655 matches
-
A fost fantastic! Puțin a lipsit ca Vodă aista Ștefan! "Nebiruitul! Sabia lui Hristos!" să elibereze Constantinopolul! Să salveze Creștinătatea! Elanul i se frânge brusc, se îneacă, tușește... Tace... Daniil, cu tunica ghemotocită la piept, oftează, bolborosește: Doamne, Dumnezeule... Ștefan, istovit, cu ochii pironiți în gol, îngână răgușit: La Valea-Albă... începe el, dar se lasă să cadă pe lăicioară, sfârșit, cu umerii pleoștiți, cu ochii goi, pierduți. "Văleatul 6984 de la zidire, 26 a lunii Cuptor, Vodă Ștefan fu înfrânt de către turci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mi-e dor de soare, unchiule. Aici e frig. Tânjesc după soarele Eladei... Tu ai plâns, Maria... Am... am dormit prost. Pe mine nu mă duci. S-au... s-au arătat iar? întrebă el cu teamă. Iar, unchiule! mărturisește ea istovită. Iar! Doamne!... Iar?... În ultimul timp, tot mai des, îngână ea, sleită, agitându-se de colo-colo. Am sărit din somn țipând. Ce coșmar! Eram lac de sudoare... Singură, în întuneric, cu candela și umbrele de pe pereți. Am aprins toate lumânările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Femeile își smulgeau părul, își striveau la sân pruncii ce țipau... Și lacrimile șiroiau pe obraji: "Fecioară!! Nu ne lăsa!! Nu ne părăsi!! Mântuiește-ne!! Apără-ne!! Salvează Orașul Sfânt!! Nu!! Nu se poate ca Minunea Lumii să moară!!" Țamblac, istovit, cu tristețe, răpit amintirilor: Și, iată că s-a putut! După săptămâni de asediu, de luptă disperată pe ziduri, cei câți mai rămăsesem am căzut. Constantinopolul a murit în zori. Cumplitul Mahomed a dat orașul pe mâna bașbuzucilor. Trei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce nu se vor întoarce blestemul acestui pământ robit asupra lor cadă!! Ați plecat?! Țăranii se îmbulzesc de plecare, uită să se mai ploconească. Se grăbesc, nu care cumva Măria sa să se răzgândească. Ștefan a rămas singur, cu boierii... E istovit, pustiit, simte că i se taie picioarele, se sprijină de țeava tunului, oftează mai-mai să-și dea duhul și încet, răgușit, întreabă: Ei, acu că mi s-a zburătăcit oștirea, ce-i de făcut, boieri dumneavoastră? V-ați înghițit limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cerut -, să rămână acolo, ca să acopere retragerea... Am vrut să rămân cu ei, împreună, cu sabia, acolo, la Valea Albă... Nu m-au lăsat!... M-au târât! Răcneau: "De piere Ștefan, piere Moldova!!! Pleacă!!! Fugi!!! Fugi!!!"... Și am fugit! oftează istovit, răgușit. Ca un șobolan! Am fugit!... Și ei... ei, apărându-ne... au căzut, acolo, cu sabia în mână... au pierit acolo, până la unu' au pierit... cu sabia... Floarea oștirii mele... îngână Ștefan, sleit, lac de sudoare, cu ochii în pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de muncă, venea la bunica și se plângea. Bunica îi aducea aminte că n-a vrut să învețe carte, ca ceilalți frați ai lui. Îi reproșa bunicii: „De ce nu m-ai dat și pe mine la școală
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trebuit să dau explicații și pentru calul cu care am ajuns. Totul s-a rezolvat, dar la mai puțin de o oră, locotenentul Neculai Trufașu m-a luat cu el să mergem prin pădure pentru ca să inspectăm posturile de pază. Deși istovit și de oboseală dar și de emoții, am mers. Nu se putea refuza. În adâncul pădurii, pe poteca pe care bâjbâiam în întuneric, am auzit un zgomot de metal care părea a fi mersul unui cal ce venea spre noi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au șanse la concursul următor (a se citi: la alegeri). 6. Retorica autosacrificiului are o contribuție substanțială în menținerea cercului vicios în care ne învârtim de aproape nouă ani. Ea alimentează ideologia care ne face să stăm cu ochii pe istovitul prim-ministru să ne izbăvească de creșterea prețurilor și de concurența produselor occidentale. Nici noi, nici el nu stăm cu ochii pe fișa postului (în cazul rar că aceasta ar exista). Prim-ministrul, la rândul său, stă cu ochii pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mărturisirea te iubesc. Acest drum este străbătut, totuși, până la capăt de confesiunea dragostei care mi-a tulburat fluxul interiorității, este tranzitat, deși încet, într-un final, declarația iubirii mele ciocnind la ușile de suflet ale persoanei iubite precum un călător istovit bate cu ritm de speranță în porțile unui castel unde domnesc muzele fericirii sale. Torentul mărturisirii te iubesc își întâlnește astfel ținta. Conștiința de care m-am îndrăgostit se manifestă precum o individualitate-sferă închisă spre interioritatea propriului spirit. Menținerea în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
să-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de muncă, venea la bunica și se plângea. Bunica îi aducea aminte că n-a vrut să învețe carte, ca ceilalți frați ai lui. îi reproșa bunicii: De ce nu m-ai dat și pe mine la școală
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
trebuit să dau explicații și pentru calul cu care am ajuns. Totul s-a rezolvat, dar la mai puțin de o oră, locotenentul Neculai Trufașu m-a luat cu el să mergem prin pădure pentru ca să inspectăm posturile de pază. Deși istovit și de oboseală dar și de emoții, am mers. Nu se putea refuza. în adâncul pădurii, pe poteca pe care bâjbâiam în întuneric, am auzit un zgomot de metal care părea a fi mersul unui cal ce venea spre noi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prostie! Gândurile mi s-au tulburat, privirea mi s-a pierdut în gol. Câtva timp, greu de apreciat cât, am rătăcit pe alte tărâmuri, în alte timpuri. Am fost în tovără șia altor oameni cu alte mentalități. Ca un om istovit, ca un om căzut în comă, obosit de desnădejde, am privit ca un străin în jurul meu și mi-am zis: „Dacă se reînființează partidul comunist, de ce nu s-ar reînființa și partidul „Totul pentru Țară”, adică Mișcarea Legionară? Ilie Verdeț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care o aveam ca preot și pentru viața celor trei copii mici, m-am lepădat de legionari în decembrie 1956, și după învățătura lor, ar trebui să fiu socotit mai dăunător decât un dușman declarat. Sunt prea bătrân, prea istovit, prea îngenunchiat de cei 45 de ani trăiți în iadul comunist ca să mai pot face ceva. Dar din omul acesta istovit, mai țâșnește această stinsă strigare cu limbă de moarte, pentru adevăr, pentru dreptate, pentru viața neamului românesc atât de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și după învățătura lor, ar trebui să fiu socotit mai dăunător decât un dușman declarat. Sunt prea bătrân, prea istovit, prea îngenunchiat de cei 45 de ani trăiți în iadul comunist ca să mai pot face ceva. Dar din omul acesta istovit, mai țâșnește această stinsă strigare cu limbă de moarte, pentru adevăr, pentru dreptate, pentru viața neamului românesc atât de cumplit lovit. Mă socotesc un vas de lut în care s-a ascuns ceva, iar vasul a fost îngropat . Pericolul nimicirii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în cămașă albă și în pantaloni, fără de surtuc și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără țintă, mormăind poate către sine, sau făcînd gesturi bruște, ori uitîndu-se la trecători, uneori cu ochi goi, și alteori cu priviri de obicei intense și luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu îl fi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
foame (Ingram 1916: 148). Richmond arată în acest sens cele ce urmează: În august 1770 sfîrșitul se apropia. Pentru o săptămînă întreagă a subzistat cu o singură franzelă, uscată, ca să poată ține mai mult; chipul lui a devenit sălbatic și istovit, iar ochii îi ardeau cu o strălucire nefirească. Bolnav și înfometat, s-a dus într-o zi la brutar și a cerut o pîine pe credit; a fost refuzat, iar pe drumul de întoarcere, cu hotărîrea luată ferm, a făcut
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
decenii.” (Sebastian Mocanu) Până când această oribilă nedreptate făcută legionarului român de a ne blama veșnic și a ne ține în ilegalitate într-un moment greu, când Țara răvășită de hoardele și anarhia comunistă se sufoca în geamătul durerilor, și inima istovită a românului sângerează și așteaptă? Țara are nevoie de ajutorul oricărui bun român pentru redresare și supraviețuire. Până când această miopie a nevrednicilor guvernanți? Opriți abuzul, opriți infamia, opriți minciuna, opriți defăimarea legionarului! Legionarul nu a făcut nici o tranzacție de conștiință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în palatele acestei caste continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a românilor, prin biruința nostră, ar schimba numai firma exploatatorilor iar țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică pe noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles, că a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi. Cei jertfiți, neclintită credință, oști îngerești, se zvârcolesc în adâncuri neștiuți, mulți neprohodiți la căpătâi, fără flori, fără lacrimi. În neliniște, o țară stoarsă își încordeză istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care îi sug sângele: „NEOCOMUNISMUL”, scursurile de ieri. Țara a rămas dincolo de noi. Ni se cer noi jertfe. Lanțurile morții ne învăluie cu bezna nărăviților de ieri. Să nu ne afundăm în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Una dintre cele mai cunoscute astfel de povești este cea a tigroacei flămânde. Subiectul ei este următorul: Gautama, într-una din încarnările sale anterioare ca prinț Mahăsattva, s-a dus să se plimbe prin junglă. Acolo a întâlnit o tigroaică istovită, care fătase cu câteva zile în urmă șapte pui. Întrucât nu a putut găsi nici carne, nici sânge cald cu care să-i hrănească, puii erau pe cale să moară de foame. Mahăsattva s-a gândit atunci: „A venit clipa să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se loveau cu picioarele din față. Unul dintre ei era calul meu. Deși atacase curajos, la un moment dat părea că va fi învins. îngrozit, întîi am fugit de la locul luptei, apoi m-am întors pentru a cunoaște rezultatul ei. Istoviți, cei doi foști adversari stăteau tăvăliți pe un rotocol de iarbă și rîdeau unul la altul, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Am încercat mai multe chei de interpretare, dar nici una nu mi se pare a fi cea bună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
simt amenințat! înaintez nesigur, prudent. Nu întîlnesc pe nimeni, dar nici n-aș dori să întîlnesc. Fiecare pas îmi poate aduce o surpriză. Spațiul s-a redus, mă închide, se deplasează odată cu mine. Ajung la redacție cu genunchii țepeni și istovit, de parcă aș fi urcat și coborît un vîrf de munte. Singur în birou, pînă la sosirea celorlalți, mă eliberez cu greu de încordarea nervoasă care m-a însoțit tot drumul. *Aseară, BBC a transmis un documentar despre victimele de la Auschwitz
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
maltratări și Înjosiri din partea militarilor români și germani, chiar și din partea supraveghetorilor lor: „Deși bolnav și prăpădit de pe urma efectelor dramatice pe care șle-am trăitț nu am fost găsit șbunț de internat În spital, cum omenește trebuia, ci «bun de muncă». Istovit, fără un pic de putere fizică, am fost trimis Într-un sat, Georgeni, la muncă. Sub biciu și persecuții, amenințări, Înjurături și apăsări, am muncit două luni - până când autoritățile s-au Îndurat, fiindcă căpătasem prestigiul victimei, să ne trimită acasă
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mintale care face din personajul lui un alienat cu o prezență copleșitoare. Un urs uman care trage de sfoară un urs împăiat și cântă live cu pene de păun pe cap. Rizea și ursul lui trăiesc în pădurea așteptărilor amânate, istovite și de moartea mamei care, fără să apară, e mereu prezentă. Boala familiei M vine din blurarea și transferul dorințelor, din singurătățile făcute leapșa. Fata cea mare a lui Luigi, Marta (Claudia Ieremia alternează perfect autoritatea cu impusa mulțumire de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]