5,860 matches
-
fi atribuit, fără echivoc, îndelungatei și prestigioasei activități, de aproape două decenii și jumătate, pe care maestrul Ion Dumitrescu a desfășurat-o, cu exemplară responsabilitate, profesionalism, dăruire și pasiune până la sacrificiu, la cârma Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A izbutit să reorganizeze, din temelii, această instituție, împreună cu filialele teritoriale, înălțând, asemenea unui arhitect de geniu, un important edificiu sonor ce s-a aflat, în prima linie, în viața spirituală românească și nu numai. De numele său se leagă realizarea - cu
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
adunat semnăturile ar fi trebuit să muncească 24 de ore din 24 pentru a le agonisi pe căi oneste. În loc să recunoască imposibilitatea unei asemenea performanțe, candidatul se declară persecutat de numărătorii oficiali ai semnăturilor pe care le-a căpătat, ba izbutește chiar să-i fie legalizate în justiție semnăturile contestate. Iar asta cu atitudinea omului absolut cinstit și victimizat pe nedrept. Această extraordinară pildă de moralitate a imoralității bate toate celelalte exemple anterioare.
Repetenți la bunul-simț by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8458_a_9783]
-
evident mai modești. Mina marțială, faciesul încruntat, excomunicator contrastează violent cu productul oferit cu etichetă axiologică, asemenea unei persoane cu frac și papion, însă în pantaloni scurți. Gravitatea doctorală a expunerii programatice,pompa oficierii considerațiilor ce se vor apodictice nu izbutesc a atenua aerul de improvizație, de aleatoriu al selecției. Iată un șir de respinși, apt a compune el însuși un capitol foarte substanțial al unei cărți închinate poeziei veacului precedent: Dimitrie Anghel, Șt.O.Iosif, Adrian Maniu, Camil Baltazar, Horia
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
prindă" (pp. 93-94). Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri este o carte aflată la frontiera dintre proză, dramaturgie și eseu. O succesiune de dialoguri despre povești de viață care, cumulate, schițează un tablou al României în tranziție. Pe alocuri autorul izbutește formulări memorabile, ca această definire a lui Mitică, datorată, firește, Profesorului, intelectualul grupului: "Un ins care are în bibliotecă cele două volume din Ulise, pe care, bineînțeles, nu le-a citit, dar câți le-au citit? Care declară că nu-iplac
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
praf. Ici, colo cîte o insuliță de kebab, ori de mirodenii, acestea din urmă ies din bucătăriile restaurantelor ale căror răsuflători dau în stradă. Pe Lipscani te lovește și un iz de mucegai al zidurilor pe care grătarele cîrciumilor nu izbutesc să-l acopere. În anumite zile, pe lîngă Spitalul Colțea te ajunge un copleșitor miros de mîncare la cazan care bate reclama olfactivă a patiseriilor și a restaurantelor mici din jur. Vara, cînd vîntul doar adie, și aici simți răsuflarea
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
și arta lecturii sunt gemene. A citi bine e a citi ca un scriitor și a scrie bine e a scrie ca un cititor bun - un cititor care e în stare, dacă se poate spune așa, să citească... lectura, care izbutește să atingă - cum? prin ce misterioasă teh-ni-că interioară? - acea stare de grație pe care aș numi-o atenție inspirată. Cititul - dincolo de activitatea automatică a descifrării literelor, cuvintelor și frazelor care alcătuiesc textul, dincolo de traducerea acestora în sunete pentru auzul interior
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
praf. Ici, colo cîte o insuliță de kebab, ori de mirodenii, acestea din urmă ies din bucătăriile restaurantelor ale căror răsuflători dau în stradă. Pe Lipscani te lovește și un iz de mucegai al zidurilor pe care grătarele cîrciumilor nu izbutesc să-l acopere. În anumite zile, pe lîngă Spitalul Colțea te ajunge un copleșitor miros de mîncare la cazan care bate reclama olfactivă a patiseriilor și a restaurantelor mici din jur. Vara, cînd vîntul doar adie, și aici simți răsuflarea
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
d'oiseau, de acord cu el. De cele mai multe ori narativizarea la firul ierbii a lecturii analitice nu e decât o formă subtilă și pretențioasă de evitare a eforturilor de orice fel. Sau, dimpotrivă, de marcare suplimentară a caznelor cititului. Cine izbutește să rezume un roman - și să sară peste doar câteva amănunte - dovedește că l-a parcurs rând cu rând. Lucrul pare mai demn de fervorile stahanovismului studențesc decât de justa măsură a criticii literare. Iată ce propune, însă, recenzentul de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
sunt clar inferioare romanelor lui George Eliot ori John Galsworthy. Nice Work (David Lodge) e salvat de ironie. The Fifth Child (Doris Lessing) oscilează între nevoia de afecțiune și cea de mit. The Magus (John Fowles) amețește lectorul și nu izbutește să-l lămurească. Lanark (Alasdair Gray) e un coșmar seducător (distopie). Julian Barnes își îndulcește uscăciunea afectivă cu inteligență (cu excepția lui Staring at the Sun). Rădăcinile complicatei strategii Desperado cresc din confruntarea a două tehnici narative: pe de o parte
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
se amuză. A uitat de misiunea ei... Premiul cel mare este Mireasa. Un buton în care dacă tragi se pune în mișcare un mecanism, - și o mireasă de ceară, în mărime naturală, începe să alunece pe șine. Nimeni nu a izbutit să nimerească. Și toți trag, unul după altul, - să vină spre ei cu brațele întinse. Detectiva stă o jumătate de oră. Pe vremuri, ea trăgea cu pușca la moșie. E teribil de cald, îi bine să leșine. în clipa aceea
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
cu ideile comuniste, chiar și după 23 august 1944, tot sperând într-o ameliorare, deși cumnatul său, Lucrețiu Pătrășcanu va fi condamnat la moarte de către proprii săi "tovarăși de luptă". Intelectual de marcă, avocat ilustru, eseist și polemist neobosit, Pandrea izbutește să se convingă până la urmă de eroarea fundamentală a orientării sale politice contra democrației burgheze, mai ales după ce trece prin închisorile de la Aiud, Pitești și Ocnele Mari. Se căiește și oftează amarnic: "O, ce naivitate, ce stupiditate". "Fără libertate nu
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
astfel o legătură temeinică, sfîrșită odată cu trecerea la cele veșnice a lui N. Steinhardt, în primăvara 1989, deci în pragul evenimentelor eliberatoare. Înmormîntarea marelui cărturar e adnotată cu o emoție legată și de "împămîntenirea" alogenului care a ținut și a izbutit a se integra spiritualității autohtone: "L-am privegheat noaptea în bisericuța Mînăstirii Rohia - modesta, smerita catedrală a tinereții mele - și mi-a fost cel mai drag mort pe care l-am văzut vreodată. Monah viu, cu înfățișare de sfînt, adormit
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Europa. El îi și scrie prietenului Ion Breazu, în Franța: "...sunt transferat la Praga, deci aproape de inima Europei - și la 18 ore (de fugă cu expresul) mai aproape de Paris" (oraș pe care ținea foarte mult să-l vadă - și va izbuti, mai târziu, fiind întâmpinat pe peronul Gării de Est de către același Ion Breazu). Deși la Praga nu a stat decât cinci luni de zile, Blaga și-a făcut repede remarcată (și impusă) personalitatea. A stabilit relații cu principalele ziare și
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
același lucru l-am realizat și în scurtul timp cât am fost la Praga. Aceasta a fost cu putință în țări amice nouă. Situația devine cu totul alta în țări dușmănoase, indiferente sau "rezervate" față de noi. Astfel, în Elveția am izbutit din când în când să plasez articole și informațiuni, dar nici pe departe așa ca în Polonia sau în Cehoslovacia; aici nu există același interes pentru micile detalii românești ca diurea (!) în țările vecine. A încerca să plasezi "în massă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
fraze reluau, de fapt, îngrijorări exprimate de autor încă din 1895, în Psihologia mulțimilor. Același sumbru pronostic - și tot în 1921 - îl făcea și Sigmund Freud: Cînd o altă formațiune de masă ia locul formațiunii religioase, cum se pare că izbutește acum formațiunea socialistă, se va produce aceeași intoleranță față de cei din afara mișcării ca și în veacul războaielor religioase"ii. Și acest lucru va avea loc întrucît: În fond, fiecare religie este doar o religie a dragostei numai pentru cei înglobați
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
tinerețe, începe să devieze. În urma unui mare concurs literar pentru muncitorii cu înclinații literare, afirmă deschis că proza concurenților proletari n-are valoare literară. Cu volumul consacrat lui Liviu Rebreanu, care era o încercare de repunere în circulație a romancierului izbutește să se pună rău cu vigilii literari ai regimului, care-și amintesc de funcțiile lui Rebreanu în timpul regimului Antonescu. Pentru deviațiile sale e silit să-și facă autocritica. Asta nu ajunge. I se cere să scrie și în Glasul Patriei
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
mă bucur! În fine iată-mă la Berlin și de acolo mă îndreptai spre Oranienburg, unde buna mea Gertrud mă primi cu brațele deschise. După câtva timp am fixat concertul din Berlin, unde, după cum am povestiti mai sus, n-am izbutit să am altă sală de concert decât sala Grotrian-Steinweg. Un domn, Hensgen, bun muzician, azi organistul bisericii Sf. Cruci de la Postdamm, îmi fu de mare folos pentru aranjament și presă. În seara concertului principalii reprezentanți ai presei asistaseră la recital
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cântăreața noastră acolo, crezu că i s-a făcut rău și cu forța aproape o ia de braț, mai cu voe, mai fără, și ți-o duce de-a dreptul la closet (spre râsul și uimirea ei). În fine, totuși izbuti să-și dreagă glasul și după aceasta cântă acompaniată de mine câteva lieduri cu multă duioșie în glas. Între timp se deslănțuie o furtună puternică, iar Regina pregătindu-se să plece își ia rămas bun de la lume. Dar pas, să
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
stăpânitori în această parte a Ardealului. Ce urgie au dezlănțuit! Fratele meu cu familia au rămas la noi timp de aproape doi ani. În acest timp Romulus își cere mutarea la Conservatorul din București, unde erau două catedre vacante. Nu izbutește, cu toate drepturile sale care erau incontestabile, având suplinitorii acelor catedre, mai ales maestrul concertator al Filarmonicii, A. Teodorescu, mare protecție, soția lui fiind nepoata mareșalului Prezan. Celălalt, Sandu Albu, om de treabă și violonist cu oarecare reputație, de asemenea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
drag prin forma lui sobră amintea clavicordul din trecut. De altfel, se și numea “Pianochord”. Lucram cu frenezie mai ales la Humoreasca de Schumann, care mi se potrivea de minune, însă cu toată dificultatea atât tehnică cât și interpretativă, am izbutit s-o cânt perfect. Din când în când mai auzeam clopotele de labiserica noastră care anunțau apropierea avioanelor dușmane, care însă treceau peste comuna noastră cu nepăsare. N-aveau motive de bombardament. Trenurile se auzeau însă de la o distanță mai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
asta tristă, plăpândă și bolnăvicioasă. Numai că părintele ei, don Pedro Fernández, un nobil galițian pentru care căsătoriile din interes erau chezășia unei politici externe fără fisuri, fusese de neînduplecat. Nici măcar lacrimile soției sale, blânda Aldonça Soares de Valladares, nu izbutiseră să-l clintească. - Pentru noi e un favor, iar pentru Inesita o onoare s-o însoțească pe viitoarea regină a Portugaliei, spusese el cu glasul bubuitor cu care vârâse groaza în musulmani în bătălia de la El Salto. Gândește-te ce
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
crezul proclamativ al unor "fii ai satului", Victor Știr își deleagă memoria unei condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gândesti bine, au fost niște apostoli, care-au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit să-si îndeplinească cu bine menirea...", scria Mihail Sadoveanu. Dar domnul Trandafir din Capitală nu a fost profesor. A terminat Facultatea de Fizică și a lucrat la IPRS Băneasa. A fost disponibilizat, nu a putut să-și mai plătească împrumutul
Bătrânul din Parcul Circului: Final fericit și stranii coincidențe by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77746_a_79071]
-
niște cetățeni indignați vor să pătrundă în primărie etc. Faptele nu sunt punctul forte al autorului. În roman nu se petrece mai nimic, se vorbește. Ilogic, agramat și ignorant despre orice: încălzirea globală, câmpul electromagnetic, starea națiunii. Foarte rar, autorul izbutește să îți stoarcă un zâmbet, printr-o găselniță lingvistică. În rest, prin repetiție, textul devine obositor și plictisitor. Impresia lasată de romanul domnului Găinușă este că imboldul scrierii a fost de mică răzbunare: a vrut să-i... scrie pe cei
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
câinilor urlând a pustiu) și-a pus, după toate probabilitățile, capăt zilelor. În schimb, pentru cel ce continuă să spună "eu", această carte neagră, de o frapantă originalitate, sfârșește cu bine. Finalul prozei nu aduce și finalul personajului-autor care a izbutit s-o scrie. Pentru el, ca și pentru noi, Poarta de Aur a morții dorite și autoprovocate rămâne departe.
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]