1,394 matches
-
ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843 1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lucian Boia îl caracteriza, remarcând următoarele calități ale istoricului: ,,Un istoric foarte minuțios, bine documentat, precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare istoriografică obiectivă de restitutio la adresa unui liberal în cel mai frumos înțeles al cuvântului, sau, pentru a nu depăși comandamentul 2 D. Braharu, Alexandru Lapedatu. Note bio-bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate, sub forma unei analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
42. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272. 84 sau mai puțin justificate, s-a putut stabili până la urmă cauza reală a decesului omului politic. Am expus astfel, pentru cunoașterea istorică acest aspect mai puțin cunoscut. Relativ la segmentul istoriografic al problemei, caracterul relativ echilibrat al analizei noastre se datorează, credem noi, varietății de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 90 Schifirneț, Constantin, Biserica noastră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843-1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică în care a încadrat contribuția istoricilor din Ardeal
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a relaționat scrisul istoric cu factorii politici. De aceea a remarcat că istoriografia română din Ardeal s-a născut și s-a dezvoltat în ambianța în care s-a desfășurat viața politică a românilor de peste Carpați. Semnalând inexistența unei tradiții istoriografice medievale la românii ardeleni, istoricul precizează, în opinia sa că istoriografia critică ardeleană a fost determinată de împrejurările vieții politice ale secolului al XVIII-lea, care i-au impus și caracterul militant. Faptul se explică prin necesitățile de interes național
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Lucian Boia îl caracteriza, remarcând următoarele calități ale istoricului: ,,Un istoric foarte minuțios, bine documentat, precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare istoriografică obiectivă de restitutio la adresa unui liberal în cel mai frumos înțeles al cuvântului, sau, pentru a nu depăși comandamentul 2 D. Braharu, Alexandru Lapedatu. Note bio-bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pricina se află atât în categoria izvoarelor, cât mai ales în cadrul unor lucrări generale. Semnalăm ca o direcție ulterioară de cercetare, faptul că respectivele informații ar merita, totuși, a fi plasate, sub forma unei analize critice și obiective, în circuitul istoriografic. În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
42. 5 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 272. 84 sau mai puțin justificate, s-a putut stabili până la urmă cauza reală a decesului omului politic. Am expus astfel, pentru cunoașterea istorică acest aspect mai puțin cunoscut. Relativ la segmentul istoriografic al problemei, caracterul relativ echilibrat al analizei noastre se datorează, credem noi, varietății de opinii și evenimente prezentate. De altfel, încă din timpul documentării noastre în vederea realizării acestei lucrări, am întâlnit puține surse cu adevărat obiective referitoare la Lapedatu 6
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 90 Schifirneț, Constantin, Biserica noastră
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită toată atenția, iar problematica istoriei moderne a României este indispensabilă de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu. Cu atât mai utilă este o lucrare cu conținut istoriografic în care se regăsesc contribuții ale istoricilor din România dedicate unui moment crucial din istoria României moderne și a locului pe care Mihail Kogălniceanu l-a jucat în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai momentului de pe arena politică internațională, cancelarul Germaniei Otto von Bismark, făcând referire la calitățile deosebite ale lui Mihail Kogălniceanu menționa: „România își are oamenii săi politici”. Studiile istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice vin să ne ofere tabloul complex al evaluărilor realizate pentru anumite momente istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale tânărului Mihail Kogălniceanu. În 1837 încă înainte de a împlini 20 de ani, tipărește la Berlin trei lucrări care dezvăluie aproape surprinzătoarea cunoaștere a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de puternice, ceea ce făcuse ca activitatea lor să se contopească într-un efort comun; unitatea demersului istoriografic românesc se realizase cu mult timp înainte de realizarea unității politice. Frontierele politice existente între diferitele părți ale teritoriului românesc au constituit totuși impedimente în stabilirea legăturilor directe între istorici, în libera circulație a lucrătorilor și revistelor de istorie. Anul 1918
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
istorie. Anul 1918 a înlăturat aceste impedimente a oferit o bază mai largă învățământului istoric. Pe de altă parte evenimentele din 1918 au determinat un firesc interes pentru cunoașterea premiselor lor, îndepărtate sau apropiate, impulsionând și în acest fel cercetarea istoriografică. Numărul specialiștilor și al publicațiilor a sporit considerabil după cum, în condițiile dezvoltării generale a culturii și a științei a sport nivelul învățământului și cercetării istorice. Faptul este legat și de posibilitatea de grupare a forțelor în câteva centre de importanță
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă și cercetarea privind marele eveniment ce a avut loc în 1877-1878
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale cu munca în echipe, prin perfecționarea schimbului de informații. Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere a preocupărilor, ca și o perfecționare a metodelor concrete de cercetare. Evenimentul din 1877-1878 și personalitățile care au contribuit
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII al secolului XX este marcat de o activitate fructuoasă pe tărâm istoriografic. Au apărut numeroase lucrări studiind în profunzime istoria poporului român. O sinteză a istoriei românilor scrisă de C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, Istoria Românilor. Din cele mai vechi timpuri până astăzi, apare în 1971, în care înfățișează în linii generale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]