6,016 matches
-
Nu e posibil ca România să fie imaginată ca o țară exotică, aproape necunoscută. O asemenea percepție era explicabilă poate în evul mediu sau la începutul veacului XIX. Ar trebui să existe o cunoaștere mai profundă a culturii române din partea italienilor. Pot judeca mai puțin rolul românilor. Cred totuși că la nivelul instituțiilor culturale române existente în Italia există o eroare de strategie. Ar trebui poate să-și rectifice strategia pentru a penetra mai profund în societatea italiană. Publicul italian e
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
și involuțiile acestei "prietenii dificile". Desigur, ați înregistrat și filtrat și această ultimă campanie politică și mediatică "Români în Italia". Care sunt efectele ei în rândul opiniei publice italiene? În ultimii ani românii au fost descoperiți de către marea masă a italienilor. Nu cred că există cetățean care să nu se fi exprimat pe această temă. Este foarte adevărat că traversăm o fază critică care a determinat măsuri politice, după cum bine se știe (decretul G. Amato). Această criză cred că a fost
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
care se mișcă o masă de oameni este fiziologic să existe o problemă. E inevitabil. E natural. Această problemă nu se rezolvă însă prin măsuri de politică de siguranță, ci prin măsuri economice. Eu nu cred că emigrantul e fericit. Italienii au fost în această ipostază și nu au fost deloc fericiți. Folclorul nostru stă mărturie. Problema trebuie tratată cu măsuri de politică economică națională română, bilaterală și internațională, și cu forme de integrare, nu cu forme ale confruntării și intoleranței
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel nu produce un efect instant în rândurile opiniei publice italiene. Trebuie aduse alte argumente pentru publicul care nu se interesează de lumea intelectuală. Italienii care nu citesc nici măcar o carte pe an vor înțelege poate mai bine dezbaterile privind cauzele emigrării, interesele economice comune celor două state (și aici nu vreau să deschid un front dificil!), conceptul de toleranță. Poate spre marele public se
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
femeie diabolică, floare cu parfumuri senzuale. Tot ce a cântat de-a lungul unei cariere fabuloase și întreținută cu discreție, nu poate fi uitat. O știu în Wagner: Venus, Ortrud, Sieglinde. Mezzosoprană, soprană? O știu în teatrul liric francez (Carmen), italian (Amneris, Eboli). Are pentru toate aceste roluri reprezentări imaginare care îi stimulează cântul; și o tehnică pe măsură. Statura fizică o ajută. E o femeie înaltă, suplă, cu o frumusețe aparte, care pășește pe scenă cu naturalețea harului ei artistic
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
englez, corul Scalei. Aceste transmisiuni radiofonice sunt ocrotite de o gazdă în studioul din București. Acum Luminița Arvunescu, realizatoara permanentă a rubricii Seara de Operă. Prima ei observație, cu totul remarcabilă, referitoare la această versiune care i-a entuziasmat pe italieni a fost "cantabilitatea" dorită și obținută de dirijor alături de orchestra Teatrului Scala, maleabilă și pentru o logică muzicală străină de repertoriile ei consacrate. Acest spectacol a comunicat o muzicalitate patetică, perceptibilă și de către auditorii reticenți la "orgiile" sonore wagneriene. Interpretarea
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
de unde se întoarce cu diploma de inginer. Un fapt interesant, consemnat de N. Steinhardt: la Zürich este coleg cu Albert Einstein. "Einstein era cu un an mai tânăr decât tatăl meu, însă tata avea drept coleg de cameră pe un italian, bun violonist. Einstein, violonist pasionat și el (așa a rămas până la sfârșitul vieții) venea foarte des la ei pentru a cânta sau exersa cu Delpiano, colegul italian al tatii. Tata l-a cunoscut, deci, bine pe Einstein, despre care mi-
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
când l-am însoțit pe tata în Italia. Fostul student era atunci un inginer de mare reputație, care tocmai isprăvise de construit marea gară din Milano. }in minte că ne-a întâmpinat cu multă prietenie. Era volubil ca mai toți italienii, dar și temător a vorbi ca nu cumva să-i fie surprinse asprele vorbe despre Mussolini, pe care nu-l suferea, și despre fascism, socotit de el a fi un fel de operetă ridicolă."1 Revenit în țară, ocupă postul
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
parte tiparele spartane, dieta habotnică la care e supus materialul sonor. Într-un fel avea dreptate Cioran când afirma că "abia după Beethoven muzica a început să se adreseze oamenilor: înainte nu se întreținea decât cu Dumnezeu. Bach și marii italieni n-au cunoscut deloc acea lunecare spre omenesc, acel fals titanism care, de la Surd încoace, alterează arta cea mai pură. Încordarea voinței a înlocuit suavitățile; contradicția sentimentelor, avântul naiv; frenezia, suspinul disciplinat: dispărând cerul (s.a.) din muzică, în locul lui s-
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
Feltrinelli. El este și autorul unei transpuneri în proză a poemului cavaleresc renascentist al lui M. M. Boiardo cu titlul L'Orlando innamorato raccontato in prosa, Einaudi, 1994. După spusele autorului, recenta culegere narativă ar iniția un viitor ciclu, Moravurile italienilor, conținînd "povestea familiei mele, a anilor de școală, a idioțiilor din adolescență, portretele unor celebrități, însemnări despre vacanță, politică, pile, catolicism, sex, fotbal, morală etc." Declarația este la antipod față de ceea ce gîndea Dino Buzzati pentru care, după cum declara într-unul
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
dar există una foarte coerentă de re-branduire - ca să folosesc un barbarism - a criminalilor comuniști. Mă îndoiesc că în Germania putea să apară, la un deceniu și jumătate de la încheierea războiului, pe pagina întâi a marilor ziare fotografia lui Hitler. După cum italienii aveau cu totul alte urgențe decât să readucă în actualitate tâmpeniile lui Mussolini. Ei bine, la noi suntem în preajma relansării cultului lui Ceaușescu, chiar dacă, pe moment, presa vorbește despre dezastrul creat de analfabetul din Scornicești. Astfel de aberații se pot
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
În locul unor asemenea înălțătoare parcursuri, jurnaliștilor portughezi li s-a "oferit" o descindere în pulberea Bărăganului, relatată de d-na Carvalho drept cunoaștere a României profunde. Dânsa încearcă și o aproximare a specificității românilor: "Latini, da - însă nu exuberanți ca italienii, nici extrovertiți ca spaniolii. Sunt mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică: în Diário de Notícias din 11 ianuarie 2007, ambasadorul României înalță drapelul tricolor în fața sediului Comisiei Europene din Portugalia. Motiv de orgoliu special pentru U.S.R.
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
între limite temporale foarte strînse, cu o structură tot liniară, descărnată, pornește de la sonetul petrarchesc Timpul zboară și nu s-oprește o clipă. Expunîndu-l studenților din Geneva, după ce-l alesese în ultimul moment, aparent fără motiv, protagonistul-povestitor, un visiting profesor italian, ajunge - de la un lapsus tipic freudian -, cînd îi venise pe buze un alt nume și nu al iubitei poetului, să rememoreze momentele legate de prima, adolescen-tina-i iubire. Versurilor petrarchești, dislocate pentru un comentariu academic, apoi recompuse - în clasica lecție de
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
iar legile conservării și reproducerii speciei sînt biete ciurucuri conceptuale născute de mintea unor ființe ce au căzut de mult din rangul celest al creaturilor divine. Cît despre dogma egalității bărbatului cu femeia, aici dezgustul lui Evola e complet: pentru italian, o mai periculoasă negare a prăpastiei de netrecut între cele două sexe nu putea fi născocită decît de diavol, și asta fiindcă rostul acestei egalizări ideologice este ștergerea unor diferențe fără de care atracția dintre sexe nu ar exista. Potrivit lui Evola
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
prin aruncarea peste bord a trăsăturilor inferioare. Nu e nevoie de cine știe ce fler ca să intuiești că filozofia lui Evola este prelungirea unei viziuni religioase ce nu are prea multe puncte de legătură cu viziunea evoluționistă. Cel mult poți spune că italianul prelucrează evoluționismul atît cît are nevoie pentru a salva valabilitatea teoretică a propriei sale viziuni. De aici aerul fermecător, de eretic modern, cu care Evola, angajat definitiv în cruciada sa spirituală, se îndîrjește să-și apere propria teorie.
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
pe un nor psihologic a cărui principală sursă este un alt mare imperiu, dar de data aceasta unul care nu mai este al zeilor, ci al oamenilor: imperiul mediatic. Sus empireu, jos imperiu. Și întrucît Pasolini e italian, și întrucît italienii trăiesc cu complexul fascismului interbelic, totalitarismul la care autorul nostru se referă mereu e fascismul. Mai mult chiar, Pasolini folosește termenul de "fascism" ca sinonim pentru totalitarism, ajungînd să spună un lucru prin care negreșit le-a dat contemporanilor un
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
Pauker; cu o amabilitate cam afectată, o întreabă dacă e mulțumită de liceu.6- Am fost la un concert, la Knut Anjou, secretarul legației suedeze. Am dat acolo de Gerbore, ministrul Italiei (fasciste, raliat guvernului Badoglio). Mi-a spus că italienii nu mai sunt aici decât simpli spectatori. în ce-l privește, unica sa misiune e aceea de a salva interesele italiene și nu de a ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
ajuta țările estice să-și făurească un destin. Așa încât singura lui preocupare sunt societățile italiene; ca atare nu încurajează nici o manifestare italiană. Și totul spus cu o ușoară notă de zeflemea. Ba chiar îmi explică: "Francezii sunt mai puțin ironici, italienii mai puțin agresivi!" începutul lui martie - Am primit o nouă repartizare: director al Institutului Francez din Stockholm. Plecăm peste două săptămâni, prin Constanța și Mediterana, spre Franța. Cu trei zile înainte de plecare am o discuție cu Sandu Rosetti 7, profesor
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
eterni ai culturii române, Eminescu și Petru Creția. Și acest lucru nu este un început, cunos-cîndu-se de-a lungul timpului că de marile valori ale culturii române în Italia s-au ocupat și la alte universități importanți oameni de cultură italieni, ca Rosa Del Conte, de exemplu care are importante studii asupra vieții și operei eminesciene, sau acum Bruno Manzone sau Marco Cugnio, traducători ai unor importanți scriitori români în limba italiană. Oprindu-mă la cele două cărți primite, ca o
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
ne privește pe noi românii, o astfel de legitimare ca națiune prin valorile noastre culturale, nu la inițiativa guvernanților români - care găsesc altfel de căi pentru elucidarea mizeriei, prin eventuale cumpărări de "gulaguri" în deșert -, ci la cea a unor italieni, profesori la o universitate din peninsulă, ne putem da ușor seama că evenimentele iscate de pegra societăților în consonanță cu politicienii vremii sunt de mai mare rezonanță decît cele provocate de o elită care, cu forțe mici, încearcă să mențină
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
poate n-o să ne mai fie rușine să fim "oameni" ai acestor locuri, așa cum a afirmat recent Mircea Cărtărescu, pe bună dreptate, în două editoriale, unul într-o revistă din Italia, și altul într-un ziar din România. Concluzionînd, "atacurile" italienilor, de acest fel, menționate în prezentul articol, ne onorează. Celelalte ne pun pe gînduri și ne trimit cu sute de ani în urmă, să vedem unde am greșit și dacă toleranța noastră ca națiune, într-un spațiu gata oricînd să
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
pe la sfârșitul lunii octombrie 2007, o bombă românească explodă în Italia. Pe prima lor pagină ziarele și la cele mai importante programe de știri televiziunile anunțară odioasa crimă a unui român de etnie rromă care o ucisese pe soția unui italian de rang înalt. Era ultima verigă a unui lanț de infracțiuni de care se făceau vinovați românii din Italia și cum, acolo, campania electorală era în toi, cazul fu un nesperat prilej pentru partidele aflate în joc de a lua
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
și de fiecare dintre ei, fie că se aflau în Cizmă, fie în România. Vânătoarea de vrăjitoare aduse cu ea injurii, răzbunări, expulzări. Nici o lege comunitară în apărarea proscrișilor nu se dovedi suficient de puternică pentru a stopa tăvălugul urii italienilor față de români și a da o undă de speranță celor brusc dezeuropenizați. Totuși, Uniunea Europeană, prin eminențele sale cenușii, sesiză adevărata față a problemei: umanitarismul și deschiderea ei riscau să intre în colaps dacă asemenea acte care contraveneau încurajatoarelor și oarecum
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
lor de adopție o prosperitate de invidiat. Atribuțiile organelor de ordine fură sporite, ca și privilegiilor lor. Educația primi bani mai mulți, noua sinteză a poporului român de acasă cu poporul român de afară dădu semne de reușită și antipatia italienilor și a altor popoare se prefăcu în autoreproș, apoi într-o duioasă compătimire a celor pe care-i urâseră atât de mult și în cele din urmă chiar în invidie. Un soi de comunism controlat, neateu și pluripartinic ajunse la
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]
-
revolte împotriva poporului român. Căruia i se spuse că ar trebui să plece. Numai că poporului român căruia i se cerea să plece i se răspunse că i s-a asigurat totul în România ca să rămână acolo. Pentru că între timp italienii aplică și ei programul și ai lor se întorc la rându-le acasă, iar spaniolii de afară se întorc și ei în Spania și în general toți se întorc pe la casele lor și nu vor să-i găsească acolo pe
Lumina apusului by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/9043_a_10368]