinurilor, s-a
SFINŢII MUCENICI EPICTET ŞI ASTION de ION UNTARU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357212_a_358541]
-
munților care străjuiau granița țării spre apusul plin de provocări. Stau mărturie despre virtuțile Glogovenilor faptele de vitejie și spirit românesc ale unui Lupu Pharnicul Mehedințeanu, viteazul căpitan al lui Mihai Viteazul în fața căruia”și-a vărsat sângele” la Călugăreni ispravă pentru care a primit importante danii domnești în zona Glogovei și a fost sprijinit să dobândească chiar moșia Prunișorului, locul de baștină al autorului acestei monografii. După acesta, și el la rându-i desprins tot dintr-un neam de Glogoveni
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]