765 matches
-
promis... ție ți-a promis... Ea 2:... nu-i bine... Să mergem... mi-e frig. (iese singură) El n: (rămas suspendat) Domnule, la ăștia ori le e frig, ori le bate vîntul... ori fac melodrame! Slabi de înger! TABLOUL IX (Jaloane pentru exercițiile șoferilor amatori; intră amîndoi din părțile opuse și vor vorbi pe o neîntreruptă mișcare de slalom printre jaloane) El 1: Să nu te oprești deloc... Să creadă că sîntem șoferi amatori... Ea 1: Bine. El 1: La benzinărie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
suspendat) Domnule, la ăștia ori le e frig, ori le bate vîntul... ori fac melodrame! Slabi de înger! TABLOUL IX (Jaloane pentru exercițiile șoferilor amatori; intră amîndoi din părțile opuse și vor vorbi pe o neîntreruptă mișcare de slalom printre jaloane) El 1: Să nu te oprești deloc... Să creadă că sîntem șoferi amatori... Ea 1: Bine. El 1: La benzinărie am fost reperați, să știi... el a fost foarte aspru... Ea 1: Și crezi că acum... El 1: Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
1: Mîine plec la Slobozia. Ea 1: Pentru ce?! El 1: Să-ți dau un telefon... să-ți spun în ce număr ne întîmim... Ea 1: (oprindu-se din mișcare) Groaznic! Groaznic! (iese fugind; El 1 continuă să alerge printre jaloane și în jurul său; i se pare că aude pe cineva și imediat scoate de sub haină pălăria și ochelarii; continuă să se miște în timp ce intră El n și Ea 2; amîndoi îl privesc cu stupoare și compătimire) Ea 2: (apropiindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înseamnă că avem posibilitatea de a ne alege contemporanii. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie muzica: generația care s-a identificat cu Woodstock dă seama de o modalitate de a-ți alege contemporanii, de a-ți selecta jaloanele momentului care ești. Raportarea noastră la timp este una preponderent afectivă; ne situăm în timp în funcție de anumite simboluri modelate afectiv, ele constituind indicatoarele care dau mărturie de existența noastră. Intervenția contemporaneității în organizarea propriilor alegeri, redată spre exemplu de ideea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Obiectând psihologiei sociale apusene faptul că, sub influența psihanalizei și a unor teorii inspirate de aceasta, prezintă tendința de a psihologiza forțele motrice ale dezvoltării sociale, N.D. Levitov aduce teoriei lui H. Anderson asupra frustrației și agresiunii, următoarele critici întemeiateă: „Jalonul acestei scheme îl constituie, după cum putem observa, atitudinea fața de dominare sau față de autoritate în societate, fără a se face diferențierile necesare în privința tipului de societate, de autoritate și dominare. Dacă ne-am situa pe poziția autorului, atunci, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în această lucrare, cu completările aduse ca urmare a investigațiilor noastre din acești ultimi ani. ION ȚURAI Profesorul Ion Țurai (1907-1970) și- a concentrat activitatea în domeniul supremului său țel profesional: dezvoltarea și modernizarea chirurgiei de urgență. El a trasat jaloane de semnificație istorică în acest sens, în domeniul organizatoric al asistenței chirurgicale, învățământului și cercetării științifice de profil. Elev al Institutului Medico-Militar și absolvent al Facultății de Medicină din București, dr. Țurai își va asigura o temeinică pregătire chirurgicală, mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă, bandă metrică, cântar, lădița pentru evaluarea mobilității coloanei vertebrale în plan sagital, aparat electronic pentru măsurarea presiunii arteriale și a frecvenței cardiace „Beurer”, bănci de gimnastică, saltele, cercuri, ladă de gimnastică, jaloane, cronometru, taliometru, mingi de oină. 3.2. Metode de cercetare Măsurătorile și testările s-au efectuat în perioada 2006 2008, la unitățile școlare menționate mai sus. 3.2.1. Metode de cercetare privind parametrii morfologici 3.2.1.1. Test
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
avut următoarea structură: rostogolire înainte pe o saltea de gimnastică deplasare în echilibru pe banca de gimnastică cu baza mică în sus - pășire pe 6 dreptunghiuri cu dimensiuni 20x12 cm dispuse la 30 cm distanță, în trepte, stânga-dreapta - ocolirea unui jalon - pășire prin două capace din lada de gimnastică - ocolirea unui jalon - pășire în patru cercuri așezate în zig-zag, rostogolire înainte pe o saltea de gimnastică, pășire peste șase jaloane cu înălțimea de 25 cm. Fiecare subiect a trecut prin traseu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în echilibru pe banca de gimnastică cu baza mică în sus - pășire pe 6 dreptunghiuri cu dimensiuni 20x12 cm dispuse la 30 cm distanță, în trepte, stânga-dreapta - ocolirea unui jalon - pășire prin două capace din lada de gimnastică - ocolirea unui jalon - pășire în patru cercuri așezate în zig-zag, rostogolire înainte pe o saltea de gimnastică, pășire peste șase jaloane cu înălțimea de 25 cm. Fiecare subiect a trecut prin traseu de două ori și s-a notat rezultatul cel mai bun
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cm dispuse la 30 cm distanță, în trepte, stânga-dreapta - ocolirea unui jalon - pășire prin două capace din lada de gimnastică - ocolirea unui jalon - pășire în patru cercuri așezate în zig-zag, rostogolire înainte pe o saltea de gimnastică, pășire peste șase jaloane cu înălțimea de 25 cm. Fiecare subiect a trecut prin traseu de două ori și s-a notat rezultatul cel mai bun obținut. 3.2.3.2. Test 13 - Forța maximă pe trenul superior Din sprijin pe brațe, s-au
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
multora o exagerare însă ea se conjugă, peste ani, cu o mărturisire extrem de semnificativă a lui Constantin Noica: Cînd m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale." (Jurnalul de la Păltiniș). Călăuzită de propriile sale jaloane ("Cinste și gramatică acestea sunt cele dintîi condiții ale unei prese bune. Cine vrea poate să aibă și idei. Dar nu e obligatoriu."), viziunea caragealeană produce o degradare continuă a universului și, nu de puține ori, o deplasare spre trivial
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
evaluare a ceea ce știința perioadei postpaulescu de exemplu, a adus în sprijinul argumentației savantului. Este și motivul pentru care unii detractori continuă săși manifeste deschis și chiar agresiv opoziția prin scrieri care nu-i onorează. Cartea de față preia principalele jaloane ale gândirii paulesciene și încearcă să le aducă în actualitatea zilelor noastre, judecându-le și prin prisma achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lucrărilor, dublată de un talent literar indiscutabil în descrierea evenimentelor în derulare, trezește în cititorul avizat (dar nu numai) fireasca întrebare, cum se pot întâmpla asemenea lucruri în lumea academică unde cinstea, corectitudinea și respectul muncii ar trebui să fie jaloane de referință? Tensiunile în cadrul grupului canadian creșteau pe măsură ce fiecare devenea conștient că la baza gloriei realizărilor lor stătea un furt grosolan, fiecare încercând să-și adjudece prioritatea, folosind uneori metodele cele mai primitive (cazul lui Banting). Din cei patru, conchide
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
1856, anul Păcii de la Paris care "înseamnă sfârșitul influenței rusești" (David, 1937, p. 143), și nu a anului 1859, anul Unirii Moldovei și Țării Românești, ca debut al perioadei contemporane. În termeni împumutați din psihologia personalității, marcarea momentului 1856 ca jalon crucial în devenirea statului-națiune român reflectă un locus al controlului extern. Ideea sugerată este că Unirea din 1859 s-a făcut esențialmente pe cale diplomatică, prin voința puterilor europene și nu prin acțiuni proprii, așa cum ar presupune un locus al controlului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces ale cărei momente critice, configurate în jurul ofensivei statale și rezistenței țărănești au făcut subiectul studiului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
librorum prohibitorum" (p. 188). Colecția de cărți interzise public a fost, după 1948, îmbogățită și secretizată, continuându-și existența clandestină în "fondurile secrete" până la sfârșitul regimului în 1989 (Costea, Király și Radosav, 1995, p. 7). Anul 1948 a reprezentat, neîndoielnic, jalonul decisiv în ruperea cu trecutul. Venerabila deja Academie Română, depozitarul instituțional al identității naționale, este înlocuită cu Academia Republicii Populare Române (iar institutele sale de istorie sunt desființate pentru a se crea un institut unic în București cu filiale în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1950-1951 i-au avut pe Uranus și Pluto În tranzit peste Saturn natal În... mai 1968!); o dimensiune teoretică, legată de simbolismul planetei tranzitate; o dimensiune personală, legată de stăpâniri. Dimensiunea generală reunește interpretarea tranzitelor comune tuturor, care descriu marile jaloane reperate În mod clasic În decursul vieții unui om. Dimensiunea teoretică este cu siguranță mai ușor de decodificat, dar În practică utilizarea ei este discutabilă din mai multe motive: este greu de crezut că toți cei născuți În anul X
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
modifica impactul unui tranzit. Dar uneori cerul prezintă un Întreg ansamblu de configurații Între planetele lente - de exemplu: trigoane majore, careuri În T, cruci cosmice -, care vor crea la rândul lor un Întreg ansamblu de influențe În jurul punctului receptor. Marile jaloane ale existenței sunt adesea semnalate de astfel de desene planetare. Acesta este unul dintre motivele pentru care consider că este util să se ridice tema tranzitelor, ca nu cumva să fie omisă o configurație celestă importantă. Exemplu: Jacques Chirac În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pereche de substantive-adjective: documente înregistrate. 5. Cuvinte sau fraze-cheie: pentru a, așa încât, pentru a obține, pentru a fi capabil să. 6. Termeni folosiți în mod obișnuit: output, produs, rezultat, realizare, încheiere. 7. Exemple: producție, productivitate, încadrare în timp, impunerea unor jaloane, sugestii făcute. Figura 10.1. Indicii pentru diferențierea comportamentelor de rezultate Deși puțini oameni din domeniul afacerilor dețin integral controlul asupra rezultatelor, cerința aceasta este de obicei satisfăcută dacă o persoană sau un grup are un control mai mare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
care fusesem în urmă cu ceva timp, tot ca un fel de privire a realității în joacă, atât și nimic mai mult. Îmi fusese clar atunci că nu-mi mai erau de trebuință reperele interioare și căutam cu orice preț jaloane în afara mea, necrezând în nimic, dar având mare nevoie să cred în ceva. Așa că, orice ar fi fost bun, de la ghicitul în stele la cel în cărți, de la horoscop la bioenergie, de la zațul de cafea la sentințele unui psihoterapeut. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
realizat că, într-un fel, eu eram de vină și atunci mi-a venit în minte treaba cu schemele și i-am spus-o... evident că nu i-a plăcut. Era făcut din tipare și trăia numai prin ele, cu jaloane trasate de mult, și de abia atunci am început să mă gândesc că ceea ce admirasem și mă atrăsese cel mai mult la el era, posibil, tot un tipar. Ani de-a rândul îl privisem, oarecum cu invidie, cum zâmbește în
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. Indicații metodice: Pentru elevii care stăpânesc deja pasarea mingii, după întoarcerea de la bară se poate executa o transmitere a mingii în loc de a doua conducere. 8. Ștafetă cu conducerea mingii printre jaloane Vârsta elevilor: 8-10 ani; Obiective instructive: dezvoltarea capacității de conducere a mingii, educarea capacității de deplasare rapidă cu și fără minge. Organizarea ștafetei: Două patru echipe de câte 4-6 elevi, așezate în coloană. Primul elev din fiecare echipă are o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
piciorul, în linie dreaptă, până la un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu talpa (4) după care trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia traseul. Câștigă echipa care reușește să execute corect și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]