1,762 matches
-
este! Dumnealui are dreptate! se amestecă nepoftit și Vierme. Am citit și eu, sunt lipite peste tot, de trei zile, afișele cu expoziția intinerantă de artefapte istorice, de la Muzeul de Artă, de pe bulevard. Ține doar până marțea viitoare. Se zice itinerantă și artifacte! îl corectează afabil Dănuț. În altă ordine de idei, Boss, încă mai ești capabil să mă uluiești: nu mi te închipuiam, în veci, pasionat de medievalistică! Muzeul de Istorie este, de vreun an și ceva, închis pentru consolidare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
în care nu se poate epuiza pe sine și în călătorie spre o destinație despre care poartă în inimă o mărturie esențială. Destinația, chiar dacă-l împinge într-o căutare continuă, îl așteaptă dincolo de «curba zilelor». Atitudine simbolică, atitudine hermeneutică, condiție itinerantă, toate acestea sunt unite în mod structural: activitatea simbolică considerată din perspectiva temeiurilor sale existențiale ne descoperă statutul aceluia care, implicat într-un context, se angajează să-l interpreteze și, în această atitudine, trimite la o realitate al cărei sens
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
-ți povestesc vreodată aventurile din 13 martie, din 8 noiembrie, și toate câte au mai urmat? Sunt întîmplări prea intime, Ivan, care m-au făcut și m-au desfăcut, și m-au făcut din nou, așa cum mă vezi acum, filozof itinerant, ținîndu-ți de urât cât s-o mai îndura de noi Dumnezeu și brandturile voastre, car nous sommes foutus, Ivan, il n'y a plus d'espoir. Nous sommes tous foutus! Ca într-o nuvelă celebră, pe care încă n-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
instructiv educativă. Instituția muzeală implică o relație permanentă între patrimoniu, personal specializat și public. Evident că un muzeu nu poate funcționa fără existența unui patrimoniu, în principal la nivelul expoziției de bază, precum și în cadrul celorlalte categorii de expoziții (temporare și itinerante), fără existența unui personal competent, specializat în colecționarea, cercetarea și catalogarea pe criterii științifice a patrimoniului. Existența și permanența acestui patrimoniu depind în primul rînd de intervenția specialiștilor în domeniul conservării restaurării, în scopul readucerii obiectului la viață, al păstrării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
instituțiile de învățămînt și cercetare afiliate muzeului 39. În majoritatea cazurilor complexele sînt asociate marilor aglomerații urbane, avînd avantajul unui flux constant de vizitatori și posibilitatea oferirii unor servicii diversificate. Organizează expoziții temporare și dispun de spații modulate pentru expoziții itinerante sau cu o tematică deosebită care necesită proiecte speciale avînd în vedere caracterul interactiv al manifestărilor. Oferta este îndreptată către genuri diferite, punînd în valoare arta contemporană sau elemente ale științei și tehnologiei. În Franța, aceste centre alocă 70 % din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzeul este agent al socializării. Aceste expoziții temporare facilitează întruniri ale publicului, schimburi directe de informații, definiri și reconstrucții ale realității, ale apartenenței la anumite grupuri sau norme sociale. Expozițiile temporare de mare amploare devin autentice rețele de comunicare. Expozițiile itinerante, prin mobilitatea lor, înlesnesc accesul la informație. Sînt forme dinamice de transmitere a mesajului estetico-cultural în cîmpul activităților muzeale. Raritatea sau unicitatea obiectului de patrimoniu, indiferent de tipologia muzeului devin prezente în spații diverse, în unele cazuri neconvenționale și pentru
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
indiferent de tipologia muzeului devin prezente în spații diverse, în unele cazuri neconvenționale și pentru un public din ce în ce mai numeros. În plină eră postmodernă, într-un moment încă tulburat de provocările anilor '60 prin celebra formulă a "muzeului fără ziduri", expoziția itinerantă țintește către publicul virtual; specialiști, cercetători, studenți, elevi, amatori, categorii sociale defavorizate, persoane cu handicap, dezbătînd cele mai variate teme; de la ample retrospective de autor, sau școli artistice, la formule ce aduc în atenție politicile sociale și comunitare, populația și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
controlul social. Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic și angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții. Se poate afirma că expozițiile itinerante au reformulat noțiunea de muzeu și în subsidiar pe aceea de reprezentare imagistic ideatică. PUBLICUL ȘI FORMAREA CONȘTIINȚEI PATRIMONIULUI Analizînd funcțiile generale și specifice ale muzeului, putem observa că una din problemele fundamentale ale funcției de conservare restaurare este cea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
control, prin refuzul de a urma planul de expunere"5. Așa cum se preciza și în cuprinsul primului capitol al studiului, muzeul ca instituție socială este un mediu favorabil socializării, prin toate formele sale de manifestare (expoziție de bază, temporară sau itinerantă) și se înfățișează în fața unui public extrem de variat. Însă acest public prezintă aceleași caracteristici: descoperă în permanență, învață, ia atitudine, acționează, integrîndu-se alături de ceilalți membri în cadrul activităților. Individul nu se poate izola de restul societății și chiar dacă este înclinat să
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unor activități de predare învățare evaluare. Este evident că în bună măsură aceeași situație apare și în cazul instituțiilor muzeale. Muzeul accede în cotidian, în societate prin formule expoziționale inovatoare. Spațiul tradițional, consacrat, de etalare devine complementar activităților temporare și itinerante. Cotidianul ne oferă însă și imaginea "cosmetizată" a culturii, într-un atrăgător "ambalaj publicitar" în finalitatea sa comercial ce altereză statutul cultural al societății. Cercetări sociologice în domeniul educației efectuate în ultimii ani în țara noastră au surprins tendința tinerilor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
-lea î.C., protopărinții regatelor care în mileniul I se vor numi Israel și Iuda pot fi considerați locuitorii originari ai Palestinei alături de alte grupuri sociale ce nu aparțineau economiei urbane din perioada Bronzului Târziu (hapiru sau grupurile de păstori itineranți). Începutul mileniului I î.C. marchează o schimbare în condiția izvoarelor pe care le avem la dispoziție, deoarece povestirea biblică are un contur mai precis. Conform narațiunii biblice, Saul ar fi fost ales regele lui Israel pentru a se opune
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a crescut la Nazaret. De la Iosif a învățat meseria de tâmplar. Viața publică a lui Isus La vârsta de treizeci de ani Isus a fost botezat de Ioan Botezătorul. Apoi, s-a arătat opiniei publice ca un fel de predicator itinerant. El vestea celor săraci mesajul mântuirii, prizonierilor libertatea, celor mâhniți bucuria. Îi făcea pe oameni să înțeleagă: eu sunt Mântuitorul pe care îl așteptați. Eu vă împac cu Dumnezeu și pe unii cu ceilalți. Ca semn că spunea adevărul, a
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
4, a unui apel lansat de grupul belgian din jurul revistei 7 Arts și prezentat cu ocazia Expoziției de artă de la Paris. Protestînd față de marginalizarea/excluderea artei noi, grupul milita pentru o colaborare mai susținută între reprezentanții diferitelor avangarde europene (expoziții itinerante, cărți realizate în colaborare etc.). Acuzînd la rîndul lor administrația pentru cultură din România că, la aceeași expoziție, a promovat doar reprezentanți ai artei tradiționaliste autohtone, integraliștii își exprimă „adeziunea deplină” la inițiativa belgiană: „Considerăm oricum necesar, ca o legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ideologia mesianismului național realizîndu-se sub semnul „umanismului socialist”. În plus, noua politică culturală „integratoare” a regimului Ceaușescu vădea o preocupare specială pentru „imaginea României în lume” (și, cu precădere, în Occident), scriitorii servind în acest sens ca „vitrine” și „ambasadori itineranți”. În cadrul „valorificării moștenirii culturale a trecutului”, recuperarea clasicilor interbelici devine sarcină de plan, realizată cu respectarea specificității/autonomiei esteticului, dar în acord cu „comandamentele” ideologice oficiale. Sîntem într-o perioadă de vogă europeană a literaturii absurdului, iar referința la aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la căsătorie și la urmași... Urcă la rîndu-i bombănind pentru sine. Nu vedea cum s-ar mai fi putut dispensa de căpoasa asta de bretonă și nici nu vedea cum putea integra acest delicios parametru În viața lui de polițist itinerant. * * * În zilele care urmară, insula fu redeschisă publicului și se instală o vreme de vară care Încurajă afluxul turiștilor. Lands’en, turtită sub un cer albastru uniform, plutea nemișcată pe o mare cumințită, care se mulțumea să scalde blînd picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
femeile ca pe niște ucenice autentice ale lui Isus: îi slujeau la masă (este sensul restrâns al termenului diakoneo) și erau preocupate ca nimic să nu-i lipsească (este sensul mai larg al termenului diakoneo) în timpul vieții sale de evanghelizare itinerantă. În ceea ce îi privește pe cei doisprezece, evanghelia nu folosește niciodată expresia „slujeau” lui Isus. Conform evanghelistului Lc 8,1-2, împreună cu Isus stau cei doisprezece apostoli și femeile. Unul din scopurile lui Isus în alegerea celor doisprezece era acela de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Andronic. Este important să subliniem faptul că acești doi tovarăși în apostolat l-au precedat pe Paul în a adera la Evanghelie, a cărei propagatori emeriți, apostoloi, s-au afirmat. Este vorba de sensul larg de misionari, de evanghelizatori itineranți, termen preluat uneori din termenul apostoloi, care în sens puternic îi desemnează pe cei doisprezece și pe Paul. Dacă Iunia era o femeie, unei femei, în mod surprinzător, Paul îi recunoaște titlul onorific de apostol al lui Cristos și suferințele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
jurisdicție asupra conspirațiilor, crimelor împotriva statului, amenințărilor la ordinea publică, si a crimelor comise de evrei 54. În timpul secolului al XV-lea puterile sale au crescut constant pe seama instituțiilor existente pentru administrarea justiției, mai ales a instanțelor celor trei rectori itineranți străini: Podestà, Căpitanul Poporului și Executorul Ordonanțelor Justiției, care a fost abolita în 143555. O lege florentina din 1478 descria autoritatea Celor Opt de a exercita puteri depline: "în hotărârea, condamnarea, și închiderea [cazurilor] în orice mod sau formă, după cum
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
-i reînnoiește din interior, persoanele consacrate învață să se deschidă firesc unele față de altele, înlesnind acele relații ce le ajută pe fiecare să crească și să se maturizeze în baza propriului potențial transcendent. Capitolul 5 ITINERARII PSIHO-EDUCATIVE PENTRU O «FERICIRE» ITINERANTĂ Fericirea nu este o chestiune prefabricată, ci este un drum de viață. În viața consacrată fericirea este un itinerar care cere implicare din partea persoanelor și care le motivează să progreseze pentru a se conforma din ce în ce mai mult proiectului vocațional pe care
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
dar, mai ales, este chemat ca fiu la însăși comuniunea cu Dumnezeu și la împărtășirea fericirii Lui”. Acest drum existențial are o valență profund educativă, deoarece pregătește la întâlnirea mereu nouă cu misterul celuilalt. Criteriul care redă unitate acestui proces itinerant este dat nu atât de mulțimea fericirilor, mai mult sau mai puțin trecătoare și pe care individul le poate experimenta, ci este dat de scopul ultim care este întâlnirea bucuroasă cu Dumnezeu. „Încă de la nașterea sa, omul este invitat la
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Centru (51 de orașe) și Sud (43 de orașe); − concentrarea investițiilor străine directe în jurul orașului București (Regiunile București Ilfov, Sud-Est), cu efecte de difuzare a creșterii în zonele învecinate; − resurse turistice diversificate în toate regiunile, incluzând orașe culturale, SPA, turism itinerant sporturi de iarnă și extreme în toate regiunile; • puncte slabe: − grad ridicat de dependență de agricultură în toate regiunile, în special în Nord-Est, Sud și Sud-Vest; − semnale clare de creștere a disparităților socioeconomice în zone tradițional subdezvoltate ale țării; − infrastructura
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
37 2.2. În țara noastră... 43 2.3. De la teorie la practică 50 Capitolul III Școala incluzivă sau școala pentru diversitate 57 3.1. Elevii 60 3.2. Educatorii/Profesorii 66 3.3. Familia 71 3.4. Cadrul didactic itinerant (peripatetic teacher) și cadrul didactic de sprijin (support teacher) 73 3.5. Școala și conducerea/managementul școlii incluzive 79 Capitolul IV Particularități ale proceselor psihice și Învățarea de tip școlar la elevii cu cerințe speciale 89 4.1. Procesele psihice
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de care să beneficieze atât copiii/elevii integrați, cât și colectivele didactice din școlile În care are loc integrarea. Unul dintre serviciile specializate necesare În integrarea educațională a copiilor cu cerințe educative speciale este realizat de cadrele didactice de sprijin/itinerante. Domeniile integrării școlare pentru copiii cu cerințe educative speciale sunt: - domeniul instituțional - școli pentru toți copiii, reglementări legislative, servicii de sprijin; - domeniul curriculumului școlar - delimitări ale curriculumului comun, de bază, diferențiat, adaptat; - sistemul unitar de formare a personalului didactic. Integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
specialiști și cadre didactice (activități de consolidare a conținuturilor prezentate la orele de curs, lecții particulare cu rol compensator-recuperator etc.); - plasarea În clasa obișnuită și asigurarea unui serviciu educațional de sprijin la anumite discipline de către un cadru didactic specializat (profesorul itinerant și/sau profesorul de sprijin); - plasarea În clasa obișnuită și extragerea copilului pentru anumite activități desfășurate În afara spațiului clasei de către cadre didactice specializate, În raport cu resursele și cerințele individuale ale copilului integrat; - Înscrierea Într-o clasă obișnuită, cu frecvență parțială, și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
după posibilități, de acele categorii de servicii solicitate de natura cerințelor educative speciale pe care le prezintă, numite și servicii educaționale de sprijin. Acestea sunt: - activități de Învățare individualizată desfășurate sub Îndrumarea unui profesor de sprijin, a unui profesor/Învățător itinerant, În colaborare cu Învățătorul/profesorii clasei; - activități de evaluare și de adaptare curriculară desfășurate de către profesorul de sprijin, de profesorul/Învățătorul itinerant În colaborare cu Învățătorul/profesorii clasei; - activități de intervenție recuperatorie individualizată (terapie logopedică, kinetoterapie, terapie cognitivă, consiliere psihopedagogică
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]