1,396 matches
-
de puterea verbului, originalitatea imaginilor, revelația unei semnificații profunde și neașteptate. În ceea ce privește contribuția personală a lui Zarathustra, în descoperirea ori revalorizarea acestor concepții religioase, opiniile specialiștilor diverg și tind să se excludă reciproc, în esență, este vorba de două perspective istoriografice: în prima, Zarathustra este considerat ca un personaj istoric, reformator al religiei etnice tradiționale, adică aceea care era împărtășită de către indo-iranieni în mileniul II î. Hr.; în cea de a doua perspectivă, religia lui Zarathustra reprezintă numai un aspect al religiei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din istoria Moldovei, depistarea unor falsuri, punerea în valoare a mențiunilor de acte de la sfârșitul secolului al XIV-lea și a celor mai vechi sigilii domnești și boierești. În plan istoriografic a elaborat numeroase studii și articole, reconstituind - cu o acribie deosebitădate, evenimente și fapte din istoria medievală a Moldovei. A depus eforturi susținute în publicarea volumelor de interes național, Documenta Romaniae Historica, fiind coautor la cinci tomuri, dar având un
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
conceput și a publicat la Lugano celebra sa carte Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici. , dedicat clerului catolic și scris cu intenția "investigării și atragerii atenției ierarhilor Bisericii asupra lucrurilor care ostenesc Mireasa lui Cristos"20, a rămas în tradiția istoriografică risorgimentală mai înainte de toate un "punct de plecare al unei adresări politice", după cum se exprimă De Sanctis care s-a dovedit mare cunoscător și critic al acestei opere rosminiene 21. În realitate, în vreme ce cunoscuta condamnare la Index a Celor cinci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a națiunilor cu un cu totul alt scop decît scăderea dărilor (...), ci, cine ar crede, de eliberare a Bisericii de acel Crist în mîna căruia se găsesc toate lucrurile". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 79) Unghiul vizual critic și istoriografic al lui Rosmini este cu totul aparte; interesul său politic este limitat și redus, iar simțul său ecleziastic este plin de vigoare și vibrant; interesele sale reformatoare privesc în primul rînd Biserica, datorită convingerii că o reformă generală a societății
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ultim registru). În mod curios, la români, trecutul r...mane cel mai opac, datorit... penuriei relative de surse; și cel mai... imprevizibil, datorit... schimb...rilor abrupte în linia Partidului și în narațiunea asociat..., pe care am numit-o cândva „vulgata istoriografic...” - aproximativ în același timp, H.-R. Patapievici vorbea, măi plastic, despre „vulgata bunului român”. Prezentul a fost și este opac din pricina lipsei de informații, de analize și de interpret...ri credibile și competențe; viitorul, paradoxal, ca loc prin excelent... al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
restituie atmosfera specifică epocii. G. a lăsat și un roman istoric, Rădăcini (1947), fără prea mult ecou (Perpessicius îi consacră, totuși, o recenzie favorabilă), și o piesă de teatru, Phrynea, rămasă în manuscris. Mai merită menționată ampla și substanțiala lucrare istoriografică P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării (I-II, 1936), cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar. SCRIERI: Amintirile unui fost holeric, București, 1914; Prin viroage și coclauri, București, 1922; Pe aripa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
caracteristicile unui studiu perfect articulat pe șabloanele academice ale elaboratului științific clasic. Fără a minimaliza importanța metodologiilor, precizăm totuși că nu ne-am cramponat pe rigoarea acestora, nu am insistat în conceptualizări pedante, nu ne-am aventurat în complexitatea exegezelor istoriografice și nici nu ne-am pierdut timpul cu exhaustive inventarieri bibliografice. Am evitat deliberat problemele respective care, mai ales în cazul istoriei evreilor, trimit cercetătorul pe un teren plin de capcane, ambiguități și imperfecțiuni teoretice specifice domeniului. Dificultatea subiectului și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este un experiment, nu un unicat, desigur, dar care se înscrie pe o direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece aspectele și manifestările specifice vieții evreilor sunt complexe, diverse, repetitive și imitabile. Alte
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că nu toți evreii din Dorohoi făceau parte din Comunitate. Dacă istoria evreilor cunoaște preocupări remarcabile, tema lucrării noastre nu s-a concretizat ca atare în istoriografia românească. În perioda de documentare, cu toate eforturile noastre nu am identificat contribuții istoriografice care să facă referire la evoluția istorică a orașului Dorohoi, sau chiar la situația evreilor din oraș, pentru prima jumătate a secolului al XX-lea. Foarte puține informații despre Dorohoi am găsit în Enciclopedia României, vol.I, 1938, dar insuficiente
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Iașul copilăriei mele. Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2002. ZAHARIA, D. N. Iașul vernisajelor. 2 vol. Iași, Editura Junimea, 1996-2000. ZAHARIA, Gheorghe, MOSCOVICI, Liviu, VACARIU, Dumitru. Iubirea tainică lumină. Antologie, 1999; Psalmi ai marilor iubiri. Antologie, 1999. ZUB, Alexandru. Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885. Iași, Editura Junimea, 1976; Eminescu, Glose istorico-culturale, 1994; Istoriografie română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol, 2004. INDICE DE NUME A ADĂMUȚ, Anton, 114, 167 ADOC, Gabriela, 26 ADOC, Gh., 26 AGAFIȚEI, Costache, 154 AGRIGOROAIEI, Elidia, 254 ALDEA, Hortensiu, 112
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
perioade”, peste care am suprapus grila abordării cronologice. Lucrarea, structurată în două capitole (cap.I: Triumful dreptului forței asupra forței dreptului. Sfărâmarea integrității teritoriale a României; cap. II-Problema Transilvaniei în raporturile româno-germane (1940-1944), o dorim o modestă contribuție la efortul istoriografic pentru cunoașterea unei epoci și a unei personalități ce a brăzdat istoria României în prima jumătate a secolului al XX-lea, a relațiilor româno-germane din anii 1940-1944, la o înțelegere în spiritul adevărului, a politicii promovate de România într-o
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel, tot Între 1990-1991 primele zece volume au fost rapid și, trebuie spus, destul de prost reeditate, cu sute de greșeli de ortografie și neaduse la zi din punct de vedere istoriografic. Dionisie vs. Pseudo-Dionisie Să revenim acum la titlul acestui studiu: „afinități și idiosincrazii patristice”. Unul dintre autorii preferați ai lui Stăniloae este Pseudo-Dionisie Areopagitul. Îl cunoștea din tinerețe, Însă abia mult mai târziu, În ultimii ani ai vieții, a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ediții ș.a. Dacă rigoarea selecției și autenticitatea surselor utilizate nu pot fi puse la îndoială în scrierile lui P., conștiinciozitatea istoricului literar fiind împinsă către limita ultimelor detalii, interpretarea pe care o dă unor situații permite întrezărirea compromisurilor față de perspectiva istoriografică oficială. Cel mai relevant este felul excesiv în care documentele existente sunt „citite” pentru a demonstra că Eminescu purta o mare prietenie „clasei țărănești” și că se îndrăgostise de Veronica Micle tocmai pentru că aceasta provenea dintr-un „mediu muncitoresc” etc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
pentru romancierul piteștean, nu m-aș apuca de o asemenea treabă. Îmi amintesc că Perpessicius citează undeva o mărturie a lui Edmond Jaloux, care refuza cinstea de a scrie despre biografiile romanțate, numeroase atunci, „cîtă vreme nu stăpînește singur datele istoriografice, deopotrivă cu autorul” (Opere, 9, p. 84). Aceasta e și situația mea. Deși am citit cîteva studii despre Aetiu Hristicus, Dionisie Exiguu sau Ioan Cassian, și sînt în curent cu argumentele protocroniștilor, nu cred că e de ajuns. În timp ce fac
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tom. III (1964ă, Mihail Kogălniceanu. Texte social politice alese (1967ă, Independența - lupta milenară a poporului român (1977ă, Dicționar diplomatic (1979ă, Unirea Principatelor și Puterile europene (1989ă. El însuși a coordonat asemenea volume, în colaborare, fie că e vorba de studii istoriografice (A.D. Xenopol, 1972; Istoria ca lectură a lumii, 1994ă sau de teme strâns legate de marea linie a cercetărilor sale (Cuza Vodă - in memoriam, 1973; România în relațiile internaționale. 1699-1939, 1980ă, partea de cercetare personală referindu-se în special la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
socială, culturală și politico-administrativă în decursul celor peste o sută de ani de stăpânire țaristă, adevăratele evenimente petrecute acolo se cunosc destul de puțin. De aceea în paginile de față, cu mijloacele noastre modeste de investigare, ne propunem să dezvăluim însemnările istoriografice lăsate de o serie de reprezentanți ai vremii, spre cinstea lor și a susținătorilor acestora. Iar dacă înaintașii noștri care, cu multă dăruire, riscuri sau chiar sacrificii au putut să scoată la lumină adevăruri pe care istoria, de obicei, le
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
că dacă problemele științelor naturale trebuia să fie tratate conform metodei și stilului științelor naturale, atunci de cealaltă parte ar fi fost necesară tratarea problemelor privitoare la psyché-ul uman și social, la fel ca cele ale dreptului, politicii și cercetării istoriografice și cu atât mai mult cele estetice, morale și religioase, conform metodei și stilului propriu, corespunzătoare obiectului lor. Într-un mod cu totul legitim în prezent, chiar și în științele spiritului ne preocupă tot mai mult analiza de fenomene, operațiuni
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
filozofie 1923 la Cernăuți; doctor în Litere la Paris (1929), profesor de istorie Universală la Iași (1924-1940); membru corespondent (1928) și titular (1942) al Academiei Române, a divizat în 1930 Partidul Liberal creând dizidența liberal-georgistă, deputat (1927-1928, 1931-1932, 1933-1937), vastă operă istoriografică; 57. I.G. Duca, (1879-1933), om politic; licențiat în drept la Paris; din 1903 intră în magistratură, deputat, director la ziarului Viitorul; ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice (1914-1918); ministru al Agriculturii și Domeniilor (1918-1919), al Externelor (1922-1926), al Internelor (1927-1928
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cruțate, iar discursul comun să convină, pe cât posibil, tuturor. "Nu fac o deosebire esențială între mine ca individ și istoricul care sunt sau aș vrea să fiu, ci caut să-i pun de acord, legând experiența personală de o reflecție istoriografică mai amplă." Domnule profesor, ați pomenit despre comunism. M-am întrebat de multe ori: poate un istoric să se raporteze cu acel minim de obiectivitate necesar, la o istorie recentă, din care a făcut parte, o istorie care i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, în ce mă privește, nu fac o deosebire esențială între mine ca individ și istoricul care sunt sau aș vrea să fiu, ci caut să pun ipostazele de acord, legând experiența personală de o reflecție istoriografică mai amplă. Așa se explică o anumită detașare care pe mine mă surprinde și o lipsă de patimă pe care nu o regăsesc la majoritatea colegilor dumneavoastră de suferință și de istorie. Eu am avut din start, de la intrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe Titu Maiorescu?" 9 Ion Petrovici, Figuri dispărute, Fundația pentru Literatură și Artă Carol "II", București, 1937, p.19 10 în Din "Critice", ediția citată, p.115 11 ibidem, p.122 12 ibidem, p.123 13 Al. Zub, Junimea, implicații istoriografice, Editura Junimea, Iași, 1976, p.226 14 Scrisoare a lui A.D. Xenopol către Iacob Negruzzi, de la 1869, în Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, Editura Albatros, București, 1971, vol. II, p.p. 14-15 15 George Panu, Amintiri..., vol.II, p.10. 16
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
normal, natura unui asemenea subiect, tocmai din cauza insolitului său. De aceea, Înainte de a mă referi la chestiunea propriu-zisă a prezenței metaforei corpului uman În gândirea politică medievală, socotesc necesar: 1. să dau câteva scurte lămuriri privitoare la contextul cultural și istoriografic al apariției acestei teme de cercetare și a genului din care ea face parte - istoria corpului -, precum și la utilitatea ei metodologică În raport cu abordările mai convenționale ale trecutului. 2. Voi analiza, apoi, reprezentarea și semnificațiile metaforei corpului În cadrul sistemului de argumentare
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843 1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lucian Boia îl caracteriza, remarcând următoarele calități ale istoricului: ,,Un istoric foarte minuțios, bine documentat, precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]