1,279 matches
-
Francisc I își au originea în lupta care opune, pînă în 1559, Casa de Franța Casei de Austria. În interior, Francisc I și Henric al II-lea întăresc puterile regelui, favorizează succesul Renașterii, dar nu pot împiedica răspîndirea calvinismului. Războaiele italice și lupta contra Casei de Austria Războaiele pentru Napoli și Milano. În 1483, la moartea lui Ludovic al XI-lea, fiul său Carol al VIII-lea, care îi succede, nu are decît 13 ani și puterea este exercitată de sora
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el îi restituie lui Maximilian de Habsburg, soț al fiicei lui Carol Temerarul, Artois și Franche-Comté, și lui Ferdinand de Aragon, Roussillon și Cerdagne. El cedează astfel prada în aparență, dar întreprinderea este aparent ușoară ținînd cont de dezbinarea peninsulei italice, și tentantă prin bogăția și prin strălucirea civilizației sale. În 1494, sub pretextul morții regelui din Napoli, prinț al casei de Aragon, Carol al VIII-lea trece Alpii, intră triumfal în Milano, Florența, Roma și, în sfîrșit, în Napoli, unde
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un echilibru pare să se stabilească în peninsula italică, cu francezii la Milano și spaniolii la Napoli. Francisc I și Carol Quintul. Trei ani mai tîrziu, în 1519, la moartea împăratului Maximilian, nepotul său Carol este candidat la coroana imperială. Or el este nu numai moștenitorul Casei de Austria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îi consideră pe autorii greci și latini nu numai maeștri ai gîndirii, ci și modele de compoziție și de stil cu care se străduiesc să rivalizeze. Renașterea artistică. Pe plan artistic, Franța este pătrunsă de influența italiană chiar înainte de Războaiele italice, care nu vor face decît să accelereze fenomenul deja amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a-l scuti de acest impozit. Drept latin (statut de). Cetățeanul cu drept latin are aceleași drepturi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a-l scuti de acest impozit. Drept latin (statut de). Cetățeanul cu drept latin are aceleași drepturi civile ca un cetățean roman, dar are drepturi politice restrînse: poate vota, dar nu poate fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rurală și orașul,166 Tensiunile sociale, 167 Documente: 1. O familie sub Vechiul Regim, 167 2. O criză economică sub Vechiul Regim 14. Secolul al XVI-lea, de la Carol al VIII-lea la Henric al II-lea (1483-1559), 172 Războaiele italice și lupta contra Casei de Austria, 172 Războaiele pentru Napoli și Milano, 172 Francisc I și Carol Quintul, 174 Henric al II-lea și pacea de la Cateau-Cambrésis, 175 Întărirea autorității regale sub Francisc I și Henric al II-lea, 176
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
discursului direct / 173 5. De la absența ghilimelelor la discursul direct liber / 176 13. Discursuri indirecte, forme hibride / 181 1. Discursul indirect / 181 2. Forme hibride / 183 3. Discursul indirect liber / 185 4. Rezumatul cu citate / 188 14. Modalizare autonimică, ghilimele, italice / 191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Discursuri indirecte, forme hibride / 181 1. Discursul indirect / 181 2. Forme hibride / 183 3. Discursul indirect liber / 185 4. Rezumatul cu citate / 188 14. Modalizare autonimică, ghilimele, italice / 191 1. Autonimie și modalizare autonimică / 191 2. Utilizarea ghilimelelor / 195 3. Italicele / 202 15. De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
text pot apărea și comentariile locutorului asupra propriei vorbiri, care însă nu se situează la același nivel: "Paul se găsește, dacă putem să spunem așa, într-o mizerie extremă", "Rosalie (ce mai nume!) îl iubește pe Alfred". Aici fragmentele în italice se raportează la ceea ce le înconjoară, dar apar în același timp inserate în frază. Această dezvoltare liniară se desfășoară în condiții diferite și depinde de existența unui singur enunțiator, care controlează enunțul de la început pînă la sfîrșit (enunțul monologal dintr-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trecut în Sierra Nevada, odată cu decepția ocupării locului șase. Va învăța lecția de astăzi. Și apoi, veți vedea, va cîștiga unul din cele două slalomuri de la Cupa mondială. L'Équipe, 17 ianuarie 1997 Acest text, în care am scris cu italice elementele care au o marcă deictică, se organizează în jurul situației de enunțare: un "eu" implicit se adresează unui "voi" care este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
critică. Libération, 20 ianuarie 1997 După Claude Leclerc, crearea unui plan de economii pentru pensie vine la țanc pentru a rezolva criza demografică care va începe din 2005-2007. Le Monde, 4 martie 1997 Elementele pe care le-am scris cu italice intră în categoria mai vastă a modalizatorilor cu ajutorul cărora enunțiatorul poate, pe parcursul discursului său, să comenteze spusele sale. Modalizatorii au și alte funcții decît cea de a trimite la discursul altcuiva: poate, evident, probabil, din fericire, se pare, oarecum etc.
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebuie să îndeplinească două exigențe privitoare la cititorul său: - să indice că a fost un act de vorbire; - să marcheze granița cu discursul citat. A doua exigență poate fi satisfăcută prin diverse mijloace, mai ales tipografice: două puncte, liniuțe, ghilimele, italice, toate au rolul de a delimita vorbirea citată. Prima exigență este satisfăcută cel mai adesea prin: Verbe al căror semnificat indică faptul că este vorba de o enunțare - plasate înainte de discursul direct: Hilary Clinton protestează împotriva divorțurilor ușoare: " ... " Libération, 20
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care putem presupune că restituie conținutul vorbelor lui Kailash și nu literalitatea lor. Textul stabilește, astfel, o distincție clară între acest tip foarte particular de discurs direct, fără marcă tipografică, care redă substanța vorbelor citate, și "adevăratul" discurs direct, cu italice și între ghilimele de la sfîrșitul textului: acesta din urmă pretinde restituirea cuvintelor pronunțate de persoanele citate. Enunțiatorul generic Să analizăm acum un fragment de editorial în care absența ghilimelelor pare, de asemenea, legată de caracterul non-literal al cuvintelor citate: Toți
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
meu... "Eu ... și ceilalți", subliniază Joel-Yves Le Bigot, președinte al Institutului copilului, care realizează, în fiecare an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
an, un "barometru" al tinerilor de 15-25 de ani. Le Monde, 30 septembrie 1987 Spre deosebire de a doua frază care poartă toate mărcile discursului direct (italice, ghilimele, verb introductiv), prima nu poartă mărcile discursului raportat: nu există verb introductiv, ghilimele sau italice. Nimic nu o distinge de o frază asumată de enunțiator. Totuși, cititorul familiarizat cu societatea franceză actuală va identifica un discurs raportat. Este vorba de discursul direct liber, adică un discurs care are proprietățile lingvistice ale discursului direct, dar fără
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
foarte bine să o împărtășească. 2. Forme hibride Insulele În fraza următoare: La Dublin, la sfîrșitul anului 1996, Dl. Chirac a declarat că euro este necesar "muncii și creșterii". Le Monde, 4 martie 1997 enunțiatorul care citează a izolat cu ajutorul italicelor și a ghilimelelor un fragment pe care îl utilizează și îl citează în același timp. Avem de a face cu o formă oarecum hibridă: chiar dacă este vorba de un discurs indirect, el conține și cîteva cuvinte ale enunțiatorului citat. Fragmentul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
hibridă: chiar dacă este vorba de un discurs indirect, el conține și cîteva cuvinte ale enunțiatorului citat. Fragmentul astfel atribuit enunțiatorului discursului citat primește numele de insulă textuală sau insulă enunțiativă. În cazul nostru, insula este indicată cu ajutorul ghilimelelor și al italicelor procedeu frecvent întîlnit în presă. Există și cazuri în care se folosesc numai italice sau numai ghilimele. În acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu este asumată de către
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțiatorului citat. Fragmentul astfel atribuit enunțiatorului discursului citat primește numele de insulă textuală sau insulă enunțiativă. În cazul nostru, insula este indicată cu ajutorul ghilimelelor și al italicelor procedeu frecvent întîlnit în presă. Există și cazuri în care se folosesc numai italice sau numai ghilimele. În acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu este asumată de către raportor. Discursul direct cu ajutorul lui "că" Putem identifica frecvent DD după introductori de DI
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Alençon îl cunoaște deja, pentru că acolo a început, acum 31 de ani...37 În jurul mesei, cele două fiice, de 20 și de 11 ani, își repetă lecțiile ascultînd trista povestire de la Moulinex. Le Parisien, 21 februarie 1997 Am notat cu italice un fragment pe care l-am putea interpreta ca fiind DIL. Nu este vorba de DD, pentru că nu sînt ghilimele și pentru că este scris la persoana a treia ("ea"); nu este nici DI, în absența unui verb urmat de o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
puștanii își cer porția lor de televizor, după care vor merge la culcare, promit. Iar acum, o alegere dificilă [...] Libération, 25 octombrie 1994 Verbul ("cer") semnalează faptul că există comunicare; el anunță fragmentul pe care noi l-am pus în italice. Fragmentul respectiv nu poate fi atribuit enunțiatorului; el aparține în mod cert vorbirii copiilor; nu poate fi considerat nici DD pentru că este scris la persoana a treia (copiii ar fi spus "eu" sau "noi"). Această utilizare a DIL este caracteristică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
uniforma soldatului care își efectuează stagiul militar și, astfel, a pus pe Tsahal "un semn de infamie greu de șters", comentează editorialistul. Le Monde, 3 ianuarie 1997 Acest tip de discurs raportat este de obicei semnalat printr-un cumul de italice și ghilimele. Avem de-a face cu rezumatul unui text al cărui original nu apare decît prin fragmente pe parcursul discursului. Fără ghilimele, nimic nu ar deosebi cuvintele din textul original de cuvintele jurnalistului, pentru că fragmentele citate sînt integrate sintactic în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
exacte, a obiectivității, care face ca vocea discursului care citează să fie cît mai discretă. Nu este însă și cazul narațiunii literare, care are ca scop întîlnirea punctelor de vedere ale unui narator și ale personajelor. 14 MODALIZARE AUTONIMICĂ, GHILIMELE, ITALICE 1. Autonimie și modalizare autonimică Autonimia Am întîlnit deja ghilimelele în cazul discursului direct: plasînd ghilimelele de o parte și de alta a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
varietate de categorii și construcții: "oarecum", "fie-mi iertată expresia", "dacă pot spune așa", mai degrabă", "adică", "pentru a vorbi ca X", "ar trebui să spun", "în sfîrșit", "în toate sensurile cuvîntului" etc. Ea poate, de asemenea, să implice grafia: italice, ghilimele, puncte de suspensie, paranteze, liniuțe. În capitolul de față ne vom ocupa de ghilimele și, într-o mai mică măsură, de italice. Tipuri de modalizări autonimice J. Authier-Revuz clasează comentariile enunțiatorului despre propria enunțare (ceea ce ea numește "non-coincidențe ale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebui să spun", "în sfîrșit", "în toate sensurile cuvîntului" etc. Ea poate, de asemenea, să implice grafia: italice, ghilimele, puncte de suspensie, paranteze, liniuțe. În capitolul de față ne vom ocupa de ghilimele și, într-o mai mică măsură, de italice. Tipuri de modalizări autonimice J. Authier-Revuz clasează comentariile enunțiatorului despre propria enunțare (ceea ce ea numește "non-coincidențe ale spuselor") în diverse categorii: - non-coincidența în interlocuțiune, atunci cînd modalizările autonimice indică o distanță între coenunțiatori. Ea se exprimă cu ajutorul formulelor de tipul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]