2,793 matches
-
Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis", British Journal of Political Science, 5, 1975, pp. 231-248; S. Bartolini, The political mobilization of European left, 1860-1980: the class cleavage, Cambridge University press, Cambridge,2000, pp. 24-30. 6 Țările implicate în conflictul iugoslav nu sunt analizate aici: repercursiunile luptelor armate încă modelează înfruntările politice și reprezintă deocamdată un obstacol în calea structurării altor clivaje. Țările baltice sunt și ele în aceeași măsură ținute în marginea analizei din cauza particularismului lor istoric pronunțat: înglobarea lor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cinci volume, Berlin, 1912-38. 5. Această afirmație este valabilă pentru opera lui Aleksandr Veselovski, scrisă în deceniul al optulea al secolului al XIX-lea; studiul publicat ulterior de J. Polivka cu privire la basmele rusești; precum și scrierile lui Gerhard Gesemann privind epica iugoslavă (de pildă, Studien zur siidslavischen Volksepik, Reichenberg, 1926). Vezi instructivul studiu scris de Margaret Schlauch, Folklore in the Soviet Union, în Science and Society, VIII (1944), pp. 205-222; Stith Thompson, The folktale, New York, 1946; Vladimir I. Propp, Morfo-loghia skazski, Leningrad
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1991, cu toate că anumite tendințe disparate erau vizibile de ceva vreme. Sub regimul rus postcomunist care a urmat, nivelul de trai a scăzut dramatic, aproape jumătate din activitatea economică derulându-se la negru și în afara controlului sau a reglementării statului. Regimul iugoslav a făcut implozie aproape la fel de rapid în 1990-1991. Avatarurile unei mari părți a elitei politice italiene între anii 1991 și 1994 în urma avalanșei de dezvăluiri despre practici corupte reprezintă un alt caz interesant, cu toate că regimul propriu-zis nu a făcut implozie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pacte nu au astfel de consecințe 15. Tranziția "impusă" pe care Karl și Schmitter o identifică în tranziția sovietică este, credem noi, mai corect să fie considerată implozie a regimului. La fel, în vreme ce Karl și Schmitter văd în dezintegrarea regimului iugoslav o ilustrare a celei de-a patra modalități, modalitatea "reformatoare", evenimentele care au avut loc de la momentul în care ei și-au construit tipologia indică mai degrabă o implozie. În sfârșit, o serie de cazuri pe care ei le evaluează
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
colegilor mei, fericiți că „arogantul” ins care citea titluri necunoscute multora sau se retrăgea, cu Încă vreo doi-trei, ascultând de pe greoaiele discuri de ebonită „simfonii și concerte” plicticoase, era pus la punct. (La Jimbolia, o localitate nu departe de granița iugoslavă, se afla un celebru, În Banat, azil de nebuni. Azi, acolo, prietenul tinereții mele, excelentul poet Petre Stoica a Înființat o fundație culturală, care se bucură de vizita unor prestigioși scriitori români și străini. Îl salut din chenarul acestei pagini
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
doilea al Sindicatelor Internaționale Roșii), cel din Grecia îi avea în frunte pe T. Graciduis și G. Peri (cu aceleași funcții ca și colegii din Bulgaria), iar în Iugoslavia, cu sarcini ceva mai multe, se aflau Ajduhovici și Sarajici. Biroul iugoslav trebuia să întrețină legături, să procure fonduri, să asigure serviciul de curieri, dar și să conducă grupele studenților comuniști de la Viena, Praga, Berlin și Paris. Un alt birou al secției era cel al minorităților din Balcani, condus de Vladislav Linin
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dezorientate și venale, lăsată în cea mai mare parte în seama elementelor locale, care pun mai presus de toate interesele personale și trădează”, fapt care trebuia să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernul de la București. Nici românii din Banatul iugoslav nu au fost omiși, datele privind presiunile și persecuțiile autorităților de la Belgrad contra acestora fiind înaintate factorilor de decizie de la București. În ansamblu, activitatea informativă externă a D.P.S.G. din primul deceniu postbelic a reușit să controleze pericolele la adresa statului român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de contraspionaj, denumit Secția defensivă, avea sediul în cazarma Hadik din Budapesta, acolo unde se afla Parchetul militar special care investiga cazurile de spionaj. Parchetul era împărțit în trei subsecții: română (maior de jandarmi Herold Adam), cehoslovacă (maior Kernn) și iugoslavă (locotenent-colonel Gabor Fülop). D.G.P. a identificat și modalitatea de anchetă și judecată a celor suspecți/vinovați de spionaj împotriva Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de reducere a pedepsei și chiar eliberarea sa, dacă va da informații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu se afla în pericol de a fi atacată și, mai mult, că putea conta pe bunăvoința U.R.S.S. într-un asemenea caz. La Belgrad, în noiembrie 1935, conferința Micii Înțelegeri s-a desfășurat sub două auspicii nefavorabile: noul guvern iugoslav condus de Milan Stoiadinovici a anunțat orientarea politicii externe către Germania și Italia, respectiv intențiile Cehoslovaciei de apropiere și colaborare cu U.R.S.S.. Liderii militari s-au reunit și la 15-20 iunie 1936, în capitala României, ocazie cu care au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
internaționale aprobate, vasele străine ale căror magazii aveau ușile plumbuite (sigilate) nu puteau fi deschise și verificate de autoritățile portuare sau vamale. V. V. Pella a plecat chiar în aceeași seară, 21 martie 1940, spre Belgrad, pentru a stabili cu autoritățile iugoslave un acord de principiu în acest domeniu. Câteva luni mai târziu, la 15 iunie 1940, Marele Stat Major a sesizat pericolele existente pe granițele României și a elaborat Instrucțiunile generale pentru siguranța și reacțiunea contraatacurilor prin surprindere, care au întărit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întâi s-a preocupat de starea de spirit a populației în general. Erau vizate, în ordine, populația rurală română (din punct de vedere național, politic, economic, sanitar, cultural și moral), populația rurală minoritară (maghiară, bulgară, ucraineană, germană, rusă, turcă, evreiască, iugoslavă, polonă și supușii străini), populația urbană (în măsura legăturilor cu acțiunile ce se desfășurau pe teritoriul rural deoarece „manifestările își au originea pe teritoriul urban unde se găsesc conducătorii, organizatorii și propagandiștii”) și cetățenii cu situații speciale în angrenajul statului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dintre cei cu cazier judiciar”. Nici populația românească din afara granițelor nu se afla în afara sferei de interes a Serviciului Jandarmeriei, astfel încât se cunoșteau atât diferențele de opinii dintre conducătorii locali cât și problemele cu care se confruntau congenerii. În Banatul iugoslav erau cunoscute grupările românești și orientările lor: una era a lui Alexandru Butoarcă, recunoscută și sprijinită de statul român, a doua era gruparea ,,Punia Mebei”, care simpatiza cu sârbii și a treia care ,,spre rușinea noastră ar cam asculta de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
română aflată în zona ocupată de trupele bulgare „a fost somată să-și declare originea etnică bulgară”, în caz contrar urmând a fi expulzată. Nota informativă nr. 3221 din 16 iulie 1941 a evidențiat situația comunității românești din fostul stat iugoslav. La data respectivă funcționau ca reprezentanți ai minorității românești dr. Alexandru Butoarcă, preotul Adam Fiștea și preotul Suveică, care stăteau mai mult în România, unde „au urmărit interese personale și nu de interes general”. Unul dintre acestea din urmă era
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
național, atâta vreme cât suntem lipsiți complet de morală”. Un alt material elaborat de S.S.I., la 27 iulie 1941, a informat despre divizarea grupului etnic român în două tabere. Una era condusă de dr. Alexandru Butoarcă din Vârșeț, fost deputat în Parlamentul iugoslav, iar cealaltă îi avea în frunte pe Nicolae Meda, directorul Băncii „Steaua” din Petrovoselo și Silviu Miclea, directorul revistei „Graiul Strămoșesc” din Becicherecul Mare. Cauzele disensiunii dintre cele două conduceri nu erau cunoscute, însă fiecare parte o denigra pe cealaltă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să vorbească cu dl. Mihai Antonescu și după aceea cu mine. Este tragică această dezunire”. Astfel, la sfârșitul anului 1941, în pofida eforturilor depuse de guvernul de la București și a condițiilor favorabile de exprimare politică și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
îl reprezenta traversarea Mării Mediterane și „prin debarcări masive în Sicilia și Italia să se răstoarne regimul fascist”, pentru a încheia, ca și România, o pace separată. Din Italia, prin Albania, trupele aliate, cu sprijinul lui Draja Mihailovici - „șeful comitagiilor iugoslavi” - aveau în plan eliberarea Iugoslaviei și stabilirea de legături cu trupele polono-sovietice din România. Datele obținute de serviciile de informații român și german au arătat că în cazul unor victorii militare pe acest teatru militar, atât Bulgaria cât și Grecia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cei dubli (dubli și alternativi) din secțiunile de frontieră A, B, C și D care se află pe teritoriul român și de stîlpii de frontieră ajutători (piloni) în unele porțiuni de frontieră în secțiunile de frontieră A și C. Partea iugoslavă a răspuns de stîlpii de frontieră simpli din secțiunea de frontieră B, de cei dubli (dubli și alternativi) din secțiunile de frontieră A, B, C și D care se află pe teritoriul iugoslav și de stîlpii de frontieră ajutători (piloni
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
secțiunile de frontieră A și C. Partea iugoslavă a răspuns de stîlpii de frontieră simpli din secțiunea de frontieră B, de cei dubli (dubli și alternativi) din secțiunile de frontieră A, B, C și D care se află pe teritoriul iugoslav și de stîlpii de frontieră ajutători (piloni) în unele porțiuni de frontieră din secțiunile de frontieră A și C. 2. În conformitate cu obligațiile menționate, comisia mixtă a constituit două grupe mixte de lucru, care au efectuat lucrări în secțiunile de frontieră
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
calculat coordonatele semnelor de frontieră mutate și au pregătit datele care au fost necesare pentru completarea documentelor de frontieră. Pentru semnele de frontieră mutate și nou plantate în secțiunea de frontieră D, partea română a întocmit 61 procese-verbale, iar partea iugoslavă 54 procese-verbale privind plantarea stîlpilor de frontieră și lista coordonatelor, pe care președinții delegațiilor din comisia mixtă le-au semnat după control și confruntare. IV 1. Comisia mixtă a constatat că la reconstituirea, marcarea și întreținerea liniei de frontieră și
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
se află sub apă și nu este posibilă întreținerea lor în continuare. Aceste semne de frontieră care se află sub apă sînt: - pe teritoriul românesc: C.301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, (anexă la proces-verbal); - pe teritoriul iugoslav: C. 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304 A, 304 B, 304 C, 305, 306, 307 și 308. 3. În secțiunea de frontieră D, pe teritoriul românesc, din cauza lucrărilor de construcție a șoselelor și digurilor de apărare nu s-au
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
155/1, 155/2, 156, 156/1, 156/2, 156/3, 157, 157/1 157/3, 158, 158/1, 158/2, 159, 159/1, 166/1, 166/2, 166/3, 167, 167/1, 167/2, 168, 168/1. Pe teritoriul iugoslav, în zona Hidrocentralei Porțile de Fier ÎI, din cauza construirii ecluzei nu s-au plantat următorii stîlpi de frontieră: D.166/4, 167 și 167/1. V Prin Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
două exemplare originale, fiecare în limba română și în limba sîrbo-croată. Cîte un exemplar din procesul-verbal final a fost schimbat reciproc. Semnat la 24 ianuarie 1992 la Drobeta-Turnu Severin. Președintele delegației române din comisia mixtă, Locotenent-colonel Sterie Alexandrescu Președintele delegației iugoslave din comisia mixtă, Colonel Miodrag Kostic ------------------
HOTĂRÎRE Nr. 170 din 6 aprilie 1992 privind aprobarea Procesului-verbal final al Comisiei mixte pentru reconstituirea şi marcarea frontierei de stat româno-iugoslave, semnat la Drobeta-Turnu Severin la 24 ianuarie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108540_a_109869]
-
Lefter Dumitru, cetățean rus, născut la 1 mai 1952 în localitatea Makevka, U.R.S.S., fiul lui Nicolae și Ioana, cu domiciliul actual în localitatea Brăila, Str. Tineretului bl. A 53, sc. 2, ap. 60, județul Brăila. 13. Obadean Ilija, cetățean iugoslav, născut la 24 iulie 1946 în localitatea Uzdin, Iugoslavia, fiul lui Iovan și Lukrecyia Marija, cu domiciliul actual în București, Str. Apusului nr. 83, bl. M 26, sc. 2, ap. 36, sectorul 6. 14. Stanicy Zora, cetățean iugoslav, născută la
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Ilija, cetățean iugoslav, născut la 24 iulie 1946 în localitatea Uzdin, Iugoslavia, fiul lui Iovan și Lukrecyia Marija, cu domiciliul actual în București, Str. Apusului nr. 83, bl. M 26, sc. 2, ap. 36, sectorul 6. 14. Stanicy Zora, cetățean iugoslav, născută la 12 ianuarie 1965 în localitatea Kula, Iugoslavia, fiica lui Veljko și Vida, cu domiciliul actual în București, str. Ciurea nr. 14, bl. Y 1, sc. F, ap. 24, sectorul 2. 15. Glandi Giovanni, cetățean italian, născut la 31
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
sectorul 2. 49. Gyorfi Gyorgyne Nagy Judit, cetățean sovietic, născută la 9 august 1967 în localitatea Chop, Ucraina, fiica lui Aladar și Jolan, cu domiciliul actual în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 15, județul Harghita. 50. Tershnjaku Sherif, cetățean iugoslav, născut la 22 februarie 1969 în localitatea Plav, Iugoslavia, fiul lui Irfan și Sherife, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, str. Principatele Unite bl. 10, ap. 3, județul Dolj. 51. Horvath Karoly, cetățean maghiar, născut la 10 februarie 1943 în
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]